Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 52/2009. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILĂ Nr. 52/Ap

Ședința publică de la 15 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ligia Vîlcu

JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu

Grefier - -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului formulat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 343/20.11.2009, pronunțată de Judecătoria Brașov, în dosar -.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 9 aprilie 2009, când instanța a rămas în pronunțare, conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 15 aprilie 2009.

CURTEA

Constată că, prin sentința civilă nr. 343/2008, Tribunalul Brașova dispus următoarele:

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților Primarul Municipiului B si Guvernul României prin Agenția Naționala Pentru Restituirea Proprietatilor-Directia pentru plata despăgubirilor in numerar.

A respins acțiunea formulata si precizata de reclamanta in contradictoriu cu paratii Muncipiul B prin Primar si Statul R prin Ministerul Finanțelor Publice ca inadmisibila.

A respins acțiunea formulata si precizata de reclamanta in contradictoriu cu paratii Primarul Municipiului B si Guvernul Romaniei prin Agentia Naționala Pentru Restituirea Proprietatilor-Directia pentru plata despăgubirilor in numerar ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Primarul Municipiului B si a Guvernului României prin Agenția Naționala Pentru Restituirea Proprietarilor - Direcția pentru plata despăgubirilor in numerar instanța a apreciat ca aceasta este întemeiata.

Prin urmare, fata de obiectul cererii deduse judecații - revendicare pe calea dreptului comun, raportat la dispozițiile legale menționate anterior, se desprinde concluzia ca nici Primarul Municipiului B si nici Guvernul României prin Agenția Naționala Pentru Restituirea Proprietaților - Direcția pentru plata despăgubirilor in numerar nu pot justifica, in speța, calitatea procesuala pasiva motiv pentru care excepția invocata a fost admisa.

Instanța a constatat ca imobilul in litigiu intra sub incidenta de aplicare a Legii nr.10/2001, reclamanta pretinzând ca acesta a fost preluat de la părinții săi, justificare, dupa data instaurării regimului comunist.

Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, restitutio in integrum, ca efect al ineficacității actelor de preluare, a fost guvernat de dreptul comun al revendicării, fondat pe dispozițiile art. 480 - 481 din Codul civil.

Deși avantajos prin accesul direct la justiție, dar rigid și conservator prin câmpul de aplicare, dreptul comun a fost înlocuit cu Legea nr. 10/2001, ce cuprinde norme speciale de drept substanțial și o procedură administrativă obligatorie, prealabilă sesizării instanței.

Legea nouă suprimă practic acțiunea dreptului comun în cazul ineficacității actelor de preluare la care se referă, cum se solicită a se constata în speță, și, fără a diminua accesul la justiție, perfecționează sistemul reparator, iar prin norme de procedură speciale, le subordonează controlului judecătoresc.

Cum asemenea reglementare interesează ordinea publică, rezultă că aceasta este de imediată aplicare, soluție consacrată legislativ și prin art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, care prevede că bunurile preluate de stat fără titlu valabil pot fi revendicate de foștii proprietari, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație.

Ca atare, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, rămân fără aplicare dispozițiile dreptului comun referitoare la imobilele ce formează obiectul acestei legi.

În consecință, accesul la un proces echitabil cu privire la asemenea imobil poate fi exercitat cu excluderea acțiunii civile în revendicare, sub toate formele ei, cum este cazul în speță, numai în condițiile și căile prevăzute de legea nouă, de vreme ce acțiunea în justiție a fost promovată ulterior apariției Legii nr. 10/2001.

Procedandu-se astfel, nu se incalca prevederile art.6 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, privind liberul acces la justitie si dreptul la un proces echitabil, doar ca reclamanta trebuie sa urmeze in mod obligatoriu procedura administrativa prealabila precum si termenele defipte de lege pentru procedura respectiva si doar ulterior pot contesta in justitie rezultatul procedurii administrative.

Așa fiind, in raport de data introducerii acțiunii și în condițiile legii, prezenta acțiune în realizarea dreptului de proprietate al reclamantei întemeiată pe prevederile Codului civil este inadmisibilă, după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, la data de 14 februarie 2001.

Pentru aceste motive instanța a respins acțiunea formulata si precizata de reclamanta in contradictoriu cu paratii Muncipiul B prin Primar si Statul R prin Ministerul Finantelor Publice ca inadmisibila si va respinge acțiunea formulata in contradictoriu cu paratii Primarul Municipiului B si Guvernul Romaniei prin Agenția Nationala Pentru Restituirea Proprietatilor-Directia pentru plata despăgubirilor in numerar ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive.

cheltuieli de judecata.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termen, motivat, reclamanta.

Sentința este criticată pentru neegalitate și netemeinicie.

Se susține că Tribunalul a soluționat cauza în lipsa reclamantei, că nu s-a respectat termenul acordat (27.11.2008)pronunțarea sentinței realizându-se la o dată anterioară termenului de acre avea cunoștință reclamanta.

În mod greșit instanța a reținut că nu este competent din punct de vedere material să soluționeze cauza.

Intimatele, DGFP B au formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului și reiterând aceleași apărări ca și la judecata în fond a cauzei.

În probațiune s-au depus înscrisuri, respectiv copie de pe caietul de ședință al grefierului cu însemnările de la termenul din 30.10.2008, de pe condica de ședință pentru ședința din 30.10.2008, copia CF 15708 B, top 7470/23 și 7470/24, documentația tehnică cu privire la situația actuală a imobilului revendicat.

Analizând apelul formulat, instanța constată că nu este fondat.

Cu privire la motivele de apel referitoare la data pronunțării sentinței, la termenul de judecată acordat în cauză, la încălcarea dreptului la apărare al apelantei, instanța reține criticile nefondate.

Din înscrisurile solicitate din oficiu și depuse în probațiune: copia caietului grefierului de ședință de la Tribunalul Brașov, copia condicii de ședință rezultă că la termenul din 30.10.2008 reclamanta a fost reprezentată de avocat, însemnările din încheierea de ședință de la acel termen sunt conforme cu mențiunile din caietul grefierului de ședință, iar termenul de amânare acordat este 20.11.2008 când instanța a rămas în pronunțare asupra cauzei.

Acest termen rezultă și din condica de ședință și putea fi vizualizat de apelanta reclamantă și în sistem informatic prin intermediul internetului.

În consecință nu se poate reține că prezenta sentință a fost pronunțată cu vătămarea dreptului la apărare al reclamantei și respectiv că ar fi avut loc o antepronunțare în cauză la un termen anterior celui pe acre îl cunoștea reclamanta.

Aceasta a fost reprezentată, apărătorul său a luat cunoștință de termenul din 20.11.2008, astfel că termenul din 27.11.2008 invocat de apelantă nu există, se bazează pe o percepție eronată a apelantei asupra termenului real de amânare a cauzei.

În ceea ce privește competența materială a instanței de fond, aceasta a fost corect stabilită, cu respectarea obiectului acțiunii ( art. 480 Cod civil)și cu respectarea criteriului valoric pentru actiuni al căror obiect material este patrimonial și evaluabil în bani așa cum rezultă și din precizarea reclamantei 46 dosar fond, referitor la valoarea imobilului în litigiu în cuantum de 700.000 lei.

În ceea ce privește soluționarea în fond a cauzei,instanța reține criticile din apel ca nefondate.

În speță, reclamanta a sesizat instanța prin cererea de chemare în judecată înregistrată în 2.06.2008, cu o cerere în revendicare de drept comun asupra imobilelor înscrise în CF 15708 top 7470/23 și top 7470/24 casă și teren; CF 17171 top 7471/1/1 teren, ce au aparținut antecesorilor săi.

Dovada proprietății s-a realizat doar pentru imobilul înscris în CF 15708 top 7470/23 și top 7470/24 cu copia CF depusă în probațiune în apel.

Încă de la soluționarea în fond a cauzei Municipiul Bap rezentat situația juridică a imobilelor revendicate arătând că acestea sunt situate pe Calea B nr. 39, au fost demolate și s-a ridicat un bloc de apartamente proprietatea privată a unor persoane fizice și juridice.

Această situație juridică a imobilului revendicat înscris în CF 15708 este confirmată și de documentația topografică depusă de apelantă în apel, în care se descrie succesiunea operațiunilor de CF la foaia A( de proprietate) asupra imobilului și respectiv la foaia B( descrierea proprietarilor succesivi).

Rezultă în consecință că Statul Român și-a întabulat dreptul de proprietate asupra imobilului încă din 1979 cu titlu de expropriere și că s-a construit blocul de locuințe la care s-a referit și pârâtul Municipiul B, în prezent întabulat împreună cu garajele aferente și terenul cu destinația de parcare.

Raportat la situația juridică a imobilului revendicat înscris în CF 15708B, se constată că acțiunea în revendicare formulată în contradictoriu cu pârâții Municipiul B, Statul Român, Primarul Municipiului și este nefondată.

În ceea ce privește revendicarea imobilului înscris în CF 17171 top 7471/1/1 se constată că reclamanta nu a făcut dovada cu înscrisuri ( extras CF, contract de vânzare - cumpărare etc.) asupra proprietății antecesorilor săi, astfel că nu se poate reține ca verosimilă susținerea că antecesorii săi au deținut și această proprietate, iar cererea în revendicare asupra acestei proprietăți nu are suport legal.

În ceea ce privește îngrădirea accesului la justiție invocată de apelantă prin trimiterea la normele speciale, Legea 10/2001, de dispozițiile căreia reclamanta nu a uzat, se reține că, într-adevăr, dată fiind situația juridică a imobilului revendicat, reclamanta putea uza de dispozițiile art. 10, 11 din Legea 10/2001 raportat la titlul VII din Legea 247/2005 privitor la "regimul stabilirii și plății despăgubirilor imobilelor preluate în mod abuziv".

Alegând direct calea revendicării potrivit dreptului comun aceasta nu reușește să justifice că titlul de proprietate al autorilor săi este preferabil celui al pârâților.

Aceasta nu a atacat titlul Statului, nu a susținut nevalabilitatea lui, nu a procedat la rectificarea CF cu privire la titlul statului.

În virtutea legii și a practicii CEDO, inclusiv a cauzei invocate de aceasta în apel " Viasu contra României" se constată că, în speță, reclamanta nu face dovada unei " speranțe legitime" asupra imobilului în cauză, simpla invocare a dreptului autorilor săi împotriva Statului și subdobânditorilor acestuia ale căror titluri de proprietate nu au fost desființate, nu creează pentru reclamantă condițiile " speranței legitime" și cele de " bun" în sensul art. 1 din Protocolul 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, pentru a face aplicabile normele dreptului internațional în materie atunci când ar exista neconcordanță între legea specială și convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ( dec XXXIII a ÎCCJ).

În consecință, în baza art. 296 Cod procedură civilă, instanța va respinge apelul formulat reținând cauza ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

CURTEA

Respinge apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinței civile nr. 343/2008 a Tribunalului Brașov pe care o păstrează.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 15 Aprilie 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red AP 15.05.2009

Tehnored AG 20.05.09/ 9 ex

Jud fond I

Președinte:Ligia Vîlcu
Judecători:Ligia Vîlcu, Anca Pîrvulescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 52/2009. Curtea de Apel Brasov