Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1807/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
Dosar nr -
Complet II recurs
DECIZIA CIVILĂ NR 1807/R/2008
Ședința publică din 10 dec 2008
PREȘEDINTE: Maria Galeș judecător
JUDECĂTOR 2: Dana Cigan
JUDECĂTOR 3: Aurora Popa
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurentul pârât STATUL R prin MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,- reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în O str. - nr.2-4 în contradictoriu cu intimații reclamanți, domiciliat în B, P-ța - - nr.14, -1,.8, județul B, domiciliat în B-/B, -.6, domiciliat în -,.2, județul B, domiciliată în T-,.87,.9 județul T, domiciliat în O str. - -5,.13, domiciliată în nr.343, județul T și G, domiciliat în B-, sectorul 2 împotriva deciziei civile nr 390/A din 13 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor prin care s-a păstrat în totalitate sentința civilă 97 din 24 ian 2008 pronunțată de Judecătoria Beiuș; având ca obiect: pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintăconsilier juridic,în baza delegației 11018 din 10 dec 2008 emisă e recurent, intimații reclamanți și, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului; fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, schimbarea hotărârilor atacate în sensul respingerii acțiunii față de persoană juridică reprezentată,reiterând excepția lipsei calității procesuale pasive invocate pe parcursul întregului proces.
Intimații reclamanți solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă 97/24.01.2008 pronunțată de Judecătoria Beiușs -a admis acțiunea reclamanților, și împotriva Statului Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice. A obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 1.002.735 lei cu titlu de despăgubiri la care se adaugă dobânda legală începând cu data rămânerii definitive prezentei hotărâri și până la îndeplinirea efective obligației.
A respins capătul de cerere din precizarea de acțiune, cu privire la daunele morale.
A obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 7.040 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărîre, instanța de fond a reținut că, în conformitate cu sentința civilă nr. 631/2002 a Judecătoriei Beiuș, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1015/A/2002 tribunalului Bihor s- constatat nulitatea absolută actului de donație în baza căruia imob. nr. top. 628 și 629 din CF 1381 B, cu construcțiile edificate pe acesta au trecut în proprietatea statului.
Ca urmare acestui fapt la cererea reclamanților Primăria Municipiului emis dispoziția nr. 205/12.12. 2005, în aplicarea prevederilor Legii 10/2001,propunând despăgubirea reclamanților pentru imobilele care nu s-au mai pot restitui în natură.
Prin Legea 10/2001 modificată și republicată au fost stabilite modalitățile de despăgubire foștilor proprietari,astfel că în sarcina statului există obligația pozitivă de respecta dreptul de proprietate și numai simpla adoptare unor măsuri reparatorii în concordanță cu normele internaționale, neurmată de măsuri concrete de aplicare într-un termen rezonabil nu este suficientă.
Statului Român este în mod excesiv întârziată, aducând în acest mod atingere dreptului recunoscut reclamanților și ca urmare a acestui, ținând seama de valoarea stabilită de experții desemnați în cauză va admite cererea și va obliga pârâtul să plătească reclamanților suma de 1.002.735 lei cu titlu de despăgubiri la care se adaugă dobânda legală începând cu data rămânerii definitive prezentei hotărâri și până la îndeplinirea efective obligației.
În ce privește precizarea de acțiune prin care s-au solicitat daune morale în valoare de 9.000 euro, instanța va respinge, considerând că astfel de sumă ar duce la îmbogățirea fără just temei reclamanților, considerând că valoarea stabilită de expert, care este valoarea de circulație actuală, precum și dobânzile acordate de instanță sunt de natură să acopere prejudiciul suferit de reclamanți.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta apelantă Direcția Generală a Finanțelor Publice B în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitând admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii față de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Prin decizia civilă nr 390/A din 13 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor s-a respins excepția de necompetență materială a Tribunalului Bihor.
Au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive și inadmisibilității acțiunii.
A fost respins ca nefondat apelul civil introdus de apelanta Direcția Generală a Finanțelor Publice B în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor din B în contradictoriu cu intimații, și G 2 împotriva sentinței civile 97/24.01.2008 pronunțată de Judecătoria Beiuș pe care a păstrat-o în totalitate.
Din considerentele deciziei se reține că în ceea ce privește excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Beiuș invocată de apelantă, instanța a reținut că este neîntemeiată întrucît acțiunea avînd ca obiect obligarea Statului român prin reprezentantul său Ministerul Finanțelor Publice la plata de despăgubiri bănești reprezentînd contravaloarea imobilelor cu nr.top 628 și 629 din 3181 B - teren și construcții, preluate în mod abuziv de Statul român nu este întemeiată pe dispozițiile Legii -, ci în temeiul CEDO și a jurisprudenței CEDO, temei juridic pentru care nu există acea competentă specială și în consecință competența este una de drept comun.
Față de temeiul juridic al acțiunii, este nefondată și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și excepția inadmisibilității.
Astfel, potrivit art.3, pct.48 din HG386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor, Statul român este reprezentat în fața instanțelor de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Această dispoziție se coroborează cu dispozițiile art.7 din OUG81/2007 potrivit cărora fondul "Proprietatea" este deținut inițial în întregime de Statul român și administrat de Ministerul Economiei și Finanțelor.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, excepție invocată în temeiul art.6 din Legea 213/1998, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.6,al.2 din Legea 213/1998, privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia "bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului, pot fi revendicate de foștii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație.
În speță, reclamanții intimați sunt succesorii foștilor proprietari tabulari ce apar înscriși în 1174 B asupra imobilelor cu nr.top 628 și 629 ce s-au transnotat în 3181 B, în natură reprezentînd casă, curte și grădină în intravilan în suprafață totală de 1813. Aceste imobile au trecut în anul 1981 în proprietatea Statului român cu titlu de donație. Acest act de donație s-a constatat nul prin sentința civilă 631/2002 a Judecătoriei Beiuș rămasă definitivă și irevocabilă.
Prin dispoziția nr.205/12.12.2005 emisă de Primăria mun. B s-a dispus acordarea despăgubirilor în echivalent, nefiind posibilă restituirea în natură deoarece construcțiile au fost demolate, iar pe acel amplasament au fost construite blocuri de locuințe, deci și garaje.
Cu privire la acțiunile întemeiate pe dispozițiile dreptului comun, avînd ca obiect revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 06.03.1945 - 22.12.1989 formulate după intrarea în vigoare a Legii 10/2001 (prezenta acțiune încadrîndu-se în astfel de acțiuni), Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat în ședința din 09.06.2008, următoarea soluție:
Concursul dintre legea specială și legea penală se rezolvă în favoarea legii speciale conform principiului "speciala generalibus derogant", chiar dacă acesta nu este prevăzut expresa în legea specială.
În cazul în care sunt sesizate neconcordanțe între legea specială (Legea 10/2001) și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, convenția are proprietate. Această prioritate poate fi dată în cadrul unei acțiuni în revendicare întemeiată pe dreptul comun în măsura în care astfel nu s-ar aduce atingere unei alt drept de proprietate ori securității raporturilor juridice.
Așadar, întrucît în speță au trecut aproape 3 ani de la data emiterii dispoziției nr.205/2005 și reclamanții nu au primit nici o satisfacție materială chiar dacă prin OUG81/2007 s-a modificat Legea 10/2001 în sensul că se pot acorda despăgubiri în numerar pînă la 500.000 lei, instanța apreciază că sunt pe deplin aplicabile dispozițiile art.1 dinh Primul protocol Adițional al CEDO, existînd o încălcare a dreptului de proprietate prevăzut de aceste dispoziții.
Întrucît în cauze similare, cum ar fi cauzele "străin și alții împotriva României", " împotriva României", - împotriva României", împotriva României" și împotriva României", CEDO a reținut că, deși în virtutea Legii 247/2005 se acordă o indemnizație egală cu valoarea de piață a bunului care nu poate fi restituit sub formă de titluri de valoare la fondul "Proprietatea", acest fond nu reprezintă o cale de susceptibilitate să conducă la o despăgubire efectivă.
În concluzie, instanța a apreciat că, privarea reclamanților de imobilul lor combinată cu absența totală a unei despăgubiri vreme de mai mulți ani, reprezintă o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor garantat de art.1 al Primului Protocol Adițional la Convenție.
Despăgubirile la care sunt îndreptățiți reclamanții au fost stabilite la valoarea de 331.325 lei reprezentând valoarea actuală de circulație a supraedificatelor (valoare stabilită prin raportul de expertiză întocmit de expert - fila 67), respectiv valoarea de 181.300 EURO reprezentând valoarea medie de circulație a terenului (valoare stabilită prin raportul de expertiză întocmit de exp. - fila 72).
Împotrivahotărârilor pronunțate a formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice B în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor solicitând schimbarea acestora în sensul respingerii acțiunii față de persoană juridică reprezentată,reiterând excepția lipsei calității procesuale pasive invocate pe parcursul întregului proces.
În motivarea cererii sale, recurentul reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice B ridică problema reprezentării Statului Român în lumina prevederilor art. 25 din Decretul nr. 31/1954, subliniind că în urma aplicării textului legal, în prezenta cauză are calitate procesuală Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor constituită în subordinea Cancelariei Primului Ministru și nu Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pe de altă parte, recurentul pune în discuție și problema competenței materiale a Judecătoriei Beiuș ca instanță de fond, apreciind că acțiunea este întemeiată pe prevederile legii speciale care atrage competența secției civile a Tribunalului Bihor
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța reține că hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice.
Referitor la competența materială a Judecătoriei Beiuș, aceasta a fost corect stabilită, deoarece acțiunea este una în despăgubiri, procedura specială reglementată de Legea nr 10/2001 fiind parțial finalizată prin emiterea Dispoziției nr. 205 din 12 decembrie 2005 Primarului municipiului B.
Cum, până la data soluționării recursului reclamanților intimați nu li s-a achitat nici un leu din despăgubirile la care sunt îndreptățiți, instanțele, în mod corect, au apreciat că există o încălcare a art. 1 Protocol 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, stabilind contravaloarea despăgubirilor în baza expertizei efectuate și obligând pârâtul la plata acestora.
Pe de altă parte este impropriu a se afirma că recurentul nu are calitate procesuală pasivă în condițiile în care, chiar în măsura în care despăgubirile ar fi stabilite de Comisia Centrală,acestea sunt achitate tot din fonduri bugetare administrate de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Cheltuielile de judecată au fost stabilite față de poziția de opunere a recurentului, astfel încât și sunt acest aspect critica nu este întemeiată.
Față de toate cele precizate, făcând aplicarea dispozițiilor art. 312 alin 1 cod procedură civilă, instanța va respinge ca nefondat recursul.
Constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurentul pârât STATUL R prin MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,- reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în O str. - nr.2-4 în contradictoriu cu intimații reclamanți, domiciliat în B, P-ța - - nr.14, -1,.8, județul B, domiciliat în B-/B, -.6, domiciliat în -,.2, județul B, domiciliată în T-,.87,.9 județul T, domiciliat în O str. - -5,.13, domiciliată în nr.343, județul T și G, domiciliat în B-, sectorul 2 împotriva deciziei civile nr 390/A din 13 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10 decembrie 2008.
Președinte Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
Red dcz
17.12.2008
jud fond
judd apel,
Dact IC
2x/22.12.2008
Președinte:Maria GaleșJudecători:Maria Galeș, Dana Cigan, Aurora Popa
