Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 33/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (1217/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.33
Ședința publică de la 19.01.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bianca Elena Țăndărescu
JUDECĂTOR 2: Simona Gina Pietreanu
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelantă - reclamantă, împotriva încheierii de ședință din data de 10.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMARUL GENERAL.
Obiectul pricinii - Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat, în calitate de reprezentant al apelantei - reclamante, în baza împuternicirii avocațiale nr. - din 21.06.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual (fila 8), lipsind intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMARUL GENERAL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, prin serviciul registratură, s-a depus, la data de 16.11.2009, cerere precizatoare din partea apelantei - reclamante, având atașată copia sentinței civile nr.1353 din 24.10.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, astfel cum i s-a pus în vedere prin dispozițiile instanței de la termenul anterior - 10.11.2009.
Curtea, având în vedere cererea precizatoare depusă de apelanta - reclamantă la 16.11.2009, se consideră învestită doar cu motivele de apel depuse în termenul legal prevăzut de lege, neexistând instituția precizării la motivele de apel și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în susținerea apelului.
Apelanta - reclamantă, prin avocat, având cuvântul, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, față de următoarele considerente:
În cauză, în dispozitivul deciziei civile nr.1353 din data de 24.10.2006, nu a fost menționat cine este beneficiarul creanței născute în temeiul hotărârii, iar executarea silită a fost refuzată de către executorul judecătoresc, motiv pentru care se impune o astfel de precizare. Raționamentul juridic reținut de către tribunal, în opina sa, este fără temei juridic.
Consideră că doar reclamanta poate fi creditorul creanței, întrucât aceste daune reprezintă o modalitate de constrângere a debitorului, în sensul executării unei obligații de a face.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 22.12.2008, petenta a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului sentinței civile nr. 1353/2006 a Tribunalului București - Secția a III-a Civilă.
În motivarea cererii, petenta a arătat că executorul judecătoresc i-a comunicat faptul că daunele cominatorii sunt aplicabile în favoarea statului.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 10.03.2009, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că, prin sentința civilă nr. 1353/24.10.2006, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Municipiului B, prin Primarul General, a obligat pârâta să răspundă la notificare și la plata de daune cominatorii, în cuantum de 500 lei, pentru fiecare zi de întârziere, până la emiterea dispoziției.
Din analiza dispozitivului hotărârii judecătorești pronunțate, rezultă că dispozițiile cuprinse sunt clare, fără a fi necesar lămurirea acestora.
În aceste condiții, tribunalul a apreciat că nu sunt incidente dispozițiile art. 2811Cod de procedură civilă, motiv pentru care a respins cererea, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri, a formulat apel reclamanta, solicitând schimbarea încheierii, în sensul calificării, ca întemeiate, a cererii de lămurire cu care a sesizat instanța.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta a susținut că se impune să fie analizate două probleme, respectiv dacă este necesară lămurirea înțelesului dispozitivului sentinței civile nr. 1353/24.10.2006 a Tribunalului București - Secția a III-a Civilă și, în caz afirmativ, cine este creditorul creanței, constând în daunele cominatorii acordate de instanța de judecată.
Astfel, în opinia apelantei, creanța presupune existența unui debitor și a unui creditor, creditor ce nu este indicat în mod expres în dispozitivul hotărârii menționate, executorul judecătoresc învestit cu cererea de executare silită a creanței refuzând această executare.
În ceea ce privește interogația - cine este creditorul creanței, apelanta a susținut că aceasta nu poate fi decât ea, întrucât daunele cominatorii sunt calificate a fi o măsură de constrângere a debitorului, în sensul executării unei obligații de a face, constrângere ce nu poate fi eficientă decât în măsura în care poate fi pusă în aplicare la cererea creditorului, or, dacă creditor ar fi statul, atunci și încasarea daunelor cominatorii și, deci, constrângerea debitorului ar rămâne la libera sa apreciere.
Intimata Primăria Municipiului B, prin Primarul General nu a formulat întâmpinare, obligatorie conform art.289 alin.2 Cod de procedură civilă.
Instanța, din oficiu, a dispus depunerea, la dosar, a sentinței civile nr. 1353/24.10.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, cu mențiunea definitivă și irevocabilă, obligație căreia apelanta reclamantă i s-a conformat.
Examinând încheierea pronunțată la data de 10.03.2009, de către Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, prin raportare la motivele de apel formulate, ce fixează limitele devoluțiunii în cauză, conform art.295 alin.1 Cod de procedură civilă și a dispozițiilor legale relevante în această materie, Curtea apreciază că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
În fapt, prin sentința civilă nr. 1353/24.10.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, rămasă definitivă și irevocabilă, prin respingerea recursului, conform deciziei civile nr. 5047/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a admis cererea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului B, prin Primarul General, fiind obligată pârâta să răspundă la notificarea nr. 4092/15.10.2001, prin emiterea unei dispoziții motivate. Prin aceeași sentință, pârâta a fost obligată la plata daunelor cominatorii, în cuantum de 500 lei, pentru fiecare zi de întârziere, până la emiterea dispoziției.
Prin efectul cererii formulată la data de 22.12.2008, reclamanta a solicitat, în temeiul art.2811Cod de procedură civilă, lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului sentinței civile nr. 1353/24.10.2006, întrucât, în urma cererii de executare, ce formează obiectul dosarului nr.1811/2008, al și, i s-a răspuns că daunele cominatorii nu-i sunt plătibile reclamantei, ci statului.
În acest punct, Curtea consideră necesar să precizeze că, în acest stadiu procesual, legalitatea și temeinicia sentinței civile nr. 1353/24.10.2006 nu poate fi repusă în discuție, acestei sentințe, devenită irevocabilă, fiindu-i atașată o prezumție de validitate, în considerarea principiuluires iudicata pro veritatae habetur, astfel încât modificarea dispozițiilor procesuale, prin introducerea art. 580 ind. 3 alin. 5 Cod procedură civilă, în sensul că daunele cominatorii sunt inadmisibile, nu poate avea nicio influență asupra acestei sentințe.
În consecință, ceea ce rămâne de dezlegat, în procedura declanșată prin cererea reclamantei, în temeiul art. 2811Cod procedură civilă, este aspectul clarității dispozitivului sentinței civile nr. 1353/24.10.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în partea privind plata daunelor cominatorii, în cuantum de 500 lei, pentru fiecare zi de întârziere, până la emiterea dispoziției, mai precis cui i se cuvin aceste daune cominatorii.
Or, din cercetarea dispozitivului sentinței menționate, rezultă că instanța de fond nu a precizat, în mod expres, în favoarea cui vor fi plătite aceste daune cominatorii, ceea ce face dificil de adus la îndeplinire obligația instituită, în sarcina pârâtei Primăria Municipiului B, prin Primarul General, într-o procedură de executare silită a acestei hotărâri.
Astfel, instanța de apel consideră că există un temei justificat pentru a se dispune lămurirea înțelesului și aplicării sentinței civile nr. 1353/24.10.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă.
În continuarea raționamentului expus, Curtea, cercetând considerentele acestei sentințe, precum și limitele învestirii instanței, fixate prin efectul introducerii cererii de chemare în judecată de către reclamanta, considerente ce trebuie să facă corp comun cu soluția pronunțată, apreciază că aceste daune cominatorii se cuvin, în opinia instanței de fond, exprimată în soluția pronunțată, reclamantei.
În acest sens, se observă că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu Primăria Municipiului B, prin Primarul General, să se dispună obligarea acestei pârâte la emiterea deciziei sau dispoziției motivate, ca urmare a notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, și la plata daunelor cominatorii, în cuantum de 500 ron, pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea acestei obligații, cerere pe care instanța de fond a considerat-o admisibilă, prin raportare la decizia nr. XX/12.12.2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii, prin care instanța supremă a statuat că cererea privind obligarea la daune cominatorii este admisibilă, și în condițiile reglementării amenzii civile, prevăzute de art. 5803Cod de procedură civilă, dezlegarea dată de această instanță, prin decizia menționată, fiind obligatorie, conform art. 329 alin. 3 Cod de procedură civilă.
Pentru considerentele expuse, Curtea, în temeiul art. 296 Cod de procedură civilă, va admite apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva încheierii de ședință din 10.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, prin PRIMARUL GENERAL; va schimba această încheiere, în sensul că va admite cererea privind lămurirea înțelesului întinderii și aplicării dispozitivului deciziei civile nr. 1353/24.10.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, formulată de reclamanta, în contradictoriu cu Primăria Municipiului B, prin Primarul General, stabilind că plata daunelor cominatorii a fost dispusă în favoarea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta reclamantă, domiciliată în B,-,.2,.E,.52, sector 2, împotriva încheierii de ședință din 10.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, prin PRIMARUL GENERAL, cu sediul în-, sector 5.
Schimbă încheierea apelată, în sensul că:
Admite cererea privind lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului deciziei civile nr. 1353/24.10.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-.
Stabilește că plata daunelor cominatorii a fost dispusă în favoarea reclamantei.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnored.
4 ex/18.02.2010
-----------------------------------
- Secția a III-a -
Președinte:Bianca Elena ȚăndărescuJudecători:Bianca Elena Țăndărescu, Simona Gina Pietreanu
