Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 194/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 194/A/2009 | |
Ședința publică 10 iunie 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Traian Dârjan | - - |
JUDECĂTOR 2: Tania Antoaneta Nistor | --- - |
GREFIER: | - - |
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanții - și - împotriva sentinței civile nr. 115 din 25 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâtul STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, având ca obiect pretenții.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 3 iunie 2009, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr.5194/117 din 29 noiembrie 2007 la Tribunalul Cluj, reclamanții - și - l-au chemat în judecată pe pârâtul STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata despăgubirilor bănești în cuantum de 1.402.469,31 lei reprezentând echivalentul a 390.181,76 euro, stabilite prin decizia civilă nr.133/A/2007 a Curții de APEL CLUJ.
În drept, acțiunea a fost motivată pe dispozițiile art.44 din Constituție și art.17 alin. (3) din Codul d e procedură fiscală.
Prin sentința civilă nr.115 din 25 februarie 2009 a Tribunalului Cluj, s-a admis excepția lipsei calității procesuale a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință, s-a respins acțiunea civilă intentată de reclamanții - și - împotriva pârâtului STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia civilă nr.133/A/2007 a Curții de APEL CLUJ, s-a stabilit în favoarea reclamanților dreptul la măsuri reparatorii constând în despăgubiri bănești pentru apartamentele nr.3,4,5,6 din imobilul situat în C-N,-, în sumă de 361.000 euro sau echivalentul în lei la data plății și pentru cota de 74,39/100 parte din terenul cu nr.top 10133/2 din CF nr.- C, în cuantum de 28781,74 euro sau echivalentul în lei la data plății, despăgubiri stabilite în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului C-
Întrucât prin Titlul VII al Legii nr.247/2005, s-au reglementat sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură în baza Legii nr.10/2001, iar în art. 131din aceeași lege, Autoritatea Națională pentru Restituirea proprietăților este instituția care coordonează procesul de acordare despăgubirilor, realizând activitățile prevăzute în acte normative speciale, precum și activitățile necesare implementării Legii nr.247/2005, incluzând emiterea titlurilor de plată, titlurilor de conversie, realizarea conversiei în acțiuni și achitarea despăgubirilor în numerar.
Invocarea faptului că Fondul "Proprietatea" nu funcționează de o manieră susceptibilă să asigure o indemnizație efectivă, nu au relevanță în cauză, atât timp cât reclamanții nu au făcut dovada că au urmat procedura prevăzută de Legea nr.247/2005 pentru a obține sumele de bani stabilite cu titlu de despăgubiri prin decizia nr.133/A/2007 a Curții de APEL CLUJ, demersurile lor rămânând fără rezultat.
Până la proba contrară, se prezumă că instituțiile statului înființate prin Legea nr.247/2005, funcționează, nu se pune problema încălcării în aceste condiții a prevederilor art.1 din Protocolul nr.1 și art.6 al CEDO, deoarece jurisprudența acesteia s-a stabilit în sensul că dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, instituirea unei proceduri prealabile nefiind de natură a afecta exercițiul liber al acestui drept.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții - și -, solicitând schimbarea ei în întregime și în consecință, admiterea acțiunii privind obligarea pârâtului la plata sumei de 390.181,76 euro sau echivalentului în lei a acestei sume, actualizată cu indicele de inflație la momentul plății efective, cu dobânda legală.
În motivarea apelului, reclamanții au susținut că în conformitate cu dispozițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților are competență doar în faza administrativă, însă nu după momentul la care s-a pronunțat o hotărâre judecătorească. Acțiunea în justiție finalizată prin decizia civilă nr.133/A/2007 a Curții de Apel, a fost declanșată ca urmare a nesoluționării corespunzătoare a cererii reclamanților, adresată organului administrativ competent, astfel că nu are nicio importanță care organ al statului ar fi fost competent mai departe în procedura administrativă.
Susținerea primei instanțe că trebuie urmată procedura prevăzută de Titlul VII al Legii nr.247/2005, încalcă puterea lucrului judecat a deciziei civile nr.133/A/2007 a Curții de APEL CLUJ prin care s-a stabilit în favoarea reclamanților dreptul la despăgubiri bănești efective, pentru.nr.3,4,5,6 situate în C-N,-. Prin considerentele acelei decizii, s-a înlăturat aplicarea Titlului VII al Legii nr.247/2005, pe considerentul că CEDO a statuat prin hotărâri pronunțate împotriva României, că reparația prevăzută de această lege nu este una efectivă, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la un bun, în sensul art.1 alin. (1) din Protocolul nr.1.
Chiar dacă decizia prin care au fost stabilite despăgubirile a fost pronunțată în contradictoriu cu primarul, Legea nr.10/2001 l-a învestit pe primar doar cu soluționarea cererilor de acordare a măsurilor reparatorii, dar nu și cu plata efectivă a despăgubirilor, care trebuie plătite de Statul Român, responsabil pentru prealuarea abuzivă a imobilelor de la antecesorii reclamanților. Ministerul Economiei și Finanțelor reprezintă Statul ca mandatar general al acestuia, conform HG nr.386/2007 și a art.2 alin. (2) lit.c) și art.25 alin. (2) din Decretul nr.31/1954.
În conformitate cu art.141din Titlul VII al Legii nr.247/2005, sursele de finanțare necesare acordării despăgubirilor în numerar, în cursul procedurii administrative, se asigură în completare de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei și Finanțelor.
Intimatul prin întâmpinare depusă la dosar 9-10, a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Recurenții - și - au depus concluzii scrise la dosar.
Examinând apelul prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
Prin decizia civilă nr.133/A din 25 aprilie 2007 a Curții de APEL CLUJ, s-a admis apelul declarat de reclamantul decedat la data de 12 decembrie 2006, continuat de moștenitorul - și reclamantul împotriva sentinței civile nr.1081 din 19 octombrie 2005 a Tribunalului Cluj, care a fost schimbată în sensul că s-a admis acțiunea intentată de reclamanți împotriva pârâtului Primarul municipiului C-N și în consecință, printre alte dispoziții, s-a stabilit dreptul la măsuri repratorii constând în despăgubiri bănești pentru apartamentele 3,4,5,6 din imobilul situat în C-N,-, în sumă de 361.400 euro sau echivalentul în lei la data plății. S-a stabilit dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru cota de 74,39/100 parte din terenul în suprafață de 207 mp, cu nr.top 10133/2 din CF colectivă nr.- C, aferent apartamentelor nr.3,4,5,6 în sumă de 28.781,76 euro sau echivalentul în lei la data plății. Această decizie a rămas irevocabilă ca urmare a respingerii recursului pârâtului, prin decizia nr.7818 din 20.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
După opt ani de procese și așteptări, reclamanții au o hotărâre judecătorească prin care li s-a stabilit dreptul la despăgubiri și cuantumul acestora, dar ele sunt încă iluzorii. Pârâtul Primarul municipiului C-N, din acțiunea la Legea nr.10/2001, nu dispune de fonduri pentru a putea fi obligat la plata despăgubirilor.
realității că prin Titlul VII al Legii nr.247/2005, s-a constituit Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, la secretariatul căreia se predau pe bază de proces-verbal, dispozițiile ori deciziile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume ce urmează a se acorda ca despăgubiri.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în numeroase cazuri că Fondul "Proprietatea" nu funcționează într-o manieră susceptibilă a fi privită ca echivalând cu acordarea efectivă a unei despăgubiri ( Ionescu contra României, Matache contra României, Faimblat contra României, etc.), iar Titlul nr.VII din Legea nr.247/2005 nu ține cont de absența îndelungată a despăgubirii (Porteanu contra României). Deși Legea nr.10/2001 le deschide celor interesați accesul la o procedură administrativă și apoi dacă este necesar la o procedură contencioasă, acest acces rămâne teoretic și iluzoriu, nefiind actualmente în măsură să ajungă ca într-un termen rezonabil să plătească despăgubirile stabilite în favoarea reclamanților.
Capitolul V din Titlul VII al Legii nr.247/2005 este intitulat "procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor", or conform art.21 alin. (4) din Constituție, jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite. Respingând acțiunea pe baza excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, prima instanță le-a încălcat reclamanților dreptul de acces la un tribunal, prevăzut de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Potrivit art.25 din Decretul nr.31/1954, statul este persoană juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații; el participă în astfel de raporturi prin Ministerul Finanțelor Publice, afară de cazurile în care legea stabilește aume alte organe în acest scop. În calitate de titular al obligației generale pozitive, Statul Român are calitate procesuală pasivă, conform jurisprudenței constante a Curții Europene.
În acest sens este și practica instanței supreme, care a stabilit că "în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, chiar dacă potrivit Legii nr.10/2001 acesta nu are calitatea de a acorda despăgubiri, având în vedere că Fondul "Proprietatea" nu funcționează și față de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul că statul trebuie să garanteze realizarea efectivă și rapidă a dreptului la restituire, fie că este vorba de o restituire în natură, fie că este vorba de acordarea de despăgubiri, conformându-se principiul preeminenței dreptului și legalității protecției drepturilor patrimoniale enunțate în art.1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenție, ținându-se cont și de principiile afirmate de jurisprudența Curții în materia acordării de despăgubiri, se constată că Statul Român are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, pentru capătul de cerere distinct prin care se solicită plata echivalentului bănesc al părții din imobil ce nu poate fi restituită în natură și pentru care reclamanții nu au primit efectiv măsurile reparatorii propuse conform Legii nr.10/2001" (, secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr.8066 din 12 decembrie 2008).
În acord cu jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, coroborat cu art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenție, a art.21 alin. (4) din Constituție și a art.25 din Decretul nr.31/1954, curtea apreciază că în speță Statul Român are calitate procesuală pasivă, astfel că pentru a li se asigura reclamanților dreptul de acces la un tribunal competent, în baza art.297 alin. (1) pr.civ. va admite apelul acestora împotriva sentinței, pe care o va desființa în întregime și va trimite cauza spre rejudecare pe fond, la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanții - și - împotriva sentinței civile nr.115 din 25 februarie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o desființează în întregime și trimite cauza la aceeași instanță pentru rejudecarea cauzei pe fond.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - --- - - -
Red.DT:10.06.2009
Dact.CA:15.06.2009 - 5 ex.
Jud.fond.
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Tania Antoaneta Nistor
