Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 31/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (1992/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.31
Ședința publică de la 19.01.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bianca Elena Țăndărescu
JUDECĂTOR 2: Simona Gina Pietreanu
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelanta - pârâtă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva deciziei civile nr.816 din 28.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți, - " " SRL și cu intimații - pârâți - "" SA, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Obiectul pricinii - revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă avocat -, în calitate de reprezentant al intimatei - reclamante - " " SRL, în baza împuternicirii avocațiale nr. 03 din 19.10.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual (fila 14), lipsind apelanta - pârâtă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, intimatele - reclamante, și intimații - pârâți - "" SA, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, constatând că, la acest moment, dosarele sunt apelate spre a fi amânate, nefiind formulată cerere pentru acest motiv, lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, se prezintă se prezintă avocat -, în calitate de reprezentant al intimatei - reclamante - " " SRL, în baza împuternicirii avocațiale nr. 03 din 19.10.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual (fila 14), avocat, în calitate de reprezentant al intimatei - pârâte - "" SRL, în baza împuternicirii avocațiale nr. 996 din 19.10.2009, emisă de Baroul București - " și Asociații" (fila 15), lipsind apelanta - pârâtă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, intimatele - reclamante, și intimatul - pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Intimata - pârâtă - SA, prin avocat, depune la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare, susținând că, în condițiile în care instanța ar considera că se impune comunicarea acesteia apelantei - pârâte, nu se opune amânării cauzei, dar, totodată, apreciază că nu ar exista nici o vătămare adusă pârâtei, prin necomunicarea acestui înscris.
Intimata - reclamantă - Real SRL, prin avocat, lasă la aprecierea instanței modalitatea soluționării acestei situații.
Curtea, în urma deliberării, apreciază că nu se impune comunicarea din oficiu, a întâmpinării, întrucât comunicarea este reglementată de o normă dispozitivă și reprezintă dreptul părții de a solicita comunicarea sau nu a acesteia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în combaterea apelului.
Intimata - reclamantă - SRL, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea apelului și menținerea, ca temeinică și legală, a hotărârii apelate, față de următoarele considerente:
În ceea ce privește primul motiv de apel, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active, ca nefondată. - Real SRL a dobândit calitatea procesuală activă prin contractul de vânzare - cumpărare de drepturi litigioase, autentificat sub nr.613, din 07.03.2008, prin care reclamanții și-au înstrăinat toate drepturile litigioase.
Totodată, s-a cesionat către societate și toate drepturile în a primi despăgubiri în orice formă prevăzută de lege, pentru imobilul situat în B,-, sector 3, precum și toate drepturile actuale și viitoare prevăzute de Codul Civil sau orice alte norme ce vor intra în vigoare, dar fără a se limita la drepturile derivând din procedurile administrative, care au fost solicitate de reclamanți prin notificarea, înregistrată la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, sub nr. 3076 din 21.09.2004.
Mai susține că - Real SRL se în drepturile procesuale născute din dreptul dedus judecății, iar înstrăinarea dreptului litigios, ce face obiectul prezentei cauze, nu reprezintă una din formele de înstrăinare interzise de dispozițiile art.21 alin.5 din alin.3 din Legea nr.10/2001.
În ceea ce privește procedura prealabilă administrativă, prevăzută de Legea nr.10/2001, societatea pe care o reprezintă nu o putea parcurge.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel, consideră că reprezintă aceleași susțineri cu privire la calitatea procesuală a societății. Cheltuielile de judecată vor fi solicitate pe cale separată.
Intimata - pârâtă - SA, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea apelului, menținerea în tot a hotărârii primei instanțe, fără cheltuieli de judecată, având în vedere următoarele argumente:
Problema lipsei calității procesuale urmează a fi soluționată din perspectiva calificării acțiunii ca nefiind o acțiune strict personală și care poate fi continuată de succesorii persoane îndreptățite.
În opinia sa, este vorba de o cerere patrimonială, evaluabilă, supusă unui regim special de taxă de timbru, neexistând o dispoziție care să interzică continuarea acțiunii de către succesori.
În fapt, a avut loc un transfer de drepturi și obligații, printr-un act pe care Tribunalul Bucureștil -a omologat și a luat act de succesiunea calității procesuale active și, ca atare, nu se poate vorbi de lipsa calității procesuale active.
Mai solicită a se avea în vedere că parcurgerea procedurii administrative prealabile nu putea fi impusă cumpărătorilor de drepturi litigioase, întrucât autorii acestora au parcurs această procedură și au dobândit dreptul în starea în care s-a aflat.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
La data de 10.02.2003, a fost înregistrată, pe rolul Tribunalului București - Secția a III- Civilă, sub nr. 717/2003, acțiunea civilă formulată de reclamanții și împotriva pârâtelor și, prin care s-a solicitat instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să se dispună obligarea pârâtelor să le lase în deplină proprietate și posesie imobilul teren, situat în - - nr.187, sector 3, în suprafață de 10.112 mp, iar, pentru lipsa de folosință a acestuia, să se plătească chirie modică, în cuantum de 30.000.000 Rol.
Reclamanții au solicitat ulterior introducerea în cauză și a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice (fila 35).
Prin sentința civilă nr. 922/14.10.2003, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a admis excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare, a respins acest capăt de cerere, ca inadmisibil, și a respins cererea de plată a unei sume de plată, reprezentând chirie, ca prematur formulată.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții, care a fost respins, ca nefondat, prin decizia civilă nr.832/11.05.2004 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a IV-a Civilă.
Împotriva aceste decizii au formulat recurs reclamanții, care a fost admis, prin decizia civilă nr. 4769/16.05.2006 J - Secția Civilă și, în consecință, a fost admis apelul, a fost desființată sentința civilă nr. 922/2003 a Tribunalul București - Secția a III-a civilă și s-a trimis cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță, cu motivarea că instanțele sunt abilitate să exercite controlul judiciar și în ipoteza în care nu se dă curs notificării formulate în baza Legii nr.10/2001.
Dosarul a fost înregistrat, în vederea rejudecării, pe rolul Secției a IV-a a Tribunalului București, sub nr-.
Tribunalul a constatat că, prin acțiunea introdusă pe rolul Tribunalului București - Secția III-a Civilă, sub nr. 4535/2005, reclamanții, și le-au chemat în judecată pe pârâtele - SA și - SA, solicitând obligarea acestora la restituirea proprietăților reclamanților, de care au fost deposedați abuziv autorii acestora, situate în - - nr.186, sector 3.
Prin sentința civilă nr. 272/23.02.2006 a Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3.
Prin sentința civilă nr. 4805/2006, Judecătoria Sector 3 declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, iar, prin sentința civilă nr.33/26.06.2006, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a civilă stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Dosarul a fost înregistrat, spre competență soluționare, la Secția a V-a civilă a Tribunalului București, sub nr-.
Prin precizarea la acțiune depusă la data de 7.12.2006, reclamanții au arătat că nu înțeleg să se mai judece cu pârâta - SA, care fost lichidată, ci numai cu pârâta - SA (fila 12).
Prin încheierea din 11.05.2007, a fost înaintat acest dosar către secția a IV-a civilă a Tribunalului București, în vederea discutării excepției de conexitate.
Prin încheierea din 8.11.2007, pronunțată în prezentul dosar, tribunalul a admis excepția de conexitate și a dispus conexarea dosarului nr- al Tribunalului București - Secția a V-a Civilă, la prezentul dosar, având în vedere că exista identitate de părți, obiect și de cauză.
Prin încheierea din 9.10.2008, Tribunalul a constatat că, prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 614/2008, încheiat între cei trei reclamanți și - SRL, reclamanții și-au vândut drepturile litigioase ce fac obiectul cauzei de față, astfel încât, la termenul din 20.11.2008, tribunalul a constat că, în cauză, a operat o transmisiune a calității procesuale active, de la foștii reclamanți, la societatea menționată, care a dobândit calitatea de reclamantă.
La termenul din 23.04.2009, părțile au depus, la dosarul cauzei, contractul de tranzacție, autentificat sub nr. 598/2009, încheiat între reclamantă și pârâta - SA, și au solicitat să se ia act de această tranzacție.
Prin sentința civilă nr. 816/28.05.2009, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE; a respins acțiunea precizată formulată de reclamanta - SRL, în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
In baza art. 271 si următoarele Cod de procedură civilă a luat act si a încuviințat înțelegerea reclamantei - SRL, și a pârâtei - SA, materializată în înscrisul intitulat "contract de tranzacție", autentificat sub nr.598/22.04.2009, cu excepția art.5 alin.2 și 3, cu următorul conținut: "CONTRACT DE TRANZACTIE. Încheiat între părțile:, persoană juridică română, cu sediul în B,-, Clădirea, biroul 12BOl, Corp B,. 12, sector 6, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului B sub nr.J-, Cod de Înregistrare Fiscală RO -, reprezentată legal prin administrator Dl., în calitate de reclamantă în dosarul nr-, aflat pe rolul Tribunalului București - secția a IV-a civila, pe de o parte, și, persoană juridică română, cu sediul în B,-, sector 3, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului B sub nr. J-, Cod de Înregistrare -, reprezentata legal prin administrator, în calitate de pârâtă în dosarul nr-, aflat pe rolul Tribunalului București - secția a IV-a civila; pe de alta parte, în continuare denumite Partea/Părțile, având în vedere următoarele: Litigiul ce formează obiectul Dosarului nr-, aflat pe rolul Tribunalului București - secția a IV-a civila, având ca părți pe, în calitate de reclamant și, (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului), Statul R, prin Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de parate, (denumit in continuare "Litigiul"), prin care, in calitate de reclamanta, ca succesoare în drepturi a lui, si, în baza contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.613/4.03.2008, de către Societatea "DE " - Notarial, a solicitat instanței de judecata obligarea pârâților, Statul R, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la: restituirea în natură a imobilului, în suprafață de 10.112 mp, situat în B,-, sector 3, denumit in continuare "Imobilul"; în cazul în care restituirea în natura a imobilului nu este posibilă, acordarea despăgubirilor bănești, reprezentând contravaloarea imobilului descris anterior; obligarea pârâților la plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului. Împrejurarea ca a fost înființată prin nr.HG1224/23.11.1990, ulterior operând procedura de privatizare parțială, prin care a fost modificată structura capitalului social, în sensul că Statul Rar ămas proprietar pe o parte din acțiuni, cealaltă parte fiind dobândită de o persoană juridică străină, respectiv, aceasta din urma dobândind, prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 54/4.03.1998, încheiat cu FPS, dreptul de proprietate asupra unui număr de 54.513 acțiuni, reprezentând 50,428% din valoarea capitalului social subscris al; Împrejurarea că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului, potrivit Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria - nr.0595, emis la 1 noiembrie 1993, de Ministerul Industriilor; Împrejurarea ca, în calitate de succesoare în drepturi a lui, si a formulat notificare, in baza Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, denumita, in continuare, "Legea 10/2001", precum și acțiune pentru revendicare a imobilului; Împrejurarea că imobilul este supus regimului juridic al imobilelor preluate abuziv, conform prevederilor Legii 10/2001; Împrejurarea că imobilul este ocupat de construcții și detalii de sistematizare, care fac imposibilă restituirea în natură a imobilului, precum și împrejurarea ca privatizarea societății s-a realizat cu respectarea legii; Împrejurarea ca părțile semnatare ale prezentei Tranzacții doresc să litigiul și să preîntâmpine eventualele litigii viitoare legate de dreptul de proprietate al asupra imobilului susmenționat. În temeiul art. 1704 - 1717 cod civil si art. 246-247 Cod Procedura Civila, de comun acord, s-a încheiat prezenta tranzacție (denumită în continuare"Tranzacția"), în baza căreia părțile semnatare au convenit, prin concesii reciproce, să, în mod expres, ferm, necondiționat și irevocabil, litigiul, având ca obiect revendicare imobiliară, precum si toate pretențiile, cererile, disputele si litigiile de orice natura, prezente si/sau viitoare, referitoare la dreptul de proprietate asupra imobilului, precum si la orice drepturi de orice natura derivând din sau aflate in legătură cu dreptul de proprietate asupra imobilului, în următoarele condiții: Art. 1. Subscrisa, in calitate de reclamanta, in considerarea concesiei reciproce, înțelegem să nu mai contestam dreptul de proprietate al si renunțăm la dreptul de a mai solicita restituirea in natura a imobilului revendicat de la, fata de care renunțăm la orice pretenție. Art. 2. (1) Subscrisa, in calitate de reclamanta, in considerarea concesiei reciproce, declaram in mod expres ca, la data semnării prezentei Tranzacții, renunțăm in mod expres, ferm, necondiționat si irevocabil la orice pretenții, în contradictoriu cu, de orice natura, prezente si viitoare, privind imobilul situat in B,-, sector 3, compus din teren in suprafața totala de 10.112 mp si Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - nr.0595, emis la 1 noiembrie 1993, de Ministerul Industriilor, pe care aceasta societate îl deține asupra imobilului revendicat. (2) Ca efect direct al acestei renunțări, subscrisa L, declaram in mod expres, ferm, necondiționat si irevocabil ca, in conformitate cu dispozițiile art. 246 Cod Procedura Civila, renunțam la judecata cererii, doar împotriva, ce face obiectul dosarului nr-, aflat pe rolul Tribunalului București - secția a IV a civila si la însuși dreptul de proprietate pretins asupra imobilului, si recunoaștem in mod deplin, expres, ferm si irevocabil dreptul deplin de proprietate al asupra imobilului. Art. 3. Subscrisa, prin reprezentant convențional, ne obligam sa asiguram reprezentarea subscrisei la termenul de judecata imediat ulterior semnării prezentei tranzacții, pentru ca instanța de judecata sa ia act de prezenta tranzacție. Art. 4. Subscrisa ne obligam, de asemenea: (1) sa respectam dreptul de proprietate al, dobândit prin Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 0595, emis la 1 noiembrie 1993, de Ministerul Industriilor; (2) să ne abținem de la orice tulburare de orice fel, direct sau prin persoane interpuse, a dreptului de proprietate pe care l-a dobândit asupra imobilului, precum si sa aducem la cunoștința oricărei autorități renunțarea la orice pretenție fata de, în măsura in care va fi nevoie, fără nici o contraprestație materiala. De asemenea, prin prezenta tranzacție, ne obligam sa formulam orice cerere necesara pentru a se radia orice mențiune înscrisă in cartea funciara a imobilului cu privire la Litigiul menționat. (3) sa nu promovam nici o acțiune civila, penala, administrativa etc. si orice alte cauze, proceduri administrative, cereri, etc. relative, direct si indirect la restituirea in natura a imobilului descris in prezenta tranzacție si /sau a titlului de proprietate al, si nici cu privire la orice acte prezente sau viitoare de administrare, dispoziție, constituire de drepturi reale, etc. privind Imobilul; Art. 5. Subscrisa ne obligam: (1) Sa nu emitem nici o pretenție judiciara sau extrajudiciara fata de, in legătură cu orice daune care ne-au fost cauzate prin promovarea acțiunilor la care s-a renunțat prin prezenta tranzacție, incluzând, dar fără a se limita, la cheltuielile ocazionate de desfășurarea procesului, onorariu de experți, onorarii de avocați, penalități etc.; (2) Sa emitem dispoziție cu propunere de acordare de masuri reparatorii in echivalent in favoarea, in conformitate cu dispozițiile Legii nr.10/2001, astfel cum a fost modificata, pe baza unor probe care sa permită determinarea valorii de piață a imobilului, fără a-si asuma si obligația de plata a acestor masuri reparatorii in echivalent, care nu-i revine, potrivit dispozițiilor legale sus-amintite; (3) Sa înainteze dispoziția, ce urmează a fi emisa, precum si toată documentația înaintata de autorii către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, conform procedurii prevăzuta de Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificata; (4) Sa sprijine demersurile legale ale, in vederea finalizării procedurii de acordare a masurilor reparatorii in echivalent, inclusiv, prin punerea la dispoziția autorităților competente a oricăror date si informații cu privire la situația juridica, tehnica si urbanistica a imobilului, fie prin permiterea accesului oricărei persoane sau organ care au competenta de a evalua, expertiza, inspecta imobilul, in vederea emiterii unui act cu caracter reparator; (5) Sa sprijine, inclusiv prin intermediul unei cereri de intervenție accesorie, toate contestațiile eventuale ale împotriva unor acte prin care i se poate refuza cererea de acordare a masurilor reparatorii, fără a fi ținută sa răspundă fata de, in măsura in care instanța de judecata va respinge aceste cereri; Art. 6. Prezenta Tranzacție reprezintă voința libera si neviciata a Părților semnatare ale prezentei Tranzacții si servește acestora pentru stingerea Litigiului, ce formează obiectul dosarului nr. 7898/-, aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a civila. Părțile se obliga: (a) sa se prezintă la Tribunalul București, (b) sa formuleze o cerere prin care sa se solicite repunere a pe rol a dosarului nr-, aflat pe rolul Tribunalului București - secția a IV- a civila si acordarea unui termen la o data cat mai apropiata, si (c) sa depună prezenta Tranzacție in dosarul menționat anterior si sa ceara soluționarea acestuia si pe baza prezentului act, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești de expedient, in condițiile art. 271-273 Cod Procedura Civila. Art.7. Toate cheltuielile, constând in taxe aferente autentificării prezentei Tranzacții, precum si a restrângerii dreptului la judecata se suporta de către Noi, Părțile, declaram ca prezenta Tranzacție reprezintă singura și ultima înțelegere intervenita intre noi. Art.8. Toate obligațiile asumate de către Părți prin prezenta Tranzacție trebuie executate la data autentificării prezentei. de parte, procesat și autentificat la BNP -, - din B,-, sector 2, în 5 (cinci) exemplare, din care unul a fost depus la arhiva biroului. Prin Pozitia Administrator. Semnătura. ss.indescifrabil. Prin Poziția: Administrator. Semnătura. ss.indescifrabil".
A admis în parte acțiunea precizată formulată împotriva pârâtei AVAS cu sediul în B, str. -. - nr.50, sector 1.
A obligat pârâta AVAS să emită dispoziție motivată, prin care să propună reclamantei măsuri reparatorii prin echivalent, pentru terenul in suprafața de 8423 mp (8569,88 din măsurători), situat în B, - -, nr.186, sector 3, astfel cum este identificat în certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 0595, emis la data de 1.11.1993, de MINISTERUL INDUSTRIILOR, proprietatea - SA, constând în despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
A respins capătul de cerere privind plata lipsei de folosință a terenului, ca neîntemeiat.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a apreciat că, în primul rând, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, pe toate capetele de cerere, este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală pasivă presupune o identitate între persoana pârâtului și cel care este subiectul pasiv în raportul juridic dedus judecății, altfel spus, calitatea procesuală pasivă aparține persoanei care este obligată în cadrul raportului juridic respectiv.
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și pe cea pasivă, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
In speța dedusă judecății, tribunalul apreciază că pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu are calitate procesuală pasivă, întrucât, între reclamantă și acest pârât, nu există niciun raport de drept material, care să poată fi transpus în plan procesual prin prezenta cerere.
Tribunalul a reținut că, în speța dedusă judecății, această instituție nu are calitatea de unitate deținătoare, care are obligația să răspundă la notificarea formulată.
Potrivit art. 22, persoana îndreptățită va notifica, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.
Or, în speța dedusă judecății, pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu are calitate procesuală pasivă, întrucât nu are nicio calitate să emită dispoziția în baza Legii nr.10/2001, sau să răspundă la notificare.
Potrivit rt.28 alin.3 din Legea nr.10/2001,în cazul în care unitatea deținătoare nu a fost identificată, persoana îndreptățită poate chema în judecată statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, în termen de 90 de zile de la data la care a expirat termenul prevăzut la alin. (1), dacă nu a primit comunicarea din partea primăriei, sau de la data comunicării, solicitând restituirea în natură, sau, după caz, măsuri reparatorii prin echivalent, în formele prevăzute de prezenta lege.
Așadar, în prezent, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, poate avea calitate procesuală pasivă într-o acțiune având ca obiect contestație în baza Legii nr. 10/2001, numai în situația reglementată de art. 28 alin. 3, respectiv,numai în ipoteza în care unitatea deținătoare nu a fost identificată, ceea ce nu este cazul în speța dedusă judecății, în care se cunoaște cu exactitate persoana sau persoanele juridice deținătoare ale terenului solicitat ce face obiectul notificării.
Într-adevăr, conform raportului de expertiză, întocmit de expert (fila 14 dosar - al Tribunalul București - Secția a V-a Civilă ), precum și a contractului de tranzacție, depus la dosar, și din celelalte înscrisuri existente, rezultă cu evidență, iar această situație este necontestată de părți, că imobilul solicitat este în proprietatea - SA, societatea privatizată de către pârâta AVAS.
Așadar, întrucât unitatea deținătoare este perfect identificată, nu se pune problema chemării în judecată a pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, iar, în ipoteza în care, totuși, s-a chemat în judecată acest pârât, în mod evident. nu are calitate procesuală pasivă.
În concluzie, în raport de aceste considerente, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, și a respins acțiunea precizată, formulată de reclamantă, în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a reținut că, prin notificarea formulată în temeiul Legii nr.10/2001, sub nr.1506/2001 (fila 86 dosar actual), autorii reclamantei au solicitat acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în B, - - nr.186, sector 3, fosta fabrică.
Până la data introducerii prezentei cereri, notificarea nu a fost soluționată de către pârâți, fie prin emiterea unei dispoziții de acordare a măsurilor reparatorii, fie prin dispoziție de respingere a notificării.
Absența răspunsului persoanei juridice deținătoare are valoarea unui refuz de acordare a măsurilor reparatorii solicitate, iar acest refuz trebuie cenzurat de instanță, întrucât procedura de restituire prevăzută de Legea nr.10/2001 este subsumată exercitării unui drept subiectiv civil, astfel că, dacă este temporizată, deschide celui vătămat accesul la jurisdicția civilă pentru a fi finalizată.
De altfel, prin decizia nr.20/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, s-a stabilit că, în aplicarea dispozițiilor art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond, inclusiv acțiunea persoanei îndreptățite, în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.
Tribunalul a mai arătat că atât prin decizia instanței de casare, prin precizările făcute de către reclamanți la acțiune, și în ședință publică, inclusiv la termenul din 21.05.2009, a rezultat cănatura juridică a acțiunii este acea a unei contestații la Legea nr. 10/2001,și nu o acțiune propriu-zisă de revendicare, fiind fără relevanță indicarea ca temei juridic și disp. art. 480.civ. cu atât mai mult cu cât reclamanții și-au motivat formularea cererii prin nesoluționarea de către pârâți a notificării formulate în baza Legii nr. 10/2001.
Potrivit art.1 din Legea nr.10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor, și nerestituite se restituie, de regulă, în natură, în condițiile prezentei legi, iar, în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
Tribunalul a reținut că imobilul ce a format obiectul notificării, compus din teren, in suprafața de 10.112 mp, fost dobândit de către autorii reclamantei, respectiv firma și, prin reprezentanții legali, și, conform ordonanței de adjudecare nr.7066/16.05.1932, emisă de Tribunalul Ilfov, secția notariat (fila 41-45 din dosarul nr. 717/2003).
Potrivit procesului-verbal nr. 35554/1940 a comisiei Cărților funciare B, imobilul situat în B,- și--16, compus din teren în suprafață de 10.112 mp, și două case parter a fost înscris în cartea funciară a comunei B, pe numele, și (fila 12 din același dosar).
Societatea în nume colectiv sus-menționată a utilizat emblema, conform adresei Camerei de comerț și industrie din 17.01.1936 (fila 80), iar, ulterior, această firmă a fost radiată, conform adresei din 4.03.1942, emisă de aceeași instituție (fila 82), precum și adresei din 19.06.1942 (fila 83).
Întreprinderea a fost reorganizată, sub denumirea - SA, iar, potrivit extrasului emis de Arhivele Statului, această întreprindere a fost naționalizată prin Legea nr. 119/1948, imobilul fiind situat în - - nr.186 (fila 29).
Potrivit adresei 2822/2003 a Primăriei Sector 3 (fila 182 dosar actual), la matricola imobilului situat în - - nr.186, sector 3, au figurat impuși ca plătitori de impozit numiții, și, din anul 1942 și până în anul 1948, când matricola a fost închisă cu mențiuneanaționalizat.
In urma decesului numitului, au rămas, ca moștenitori, numiții, și, iar, în urma decesului numitei, a rămas, ca unic moștenitor, conform certificatelor de moștenitor nr.108 și 105/2001, emise de BNP (filele 10 și 38).
Numita a renunțat la drepturile sale, cu privire la proprietățile imobiliare deținute de tatăl său, în favoarea fratelui său, (fila 96 dosar actual).
Totodată, de pe urma defunctului, au rămas, ca moștenitori, și, iar, de pe urma defunctei, au rămas, ca moștenitori, și (98 și 103 din dosar actual).
In concluzie, în raport de situația de fapt expusă, tribunalul a apreciat că s-a făcut dovada că autorii reclamantei au deținut în proprietate imobilul respectiv, care a fost naționalizat, prin Legea nr.119/1948.
La aprecierea acestei situații, tribunalul a avut în vedere că, potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată, în absența unor probe contrare,existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.
In aplicarea prevederilor alin.1,persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate, prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive, este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar.
Tribunalul a reținut, totodată, că, după naționalizare, întreprinderea a purtat denumirea, iar, în prezent, este în proprietatea pârâtei - SA, așa cum rezultă din certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr.0595, emis la data de 1.11.1993, de MINISTERUL INDUSTRIILOR, conform căruia terenul are o suprafață de 8423 mp (fila 37 și 38 din dosar -).
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.54/1998, FPS (în prezent AVAS), a vândut 50,42% din valoarea capitalului social al - SA către - ITALIA (fila 94, dosar 717/2003).
In consecință, în raport de considerentele arătate, tribunalul a admis în parte cererea și a obligat pârâta AVAS să emită dispoziție motivată, prin care să propună reclamantului măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață de 8423 mp (8569,88 din măsurători), situat în B, - -, nr.186, sector 3, astfel cum este identificat în certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr.0595, emis la data de 1.11.1993, de MINISTERUL INDUSTRIILOR, proprietatea - SA, constând în despăgubiri, acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
La aprecierea acestei situații, tribunalul a avut în vedere dispozițiile art. 29 din Legea nr.10/2001, conform cărora, pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) și (2), persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri, în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piață a imobilelor solicitate. Dispozițiile alin.1 sunt aplicabile și în cazul în care imobilele au fost înstrăinate.
În situația imobilelor prevăzute la alin. 1 și 2, măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituția publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispozițiile art. 26 alin. 1 fiind aplicabile în mod corespunzător.
Așadar, în speța dedusă judecății, legea conferă reclamantei doar posibilitatea acordării de despăgubiri, nefiind posibilă restituirea în natură a imobilului.
În ceea ce privește suprafața imobilului, tribunalul a avut în vedere suprafața menționată în certificatul de atestare a dreptului de proprietate, și nu suprafața invocată de către reclamantă, întrucât tribunalul nu poate acorda măsuri reparatorii prin echivalent pentru o suprafață de teren mai mare decât pentru cea pentru care pârâta - SA deține în mod legal drept de proprietate.
Totodată, tribunalul nu ar putea să rețină nici concluziile raportului de expertiză extrajudiciară, efectuat de expert, întrucât expertul precizat, în mod clar, în conținutul expertizei, că nu s-a putut vizita imobilul și nu s-a putut efectua măsurătoare topografică, astfel încât răspunsul la obiective se bazează numai pe analiza documentelor puse la dispoziție și pe examinarea terenului din exteriorul acestuia (fila 18, dosar -).
Așadar, singura suprafață pe care tribunalul o poate avea în vedere, cu caracter de certitudine, este cea menționată în certificatul de atestare a dreptului de proprietate, cu atât mai mult cu cât acesta este însoțit de o fișă a bunului imobil (fila 38 din același dosar), care cuprinde măsurători cadastrale, și din care rezultă, cu evidență, că suprafața din măsurători ternului este de 8569,88 mp.
Totodată, tribunalul a constatat că la dosarul cauzei între reclamantă și pârâta - SA a fost încheiat înscrisul intitulat "contract de tranzacție" autentificat sub nr. 598/22.04.2009, iar aceste părți au solicitat instanței să se ia act de conținutul acestuia și pronunțarea unei hotărâri de expedient.
Având în vedere că acest contract de tranzacție conține înțelegerea părților cu privire la prezentul litigiu și concesiile reciproce făcute de părți, în sensul că reclamanta nu mai înțelege să conteste dreptul de proprietate al - SA și că renunță la dreptul de a solicita restituirea în natură a bunului, și întrucât majoritatea dispozițiilor din contract nu sunt ilegale, sau imorale, tribunalul a luat act și a încuviințat înțelegerea reclamantei și a pârâtei - SA, materializată în înscrisul intitulat "contract de tranzacție,"autentificat sub nr. 598/22.04.2009, cu excepția art.5 alin. 2 și 3.
Tribunalul a apreciat că nu poate lua act integral de conținutul contractului de tranzacție, în sensul că a exceptat art.5 alin.2 și 3, conform cărora - SA s-a obligat să emită dispoziție cu propunere de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent, în favoarea reclamantei, conform Legii nr.10/2001, și să înainteze această dispoziție către AVAS.
Or, așa cum tribunalul a arătat pe larg în considerentele expuse, din analiza art.29 din Legea nr.10/2001, rezultă că, pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, cum este cazul și pârâtei - SA, măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituția publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, deci, de către pârâta AVAS, neexistând nicio dispoziție legală, care să confere dreptul societății privatizate să soluționeze ea însăși notificarea sau să emită dispoziție.
Mai mult decât atât, pârâta - SA a și emis decizia nr. 1/20.05.2009, prin care a admis notificarea și a recunoscut dreptul reclamantei la despăgubiri, în condițiile legii speciale, însă această decizie este lipsită de orice consecințe juridice, întrucât Legea nr.10/2001 nu dă posibilitatea societății comerciale privatizate să emită decizie de soluționare a notificării, ci numai instituției care efectuat privatizarea, respectiv AVAS, așa cum tribunalul a și hotărât prin prezenta sentință.
Totodată, tribunalul a respins capătul de cerere privind lipsa de folosință terenului, ca neîntemeiat, atât pentru faptul că, la dosarul cauzei, nu există nicio dovadă cu privire la acest aspect, cât și pentru faptul că Legea nr.10/2001 nu conține nicio dispoziție, din care să rezulte dreptul reclamantei și la plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului, ci numai la restituirea în natură a acestuia, sau la măsuri reparatorii prin echivalent.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a, iar, pe fond, respingerea cererii, ca neîntemeiată.
Prin intermediul primului motiv de apel formulat în cauză, apelanta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a, susținând că, pe parcursul judecării cauzei, această intimată a dobândit calitate procesuală activă, în urma încheierii unui contract de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase cu reclamantele, și, însă, în materia Legii nr.10/2001, sfera persoanelor care beneficiază de procedurile acestei legi cuprinde persoanele fizice și juridice, foști proprietari ai imobilelor preluate abuziv de către stat, în perioada de referință - 6.03.1945 - 22.12.1989, precum și succesorii în drepturi ai acestora, astfel încât numai foștii proprietari ai imobilelor preluate abuziv sunt persoane îndreptățite, legitimate să solicite măsuri reparatorii în condițiile Legii nr.10/2001.
Așadar, în raport de prevederile art. 3 alin. 1 lit.a din Legea nr. 10/2001 și art. 4 alin. 2 din această lege, intimata nu are calitate de moștenitor, fiind un succesor cu titlu particular, în baza contractului de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase.
Prin intermediul celui de-al doilea motiv de recurs, reiterându-se argumentele ce au întemeiat invocarea excepției lipsei calității procesuale active a intimatei menționate, s-a invocat faptul că această intimată nu a parcurs procedura administrativă obligatorie prevăzută de Legea nr.10/2001, pentru a recurge la procedura acestei legi, în vederea obținerii de măsuri reparatorii, fiind doar titulara unui drept litigios, vânzarea de drepturi litigioase având ca obiect șansele câștigării, respectiv pierderii procesului, contractul fiind aleatoriu, astfel încât vânzătorul nu poate garanta existența dreptului cedat, căci aceasta ar fi echivalat cu garantarea câștigării procesului, ceea ce nu este posibil.
Intimata a formulat întâmpinare, obligatorie conform art. 289 alin. 2 Cod de procedură civilă, solicitând respingerea apelului, susținând că, prin obiectul contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.613/4.03.2008, de către Societatea Civilă "DE " - Biroul Notarial, a preluat toate drepturile și obligațiile procesuale născute din litigiul dedus judecății, aceasta devenind titularul dreptului dedus judecății, modalitatea de înstrăinare fiind una permisă de lege, iar calitatea de persană îndreptățită, în sensul Legii nr. 10/2001, fiind astfel transferată asupra intimatei.
În ceea ce privește categoria persoanelor îndreptățite, intimata a invocat faptul că legea specială conține dispoziții exprese în ceea ce privește înstrăinarea drepturilor litigioase, ce fac obiectul dosarelor având ca temei Legea nr.10/2001, situația dedusă judecății neputând fi inclusă în cazurile speciale reglementate de legiuitor, prin urmare, înstrăinarea dreptului litigios, ce face obiectul prezentei cauze, nu reprezintă una dintre formele de înstrăinare interzise de art. 21 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, sancțiunea impusă de aceste prevederi neputând fi reținută în cauză, întrucât textul are în vedere situația înstrăinării bunurilor de către cei care le dețin și nu invers.
Intimata, prin întâmpinarea formulată în cauză, a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, și menținerea sentinței civile nr. 816/2.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, ca legală și temeinică, considerând că excepția lipsei calității procesuale active a este neîntemeiată, în considerarea clauzelor contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.613/4.03.2008, prin care intimata a dobândit drepturile litigioase ce fac obiectul prezentului dosar, astfel încât s-a subrogat în drepturile procesuale născute din litigiul dedus judecății.
În ceea ce privește fondul cauzei, intimata a susținut că instanța de fond a reținut în mod corect că imobilul litigios face parte din categoria celor preluate abuziv, iar intimata, în raport de actele de proprietate aflate la dosarul cauzei, a făcut dovada dreptului de a primi măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în B, - - nr.186, sector 3.
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel formulate, ce fixează limitele devoluțiunii în cauză, conform art. 295 alin. 1 Cod de procedură civilă, și analizând actele și lucrările dosarului, prin raportare la dispozițiile legal relevante, Curtea apreciază că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Sub un prim aspect, Curtea constată că ceea ce se invocă în mod esențial în cauză și ceea ce va constitui obiect al analizei este dacă dobânditorii unor drepturi litigioase pot obține măsurile reparatorii la care persoanele îndreptățite, în sensul art. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată, care au înstrăinat aceste drepturi, ar fi avut vocație, în ipoteza în care ar fi continuat procedura judiciară.
În dezlegarea acestui aspect de legalitate, Curtea consideră necesar să cerceteze limitele subiective și obiective ale judecății cauzei, fixate prin cererile de chemare în judecată introduse de reclamanții intimați, și.
Astfel, instanța de apel reține că cererile de chemare în judecată conexe, ce au făcut obiectul dosarelor nr- și nr-, au fost introduse de reclamanții, și, în calitate de moștenitori ai familiilor, și, obiectul acestor cereri constituindu-l restituirea în natură a imobilului situat în B, - -, nr. 188, sector 3, compus din teren și construcții, precum și contravaloarea lipsei de folosință a acestuia, temeiul juridic fiind dispozițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată.
Potrivit art. l din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 613/04.03.2008, încheiat între, și, în calitate de vânzători, și, în prezent, denumita, în calitate de cumpărători, vânzătorii și-au înstrăinat toate drepturile litigioase care formează obiectul următoarelor dosare: nr-, aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a V-; nr-, aflat pe rolul Tribunalului București, și conexat cu dosarul nr-; nr-, aflat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI.
Prin același contract de vânzare-cumpărare, vânzătorii au cesionat către și toate drepturile acestora de a primi despăgubiri, în orice formă prevăzută de lege, pentru imobilul ce face obiectul prezentei cauze, precum și toate drepturile actuale sau viitoare, prevăzute de Codul civil sau de orice alte acte normative, drepturi care fac sau nu obiectul dosarelor menționate, dar fără a se limita la drepturile derivând din proceduri administrative solicitate prin notificarea nr. 1506/2001, formulată de, si, și înregistrată la AVAS, sub nr./3076/21.09.2004.
Rezultă, așadar, că reclamanții, și au vândut către L drepturile litigioase ce fac obiectul cauzei prezente, operând o transmisiune a legitimării procesuale active, cu consecința juridică a rii cumpărătoarei de drepturi litigioase în drepturile substanțiale și procesuale ale reclamanților, vânzători de drepturi litigioase, născute din litigiul dedus judecații.
In acest context, se pune în discuție natura juridică a contractului de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase și dacă dreptul litigios, deci, dreptul supus unei contestații judiciare reale și serioase, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, ce poartă asupra unui drept cu caracter civil (în speță, dreptul de proprietate), de asemenea, în sensul autonom convențional, ce reprezintă domeniul de aplicabilitate al art. 6 din Convenție, care garantează dreptul la un proces echitabil, poate forma obiectul vânzării/cesiunii de drepturi litigioase, în cadrul procedurii speciale de restituire a imobilelor, ce formează obiectul Legii nr. 10/2001 republicată.
Astfel, cesiunea de drepturi litigioase este o modalitate de transmitere, recunoscută în dreptul românesc, nefiind susceptibilă a încălca dispozițiile legale, atât timp cât este încheiată în scopul de a transmite un drept aflat în dispută, și a cărui realizare este incertă, depinzând de soluționarea, de către instanța, a litigiului. Or, scopul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, pentru vânzători, a fost acela de a înlocui, în patrimoniul acestora, un drept litigios, viitor și incert, cu o sumă considerabilă de bani, certă și lichidă.
In ceea ce privește dreptul supus unei contestații judiciare, ce poate constitui obiectul vânzării/cesiunii, acesta poate fi un drept real sau de creanță, inclusiv un drept de proprietate intelectuală sau drepturi succesorale, cu excepția drepturilor strict personale.
In raport de aceste considerații teoretice, instanța de apel nu poate fi de acord cu argumentul apelantei, conform căruia L nu ar putea avea calitate procesuală activă în cauză, întrucât vânzarea de drepturi litigioase, având ca obiect șansele câștigării, respectiv pierderii procesului, contractul fiind aleatoriu, vânzătorul nu poate garanta existența dreptului cedat, căci aceasta ar echivala cu garantarea câștigării procesului, ceea ce nu este posibil; pentru că, în opinia Curții, efectele contractului aleatoriu se produc între părțile contractului, cumpărătorul de drepturi litigioase asumându-și riscul pierderii procesului.
Cum calitatea procesuală activă (legitimatio ad caussam) presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății, iar Lac umpărat toate drepturile litigioase ce formează obiectul cauzei deduse judecății, într-o modalitate de înstrăinare permisă de legea civilă, aceasta a devenit titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății, calitatea de persoane îndreptățite, în sensul Legii nr. 10/2001, fiind astfel transferată asupra sa.
In ceea ce privește susținerile apelantei, conform cărora intimata L nu a parcurs procedura administrativă reglementată de Legea nr. 10/2001,Curtea le apreciază, de asemenea, ca nefondate, întrucât reclamanții, în ale căror drepturi se succede această societate, au formulat notificarea nr. 1506/2001, în baza Legii nr. 10/2001,solicitând acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în B, - -, nr.186, sector 3, fosta fabrică,aspect reținut, în mod temeinic, de către instanța de fond.
Astfel, dacă instanța de apel consideră că procedura administrativă, reglementată de Legea nr. 10/2001, nu poate fi declanșată decât de persoanele îndreptățite, în înțelesul art. 3 din Legea 10/2001, republicată, odată ce dreptul a devenit litigios, fiind supus unei contestații reale și serioase, aceasta poate deveni obiect al transmisiunii prin acte juridice permise de lege, cumpărătorii de drepturi litigioase, în calitate de succesori cu titlu particular, putând continua procedura judiciară declanșată de persoanele care se pretind proprietare ale imobilelor preluate în mod abuziv de către stat și putând obține toate măsurile reparatorii la care foștii proprietari ar fi avut vocație în temeiul legii speciale.
Cum acestea sunt limitele devoluțiunii, fixate prin motivele de apel formulate de apelanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, iar instanța nu decelează și alte motive de ordine publică, pe care să fie necesar a le fi invocat din oficiu, Curtea nu consideră oportun să mai analizeze apărările privind fondul cauzei, expuse de către intimați, în întâmpinările depuse în etapa procesuală a apelului.
Pentru considerentele expuse, constatând că motivele de apel, în ansamblul lor, sunt nefondate, instanța de fond pronunțând o hotărâre legală și temeinică, Curtea, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta pârâtă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva deciziei civile nr. 816 din 28.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimații pârâți și STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta pârâtă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva deciziei civile nr. 816 din 28.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți, cu domiciliul ales în B,-,.29,.144, sector 4, cu domiciliul ales în B,-,.29,.144, sector 4, cu sediul în B, Bd. T, clădirea, nr.26 Z, Corp B,.12, 12, sector 6, intimații pârâți, cu sediul în B, - - nr.187, sector 3, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnored./CS
8 ex/08.03.2010
---------------------------------------------
- Secția a IV-a -
Președinte:Bianca Elena ȚăndărescuJudecători:Bianca Elena Țăndărescu, Simona Gina Pietreanu
