Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 491/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie

DOSAR NR. 4192,-

DECIZIA NR. 491

Ședința publică din data de 29 mai 2009

PREȘEDINTE: Violeta Stanciu

JUDECĂTORI: Violeta Stanciu, Gherghina Niculae Constanța Ștefan

- C -

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtele și, ambele domiciliate în B,. nr.331,.13,.B,.34, sect. 1, împotriva deciziei civile nr.450 pronunțată la data de 3 noiembrie 2008 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul domiciliat în B,-,.4,.1,.4,.17, jud.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 22 mai 2009,fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, când instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru azi 29 mai 2009, dând următoarea decizie.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari sub nr. 4401/11.04.2006, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta solicitând obligarea acesteia de a-i lăsa în deplină proprietate și posesie suprafața de 108. teren intravilan ce face parte din perimetrul de 942. menționat în sentința civilă nr.62/25.02.2002 a Judecătoriei Răcari și de a-i permite să edifice gardul despărțitor între proprietățile vecine.

În motivarea acțiunii s-a arătat că în anul 2005 pârâta a încheiat un contract de vânzare cu fostul proprietar, vecinul reclamantului, G, dată de la care i-a nesocotit dreptul de proprietate, acaparându-i suprafața revendicată, recurgând la amenințări și la distrugerea semnelor de hotar.

Prin precizarea din 24.05.2006, reclamantul a învederat că proprietatea sa este înscrisă în cartea funciară nr.1524 a comunei, sub nr. cadastral 3392, fost consfințită prin sentința civilă nr.62/2003 a Judecătoriei Răcari iar după executarea silită a acestei hotărâri, a început edificarea unui gard despărțitor și pârâta a desființat semnele de hotar, prin înlăturarea stâlpilor de susținere a gardului și a marcajelor efectuate de executorul judecătoresc, ocupând efectiv o porțiune din terenul său, culegând și fructele civile aferente.

În baza art. 115.pr.civ. pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că a asistat la executarea silită a hotărârii invocată de reclamant deoarece era interesată să cumpere teren de la G cu care se judecase reclamantul. A precizat că deși acesta se angajase să edifice gardul, a montat doar o poartă, a bătut Ť. metalici peste limita terenului

- 2 -

său, modificând astfel hotarul stabilit de executorul judecătoresc, iar o atare împrejurare a fost constatată de inginerul de la cadastru, la cererea părinților ei.

La termenul din 14.06.2006 a fost introdusă în cauză în calitate de pârâtă întrucât figura alături de ca dobânditoare a terenului.

După administrarea probatoriilor prin sentința civilă nr.1155/18.04.2007 pronunțată de Judecătoria Răcaris -a admis în parte cererea reclamantului, a fost respins capătul de cerere privind revendicarea și s-a dispus stabilirea liniei de hotar conform raportului de expertiză întocmit de, în varianta I, pe aliniamentul descris de punctele 121 și 122 pe lungimea de 63,17, conform anexei 2, cu obligarea pârâtelor la 520 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr.62/25.02.2003 a Judecătoriei Răcari, devenită irevocabilă prin decizia nr.268/14.02.2005 a Curții de APEL PLOIEȘTI, s-a admis acțiunea reclamantului împotriva pârâtului G care a fost obligat să-i lase în deplină proprietate suprafața de 942.teren arabil intravilan, situat în comuna. Întrucât pârâtele sunt proprietarele suprafeței de 3000. teren arabil intravilan, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.25/13.01.2006 iar potrivit documentației cadastrale depuse la dosar imobilele părților sunt vecine, nefiind delimitate prin semne de hotar, așa cum reiese din probe, s-a apreciat că se impune admiterea acțiunii.

Împotriva sentinței au declarat apel pârâtele, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că în speță, expertiza tehnică pe care s-a întemeiat soluția nu analizează actele de proprietate, ci are în vedere lucrările de cadastru și o hotărâre defectuoasă pronunțată în dosarul civil nr.62/2003, intabulată în cartea funciară.

S-a solicitat admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței, în sensul grănițuirii conform variantei Bar aportului de expertiză, variantă în care se păstrează pentru apelantele pârâte deschiderea la stradă a terenului cumpărat de 55,30.

În conformitate cu prevederile art.2821Cod procedură civilă, calea de atac a fost calificată drept recurs, având în vedere că principalul capăt de cerere - revendicarea, este evaluabil în bani și nu depășește valoarea de 100.000 lei.

Prin decizia civilă nr. 1154/ 25.10.2007 Tribunalul Dâmbovițaa admis recursul și a casat decizia cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Primind cauza spre rejudecare, Judecătoria Răcari a pronunțat sentința civilă nr.1778/6.06.2008 prin care a admis în parte cererea astfel cum a fost formulată, precizată și ulterior restrânsă de reclamantul, a dispus grănițuirea proprietăților limitrofe ale părților conform schiței întocmite de către expertul tehnic judiciar, pe aliniamentul A-B, luând act că se renunță la judecata capătului de cerere privind revendicarea.

Împotriva sentinței civile nr.1778/6.06.2008 a declarat apel reclamantul motivate de faptul că instanța de fond a interpretat greșit legea și fără să țină cont de cererea sa, de actele existente deja la dosar, a forțat expertul să răspundă unor obiective nelegale, privind schimbarea limitelor de hotar.

Prin decizia civilă nr. 450/3.11.2008 Tribunalul Dâmbovița admis apelul declarat de reclamantul, a schimbat în parte sentința atacată în sensul că a dispus grănițuirea proprietăților limitrofe ale părților conform schiței

- 3 -

întocmită de expert existentă la fila 23 din dosarul de fond,plan cadastral nr.1, varianta I, păstrând restul dispozițiilor sentinței.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen legal pârâtele criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie invocând în drept nulitățile înscrise în art. 304 pct. 7 și 9 Cod pr.civilă, după cum urmează:

Sub aspectul motivului prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod pr.civilă recurentele arată că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii în sensul că se invocă procesul verbal de punere în executare a unei hotărâri judecătorești ( sentința civilă nr. 62/2003, atâta vreme cât prin decizia de casare pronunțată de Tribunalul Dâmbovița nr. 1154/2007 s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond cu indicarea clară și fermă de a se efectua o expertiză pentru stabilirea liniei de hotar care să excludă sentința civilă nr. 62/2003 prin care se revendica suprafața de 942.

In sensul motivului de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă recurentele susțin că s-au încălcat flagrant dispozițiile art. 315 alin. 1 Cod pr.civilă care stabilesc că în caz de casare cu trimitere hotărârea de casare se impune asupra fondului în privința problemelor de drept dezlegate și asupra probelor ce se vor administra.

Arată recurentele că omologând o variantă din expertiza întocmită în primul ciclu procesual, câtă vreme prima sentință era casată învederându-se clar instanței de trimitere care sunt actele de proprietate care trebuie avute în vedere de expert,tribunalul, prin decizia atacată în prezentul recurs a nesocotit îndrumările deciziei de casare.

Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei în sensul respingerii apelului declarat de reclamant și menținerea sentinței pronunțată de Judecătorie.

Curtea, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, față de actele și lucrările dosarului și de normele legale incidente în soluționarea cauzei, constată că recursul este fondat și va fi admis în baza disp. art. 312 (1), (2) și (3) raportat la art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă cu motivarea de mai jos:

Litigiul dintre părți având ca obiect revendicarea unei suprafețe de teren și stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților s-a soluționat inițial prin sentința civilă nr. 1155 pronunțată de Judecătoriei Răcari la data de 18.04.2007.

Tribunalul Dâmbovița, soluționând calea de atac promovată de pârâte împotriva hotărârii Judecătoriei pe care o califică,recurs, pronunță la data de 25 octombrie 2007 decizia civilă nr. 1154 prin care admite recursul și casează hotărârea cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Se reține în decizia de casare că se impune efectuarea unei noi expertize topografice care să traseze linia de hotar dintre proprietățile părților având în vedere, pe de o parte actul de vânzare-cumpărare al pârâtelor care a fost intabulat în cartea funciară și titlul de proprietate deținut de reclamant în baza legilor fondului funciar.

Prin aceeași decizie se stabilește irevocabil că dreptul real de proprietate al reclamantului nu este înscris în cartea funciară deoarece acțiunea în revendicare nu întrunește condițiile cerute de art. 20 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare.

Pe linia deciziei de casare instanța de trimitere - Judecătoria Răcari, încuviințează prin încheierea din data de 17 ianuarie 2008, proba cu interogatoriu

- 4 -

părților și expertiză în specialitatea topografie, pentru identificarea terenurilor cu luarea în considerare a titlurilor de proprietate în vederea determinării liniei de hotar.

In raport cu probatoriul administrat instanța fondului ia act că reclamantul a renunțat la judecata capătului de cerere privind revendicarea și dispune grănițuirea proprietăților limitate ale părților conform schiței anexă la raportul de expertiză întocmit de expert.

In apelul declarat de reclamant împotriva acestei hotărâri Tribunalul Dâmbovița schimbă varianta omologată de prima instanță în stabilirea liniei de hotar cenzurând raționamentul acesteia cu privire la nevalabilitatea titlului de proprietate invocat de reclamant, respectiv sentința judecătoriei obținută în procesul de revendicare.

Hotărârea tribunalului este nelegală fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art. 315 (1) Cod pr.civilă, potrivit cu care,în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului,

Din interpretarea textului legal mai sus citat rezultă că hotărârea instanței de recurs este obligatorie sub două aspecte și anume asupra modului în care instanța de recurs a rezolvat problema de drept din speță și asupra necesității de a administra anumite probe.

In speță, instanța de recurs stabilește sub un prim aspect că din perspectiva dispozițiilor art. 20 și 26 alin. 4 din Legea nr.7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare dreptul real de proprietate al reclamantului nu este înscris în cartea funciară întrucât acțiunea în revendicare nu întrunește condițiile prevăzute de art. 20 din lege pentru a sta la baza intabulării.

In acest context se trasează instanței de trimitere efectuarea unei noi expertize topografice cu obiective stricte referitoare la cele două titluri de proprietate deținute de părți în raport cu care să se determine linia de hotar.

Inlăturând raționamentul instanței de fond sub aspectul interpretării dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 7/1996 a Cadastrului și Imobiliare și dând eficiență variantei I din expertiza întocmită de ing., tribunalul nesocotește îndrumările cu caracter obligatoriu ale deciziei de casare astfel încât, având în vedere disp. art. 312 (1), (2) și (3) raportat la disp. art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul declarat de pârât și va modifica în tot decizia în sensul respingerii apelului reclamantului ca nefondat și a menținerii ca legală și temeinică a hotărârii primei instanțe.

In baza disp. art. 274 Cod pr.civilă, intimatul reclamant va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1510 lei reprezentând onorariu avocat și taxă de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtele și, ambele domiciliate în B,. nr.331,.13,.B,.34, sector 1, împotriva deciziei civile nr.450 pronunțată la data de 3 noiembrie 2008 de

- 5 -

Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul domiciliat în B,-,.4,.1,.4,.17, jud.I și în consecință:

Modifică în tot decizia în sensul că respinge apelul declarat de reclamant ca nefondat și menține sentința Judecătoriei.

Obligă intimatul-reclamant la plata sumei de 1510 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat și taxă de timbru, către recurente.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 29 mai 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Violeta Stanciu, Gherghina Niculae Constanța Ștefan

- - - - C -

GREFIER,

- -

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3120

Tehnored.CȘ./CO

2 ex./09.06.2009

f- Judec.

a- Trib.

Președinte:Violeta Stanciu
Judecători:Violeta Stanciu, Gherghina Niculae Constanța Ștefan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 491/2009. Curtea de Apel Ploiesti