Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 34/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR.34

Ședința publică din data de 24 februarie 2010

PREȘEDINTE: Elena Staicu

JUDECĂTOR 2: Mioara Iolanda Grecu

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de revizuientele și, ambele domiciliate în comuna Merei, sat, cod poștal -, județul B, împotriva sentinței civile nr.1167 din 25 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul TRIBUNALUL BUZĂU, cu sediul în B, Bulevardul, nr.8, cod poștal -, județul

Apelul este scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantele revizuiente personal, lipsind apelanta revizuientă și intimatul Tribunalul Buzău.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că s-a atașat dosarul de fond nr- al Tribunalului Buzău.

Revizuienta, având cuvântul, declară că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul revizuientei în susținerea cererii.

Revizuienta, având personal cuvântul, susține oral motivele de recurs, arătând că instanța de fond a refuzat să se pronunțe, pe bază de dovezi, asupra tuturor capetelor de cerere.

Cu privire la dosarul nr-, arată că instanța nu a avut în vedere la pronunțarea sentinței faptul că la dosar nu se afla documentele de la ITM B și nici nu s-a clarificat care este adresa legală a societății SRL - pârâtă în proces.

Totodată, arată că nu s-a avut în vedere faptul că nu deține niciun document care să certifice încetarea activității în baza art.79 alin.1 codul muncii.

De asemenea, referitor la decizia civilă nr.900/24.09.2007, revizuienta arată că Inspecția în colaborare cu Tribunalul Buzău au reținut că măsurile luate de inspectorii de muncă sunt acte administrative în baza disp.art.48 alin.1 din Constituție, precizând astfel, că toate cele menționate au determinat ca revizuienta să cedeze psihic, în prezent fiind în tratament.

Solicită admiterea cererii de revizuire, și rejudecarea cauzei, urmând se reține că cererea lor cu privire la acordarea de despăgubiri este legală și temeinică.

CURTEA:

Deliberând asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Buzău sub nr-, revizuientele și au solicitat revizuirea sentinței civile nr.609/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău.

În motivarea cererii, revizuientele au arătat că, prin sentința a cărei revizuire se solicită, nu s-a clarificat existența sau inexistența documentelor depuse de ITM B în dosarul nr- și nici care este adresa legală a pârâtei SC SRL.

Revizuientele au mai arătat că nu au posibilitatea de a vedea procesul-verbal de contravenție nr.29066/29.03.2006, deținut de instanțele de judecată, ce dovedește eficiența măsurilor luate de ITM Mai mult, instanța nu a avut în vedere adresa societății pârâte, ce rezultă din documentele depuse la dosar, cauza fiind reținută pe rol timp de 7 luni și comunicată după 60 zile.

Se mai susține că, ascunderea procesului-verbal nr.29066/29.03.2006 a determinat nesoluționarea dosarului nr- și respingerea acțiunilor în dosarele nr- și nr-, ceea ce i-a afectat sănătatea revizuientei, care are probleme cu ambii plămâni și este în imposibilitatea obținerii ajutorului de șomaj.

În drept, cererea a fost întemeiată pe art.322 alin.2 pr.civilă.

Tribunalul Buzău, prin sentința civilă nr.1167 pronunțată la 25.11.2009, a respins cererea de revizuire reținând că prin cererea înregistrată sub nr-, reclamantele și au solicitat să se dispună obligarea pârâtului Tribunalul Buzău - Secția Civilă la plata de despăgubiri în sumă de 500.000 EURO, cu motivarea că despăgubirile cerute sunt determinate de pierderea proceselor cu SC SRL și amânarea acestora în mod nejustificat.

S-a mai reținut că reclamantele au învederat că datele din procesul-verbal nr. 29066/2006, aflat în dosar -, nu corespund cu cele din exemplarul ce se află la acestea, că dosarul nr- a fost soluționat într-un termen nerezonabil și că datele din cele două dosare nu corespund, în sensul că în primul figurează ca angajată la SC SRL - B și în celălalt la SC SRL - C, județul

De asemenea, s-a reținut că reclamanta a formulat precizări la acțiune, arătând că despăgubirile se solicită datorită refuzului instanțelor de a soluționa cauzele într-un termen rezonabil, conform art. 21 alin. 3 din Constituție.

Prin sentința civilă nr. 1054 bis din 27.10.2008, Tribunalului Buzăua declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, constatând că acțiunea este una în pretenții pe dreptul comun, și nu un litigiu de muncă ce izvorăște din raporturi de muncă între angajat și angajator.

Cauza a fost înregistrată sub nr-, iar prin sentința civilă nr. 106/07.01.2009 Judecătoria Buzăua declinat competența în favoarea Tribunalului

B, în temeiul art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedură civilă, cu motivarea că obiectul litigiului depășește valoarea de 5 miliarde lei, iar competența revine tribunalului.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, iar prin sentința civilă nr. 609 pronunțată la 17.06.2009 a fost respinsă acțiunea, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că fiecare soluție este pronunțată într-un termen rezonabil, în sensul art. 6 din CEDO, corelat cu art. 21 din Constituția României, iar hotărârile se sprijină pe temeiuri de drept aplicate fiecărei situații de fapt în parte, după ce aceasta a fost stabilită pe baza probatoriului administrat.

Tribunalul a apreciat că susținerile reclamantelor, că sentințele nu se sprijină pe legile în vigoare sau că nu s-a respectat codul d e procedură civilă, sunt susțineri subiective, fără temei în fapt și în drept, iar legalitatea și temeinicia fiecăreia dintre hotărârile sus-menționate poate fi analizată numai în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, aspecte ce s-au și verificat în cadrul recursurilor și revizuirilor promovate asupra acestora și soluționate de instanța de control judiciar.

Referitor la agravarea stării de sănătate a reclamantelor, ca urmare a soluțiilor pronunțate și a amânărilor repetate ale dosarelor, tribunalul a constatat că dosarele sus-menționate nu au suferit amânări nejustificate și că nu există un raport de cauzalitate între afecțiunile de care suferă reclamanta și termenul în care s-au soluționat acțiunile.

Mai mult, s-a apreciat că susținerile reclamantelor legate de procesul-verbal de control nr. 29066/29.03.2006 încheiat de ITM B, nu se justifică, în condițiile în care, pe de o parte, se constată că înscrisul este depus în dosarul atașat și că reprezintă un mijloc de probă ce a fost analizat în respectiva cauză, iar pe de altă parte, aceleași aprecieri cu privire la înscris au fost făcute în cadrul căilor de atac exercitate în dosarele nr. - și nr- ale Curții de Apel Ploiești, făcând obiectul cercetării și controlului judiciar, astfel încât, acestea nu pot fi din nou reiterate și analizate în cadrul prezentei cereri în pretenții, pe temeiul principiilor generale de drept.

Instanța a mai reținut că, la data de 30.11.2009, la Tribunalul Buzăus -a înregistrat cererea de apel formulată de reclamante, cerere nesoluționată încă.

S-a mai arătat că, în conformitate cu prevederile art.322 pct.2 pr.civilă, pot fi revizuite hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și hotărârile date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.

Constatând că, în speță, hotărârea a cărei revizuire se solicită nu este rămasă definitivă, fiind apelată de revizuiente, tribunalul a respins cererea de revizuire formulată de și .

Împotriva deciziei pronunțată de Tribunalul Buzău au formulat apel revizuientele și, pentru următoarele motive:

Un prin motiv de apel este că instanța de fond a refuzat să se pronunțe, pe bază de dovezi, asupra tuturor capetelor de cerere, dând dovadă de superficialitate.

Cu privire la dosarul nr-, apelantele arată că instanța a constatat că, după două termene de judecată, acțiunea este respinsă ca neîntemeiată, fără a se avea în vedere faptul că la dosar nu se află documentele depuse de ITM B, deci s- pronunțat o sentință "la voia întâmplării".

Referitor la dosarul nr. -, se arată că nu deține niciun document care să certifice încetarea activității în baza art. 79 alin. 1 din Codul muncii sau vreun document care să certifice existența și plata zilelor de preaviz, iar cu privire la apelanta, noțiunea de "transfer" nu există în Codul muncii, această noțiune fiind acceptată doar pentru a nu fi plătită la noul loc de muncă, astfel că, sentința este nelegală.

În ceea ce privește sentința civilă nr. 900/24.09.2007, apelantele arată că Inspecția, în colaborare cu Tribunalul Buzău, susțin că măsurile luate de inspectorii de muncă sunt acte administrative, în baza art. 48 alin. 1 din Constituție.

Precizează apelantele că, cele prezentate mai sus, a determinat ca să cedeze psihic, fiind în prezent în tratament, iar să fie în imposibilitatea de a se adresa justiției.

Apreciază apelante că acțiunea lor cu privire la acordarea de despăgubiri, este legală și temeinică.

Intimatul nu a formulat întâmpinare până la data judecății.

Examinând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea va reține că apelul este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:

Este nefondată critica apelantelor că instanța de fond a refuzat să se pronunțe asupra tuturor capetelor de cerere, întrucât, așa cum s-a arătat de către instanța de fond, sentința civilă nr. 609/17.06.2009 a Tribunalului Buzău nu este definitivă, împotriva acesteia formulându-se apel, care este încă nesoluționat.

Potrivit art. 322 alin.1 pr.civilă, se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.

Având în vedere faptul că hotărârea nr. 609/17.06.2009 a Tribunalului Buzău nu este definitivă, conform textului de lege mai sus menționat, cererea de revizuire a acestei sentințe este inadmisibilă.

Referitor la susținerile apelantelor cu privire la dosarele nr- și nr. - și sentința civilă nr. 900/24.09.2007, Curtea va reține că, în realitate, acestea nu constituie critici ale sentinței instanței de fond și nici nu pot fi încadrate în vreunul din motivele de revizuire prevăzute de art. 322 pr.civilă.

De asemenea, precizarea apelantelor că a cedat psihic, iar este în imposibilitate de a se adresa justiției, nu constituie motive de nelegalitate și netemeinicie ale sentinței de fond și nici motive de revizuire, astfel cum se prevede în art. 322 pr.civilă.

În baza art. 296 pr.civilă, Curtea va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de revizuientele și, ambele domiciliate în comuna Merei, sat, cod poștal -, județul împotriva sentinței civile nr.1167 pronunțată la 25 noiembrie 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul TRIBUNALUL BUZĂU,

cu sediul în B, Bulevardul, nr.8, cod poștal -, județul

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 februarie 2010.

Președinte, Judecător,

- - - - -

Grefier,

- -

Red. ES

Tehnored. PJ

5 ex/25.02.2010

f- Tribunalul Buzău

operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120

Președinte:Elena Staicu
Judecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 34/2010. Curtea de Apel Ploiesti