Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 23/2010. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVIL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 23

Ședința public de la 19 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elena Gheorghiu

Judector: - -

Grefier: - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului civil apelanții, și pe intimații, -, având ca obiect revendicare imobiliar împotriva sentinței civile numrul 678 din 15.04.2009 pronunțat de Tribunalul Iași.

La apelul nominal fcut în ședința public nu se prezint prțile.

Procedura legal îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz dezbaterile au avut loc în ședința public din data de 12.02.2010, susținerile prților fiind consemnate în încheierea de ședinț din acea zi, când, pentru a se formula și a se depune la dosar concluzii scrise de ctre aprtorul intimaților, a amânat pronunțarea pentru azi.

La dosar s-au depus prin serviciul de registratur concluzii scrise formulate de intimați prin aprtor.

Dup deliberare:

CURTEA DE APEL:

Asupra apelului civil de faț;

Prin sentința civil nr. 678 din 15 aprilie 2009 Tribunalului Iașis -a respins excepția inadmisibilitții acțiunii în revendicare, invocat de ctre pârâții și.

S-a admis acțiunea civil formulat de reclamanții -, - și, toți cu domiciliul ales în I,B-dul - I nr. 21, județul I, în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în I,-, județul

A obligat pârâții s le lase reclamanților în deplin proprietate și liniștit posesie imobilul ( apartament) situat în municipiul I,-, județul

Pentru a hotrî astfel, se rețin urmtoarele:

Pârâții au invocat excepția inadmisibilitții acțiunii solicitând respingerea cererii reclamanților, având în vedere inadmisibilitatea, deoarece reclamanții nu au introdus cu prioritate o acțiune în nulitatea contractului de vânzare-cumprare cu nr. 885/1998 încheiat de pârâții chiriași și cu Primria municipiului

Excepția nu este întemeiat în speța de faț având în vedere urmtoarele considerente:

Dreptul de proprietate nu este supus prescripției extinctive, astfel încât el poate fi protejat prin promovarea unei acțiuni în revendicare. Chiar Legea nr. 10/2001 prevede c persoanele ale cror imobile au fost preluate fr titlu valabil, își pstreaz calitatea de proprietar avut la data prelurii.

A aprecia în sensul inadmisibilitții unor acțiuni, pe motiv c partea trebuie s urmeze o procedur prealabil la care legea nu o oblig, ar însemna o îngrdire a accesului la justiție, consacrat și de art. 21 din Constituție.

De asemenea, nici dispozițiile art. 47 din Legea nr. 10/2001 nu pot fi interpretate în sensul c dup intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 persoanele îndreptțite nu pot solicita, pe calea dreptului comun, restituirea unui bun preluat fr titlu valabil, o atare interpretare fiind contrar drepturilor garantate prin art. 6 paragraful 1 și art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenția European a Drepturilor Omului. Interpretarea a fost validat și de a României prin Decizia nr. 33 din 8 iunie 2008, Secții unite.

Deci, dup intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, acțiunea în revendicare întemeiat pe dispozițiile dreptului comun este admisibil. Efectele deposedrii unui proprietar de bunul ce constituie obiectul dreptului su de proprietate, constau în pierderea doar a unuia dintre atributele acestui drept, cu consecința pstrrii calitții de proprietar, avut la data prelurii, efect consacrat expres și prin dispozițiile art. 2 alin 2 din Legea nr. 10/2001.

Acest text care reproduce, în cuprinsul legii speciale, dispozițiile din dreptul comun, conținute de art. 480 din Codul civil, d vocația titularului dreptului de proprietate, de a recurge la toate mijloacele legale, administrative sau judiciare, pentru a obține recunoașterea acestui drept într-o manier pe care o consider adecvat finalitții urmrite. De asemenea, trebuie avut în vedere art. 1 din Protocolul 1 la Convenția European a Drepturilor Omului, care consacr dreptul la proprietate direct aplicabil.

Faptul c potențialul beneficiar al Legii nr. 112/1995, prin nerespectarea exigențelor procedurale ale acestui act normativ, pierde vocația de a beneficia de msurile reparatorii reglementate în cuprinsul su, nu poate constitui un fine de neprimire al acțiunii în revendicare, întemeiate pe dispozițiile dreptului comun.

Atributul instanței de judecat este acela de a analiza valabilitatea titlului de proprietate. Or, titlul pârâților nu poate fi valabil atâta vreme cât au contractat de la un non dominus, în speț Statul, prin Consiliul Local al Municipiului Doctrina are în vedere faptul c obligația unui cumprtor este de a depune toate diligențele pentru a lua cunoștinț care este titlul de proprietate al vânztorului și dac acestea nu este contestat. Vânztorul a știut c bunul este proprietatea naltei persoane și cu toate acestea a înstrinat.

În consecinț, instanța va respinge excepția inadmisibilitții acțiunii în revendicare formulat de reclamanții din prezenta cauz.

Pe fondul cauzei, raportat la actele și lucrrile depuse, întreg probatoriul administrat și vzând reglementrile legale aplicabile speței deduse judecții, instanța reține urmtoarele considerente de fapt:

Prin compararea titlurilor, se constat c titlurile reclamanților sunt preferabile. Autorii lor au dobândit dreptul de proprietate în condițiile legii prin: contractul de vânzare-cumprare din 3.03.1924, autentificat de Tribunalul Iași, Secția a 3 nr. 711/1924, transcris cu nr. 84/1924, contract de vânzare -cumprare din 24.02.1928, autentificat de Tribunalul Iași, Secția a 3-a nr. 1108/24.02.1928 transcris cu nr. 1115/1928, contract de schimb din 7.03.1930 autentificat de Tribunalul Iași,Secția a 3-a nr. 1249/07.03.1930 transcris cu nr. 4761/07.03.1930, ordonanța de adjudecare nr. 7924/22.11.1937 autentificat la Tribunalul Iași, secția a 3-a, investit cu formul executorie nr. 267/15.03.1940, transcris cu nr. 7924/23.11.1937.

Cea mai mare parte a imobilului a fost restituit prin dispoziția nr. 1915/09.06.2006 emis de Primarul municipiului I, în baza actelor ce atest calitatea de persoane îndreptțite. Ulterior emiterii dispoziției, - a cumprat de la urmașii cota restituit precum și celelalte drepturi la data de 29.01.2008, ar - l-a moștenit pe tatl su, decedat la 29 mai 2007.

Pârâții opun titlului acestora un titlu obținut de la un neproprietar, respectiv contractul de vânzare - cumprare încheiat cu Primria I în 1998, în condițiile în care, demersurile reclamanților erau cunoscute atât de vânztor și cât și de cumprtor.

Referitor la demersurile acestora și faptul c au fcut cunoscut calitatea de proprietar înc din 1991 au adresat Comisiei locale de fond funciar Ion otificare prin care revendicau proprietatea din I,-, expediat prin poșt la data de 5.07.1991. Prin Hotrârea nr. 1691/366 din 9 aprilie 1992, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 100. respingându-se cererea pentru 425. o dovad elocvent asupra faptului c au solicitat întregul imobil. Acest fapt a fost reiterat și prin adresa din 21.10.1996 când s- înștiințat Comisia local de fond funciar c o persoan pe nume revendic în mod ilegal proprietatea defunctului, imobilul din- (fost 4) în speț.

Instanța apreciaz c în speț se contureaz și reaua credinț, deoarece pârâții trebuiau s fie diligenți, în sensul de a se informa de la cine cumpr și ce titlu posed acesta.

Aprrile pârâților în sensul c nu cunoșteau c titlul Statului este contestat începând din anul 1991 reprezint totuși o neglijenț mare înainte de a proceda la încheierea unei tranzacții,chiar și cu Statul ca persoan juridic.

Având în vedere interesul legitim al adevratului proprietar, respectiv reclamanții și cel nelegitim, adic interesul pârâților, se impune recunoașterea prevalenței interesului legitim, în mod obligatoriu ca premis în vederea asigurrii circuitului civil și stabilitții raporturile juridice.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții și pentru urmtoarele motive:

- greșit instanța nu a admis excepția inadmisibilitții acțiunii pârâților fr ca reclamanții s fi solicitat constatarea nulitții contractului prin care aceștia au dobândit proprietatea.

Greșit instanța nu i-a considerat c sunt dobânditori de bun credinț a locuinței în care au locuit zeci de ani în calitate de chiriași.

Însuși reclamanții i-a considerat proprietari într-o acțiune de ieșire din indiviziune, iar decizia nr. 1915 din 02 iunie 2006 prin care s-a propus acordarea de despgubiri pentru locuința cumprat de apelanți în condițiile Legii nr. 112/1995, nu a fost contestat de reclamanți.

Apelul este fondat pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare.

Prin cererea de apel formulat se invoc excepția de inadmisibilitate a acțiunii în revendicare formulat de reclamanți.

Curtea va primi aceast excepție pentru urmtoarele motive:

de faț presupune luarea în considerare a dou construcții juridice, pe de o parte dac admiterea excepției nu a înclcat accesul liber la justiție, iar pe de alt parte dac respingerea excepției nu aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitții raporturilor juridice.

Aceste condiții juridice trebuie raportate la Decizia nr. 33 din 09 iunie 2008 Secțiilor Unite a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a practicii Europene a Drepturilor Omului.

S-a constatat în jurisprudența Curții Europene c legile speciale prin care s-au reglementat situația imobilelor preluate cu titlu sau fr titlu valabil de ctre stat, prin mecanisme instituite care nu rezolv legitim a persoanelor îndreptțite de a fi despgubite în mod integral pentru proprietțile lor și c restituirea în natur ar acoperi acest deziderat. De asemenea în jurisprudența Curții Europene se are în vedere msura proporționalitții între drepturile solicitate de fostul proprietar și a actualului proprietar. În cauza de faț se constat c reclamanții ca efect al Legii nr. 10/2001 au formulat notificare prin care au solicitat restituirea în natur a imobilului construit și neconstruit situat în I,- (în prezent nr. 2). Prin dispoziția nr. 1915 din 09.06.2006 a Primarului Municipiului I s-a restituit în natur și în indiviziune terenul construit și neconstruit în suprafaț de 373,62. reclamanților, iar pentru suprafața de 62,38. teren și pentru construcțiile în suprafaț util de 51,47. înstrinate pârâților în baza Legii nr. 112/1995, au fost acordate despgubiri în condițiile legii speciale. Aceast dispoziție nu a fost contestat de reclamanți, care în acest mod au acceptat propunerea unitții dețintoare ca pentru imobilul deținut de pârâți s primeasc msuri reparatorii prin echivalent. În acest mod legitim a reclamanților a fost realizat iar în ceea ce privește mecanismul prevederii Legii nr. 10/2001 a fost efectiv.

În ceea ce-i privește pe pârâți, aceștia au devenit proprietari ca efect al Legii nr. 112/1995, respectiv ca urmare a încheierii contractului de vânzare-cumprare nr. 885/1998, anterior apariției Legii nr. 10/2001.

Acțiunea în revendicare a imobilului deținut de ctre pârâți a fost formulat la 31.06.2008, dup ce aceștia au uzat de procedura instituit de Legea nr. 10/2001, și se impune a fi subliniat nu au contestat aceast decizie, acceptând msuri reparatorii pentru imobilul imposibil de restituit în natur.

De asemenea nu au formulat acțiune în desființarea contractului de vânzare-cumprare a pârâților.

Or, Înalta Curtea stabilit prin decizia nr. 33 dat în interesul legii concursul între legea special și legea general se rezolv în favoarea legii speciale care în ceea ce-i privește pe reclamanți a constituit un remediu efectiv care a acoperit legitim a acestora atunci când au uzat de aceast procedur, astfel încât aceștia nu se mai pot prevala de un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol și deci nu pot invoca înclcarea accesului liber la justiție, deci nu mai au la dispoziție calea unei acțiuni în revendicare.

Având în vedere c în ceea ce-i privește pe reclamanți mecanismul aplicrii Legii nr. 10/2001 a fost efectiv, deoarece nu a fost contestat de aceștia, iar legitim a fost împlinit, acțiunea în revendicare formulat dup ce au epuizat procedura Legii nr. 10/2001 apare ca inadmisibil. Aceasta se datoreaz împrejurrii c și pârâții dețin un bun, în sensul art. 1 din Protocol adițional la. iar dac s-ar da prioritate acțiunii în revendicare s-ar aduce atingere în mod evident în speța de faț securitții raporturilor juridice.

Așa fiind, se constat c atâta timp cât reclamanții au uzat de procedura instituit de Legea nr. 10/2001, acceptând msurile reparatorii pentru imobilul vândut chiriașilor, pârâți în cauza de faț, crora nu le-a desființat titlul, acțiunea în revendicare apare ca inadmisibil și va fi respins ca atare.

Drept urmare, se va admite apelul, se va schimba în tot sentința, iar ca efect al admiterii excepției inadmisibilitții, acțiunea în revendicare se va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul formulate de și împotriva sentinței civile nr. 678 din 15.04.2009 a Tribunalului Iași, pe care o schimb în tot în sensul c:

- admite excepția inadmisibilitții acțiunii în revendicare, invocat de pârâții și;

- respinge acțiunea civil formulat de reclamanții -, - și - în contradictor cu pârâții și.

Definitiv. Cu recurs.

Pronunțat în ședinț public azi 19 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECTOR,

- - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

22.03.2010

2 ex.

Președinte:Elena Gheorghiu
Judecători:Elena Gheorghiu, Georgeta Buliga

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 23/2010. Curtea de Apel Iasi