Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 51/2009. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILĂ Nr. 51/Ap

Ședința publică de la 15 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ligia Vîlcu

JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu

Grefier - -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de pârâta SC SA - prin lichidator L B, împotriva sentinței civile nr. 8/12.01.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 9 aprilie 2009, când partea prezentă a pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțare pentru data de 15 aprilie 2009.

CURTEA

Constată că prin sentința civilă nr. 8/2009, Tribunalul Brașova admis în parte contestația formulată în baza prevederilor Legii nr. 10/2001 de contestatorii, domiciliată în G, bd. -. - nr. 5,. 15,. 9, jud. C, domiciliată în G,-,. 7,. D,. 6, jud. C, domiciliat în B,-, jud. B, domiciliată în C,-, jud. C și -, domiciliat în B, bd. 15 nr. 41,. 7, jud. B, în contradictoriu cu intimata, cu sediul în B,-, prin lichidator, și în consecință a dispus anularea în parte a Dispoziției de restituire nr. 1244/15.11.2007 emisă de intimată în sensul înlăturării de la art. 1 alin. ultim a dispoziției privind restituirea în natură a imobilului "clădire gatere".

A obligat intimata să plătească contestatorilor suma de 44.550,38 lei reprezentând despăgubire pentru distrugerea în incendiu a sus-menționatei construcții, respectiv indemnizația de asigurare încasată de aceasta pentru imobil.

A respins restul pretențiilor contestatorilor până la concurența sumei de 51.886,78 lei.

În considerentele acestei hotărâri s-a reținut că prin actul intitulat "Dispoziție de restituire nr. 1244/15.11.2007" (acesta constituind, potrivit legii, decizie, iar nu dispoziție), intimata a dispus restituirea în natură către contestatori a imobilelor revendicate în baza Legii nr. 10/2001, respectiv cele construite din cadrul activului "Fabrica C", conform deciziei civile nr. 148/Ap, respectiv imobilul înscris în 3930 C, nr. top. 2699/1, 2671/1, 2672/1, imobilul înscris în 3932 C, nr. top. 2669/2, 2670, 2671/2, 2672/2, 2673/1, respectiv 2671/3, 2673/3, 2673/2, în cotă de 1/2 către și de 1/2 către ceilalți contestatori, imobilul înscris în 3932 C, nr. top. 2668/2, către și, precum și construcțiile amplasate pe aceste terenuri, respectiv clădirea administrativă și construcția care include clădire gatere, șopron metalic, atelier, garaj și ascuțitorie, conform anexei nr. 1.

În motivarea deciziei, intimata a reținut că prin dec. civ. nr. 9/Ap/24.01.2007 pronunțată în dos. nr- al Curții de Apel Brașovs -a stabilit că notificatorii au calitatea de persoane îndreptățite, conform dispozițiilor art. 3 alin. 1, art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 republicată, iar prin st. civ. nr. 338/S/24.05.2007, pronunțată în dos. nr- al Tribunalului Brașov, rămasă definitivă prin dec. civ. nr. 148/.10.2007 a Curții de Apel Brașovs -a dispus modificarea Deciziei nr. 30, respectiv a Deciziei nr. 33/30.11.2005, în sensul admiterii notificărilor și restituirii în natură a imobilelor solicitate, precum și restituirea în deplină proprietate și posesie către notificatori a imobilelor identificate mai sus.

S-a reținut de asemenea că imobilul face obiectul art. 2 lit. h din Legea nr. 10/2001 republicată.

Instanța reține că nemulțumirea contestatorilor raportat la decizia atacată se referă la faptul că intimata a dispus restituirea în natură și a imobilului "clădire gatere", în condițiile în care acesta a fost complet distrus într-un incendiu, aceștia considerându-se îndreptățiți la încasarea sumei primite de intimată cu titlul de despăgubire de la societatea de asigurări cu care intimata a contractat.

Cu ocazia dezbaterii în fond a pricinii, contestatorii, prin mandatar, au arătat că solicită obligarea intimatei la plata sumei de 51.886,78 lei, reprezentând indemnizația de asigurare încasată de intimată.

După cum rezultă din actele depuse la dosar, în urma încuviințării cererii de probațiune solicitată de contestatori în acest sens, de către - - Sucursala G, intimata a încheiat cu această societate de asigurări polița de asigurare nr. -/10.08.2005, pentru asigurarea unor bunuri.

Potrivit procesului-verbal de constatare încheiat la data de 15.02.2006, de către reprezentantul societății de asigurări (filele 69-71 din dosar), la data de 10.02.2006 a intervenit, în urma unei mecanice la ferăstrăul din incinta clădirii gaterului, un incendiu care a provocat arderea totală a halei gater și a unei barăci din lemn, fiind avariate și două clădiri învecinate.

În cuprinsul actului de evaluare (fila 72 din dosar) a fost menționată, pentru corpul A de clădire (constând în hală gatere și din lemn, potrivit capitolului "Date în legătură cu clădirile din gospodărie" - fila 70 din dosar, dauna cu privire la acesta fiind totală) o sumă asigurată de 44.550,38 lei, fiind menționate și alte sume cu titlul de cheltuieli, recuperări etc, până la concurența sumei de 45.793,58 lei, precum și, până la concurența sumei de 51.886,78 lei, aceleași categorii de sume referitoare la corpurile B și C menționate la capitolul "Date în legătură cu clădirile din gospodărie" (clădire de producție și clădire recepționeri).

Potrivit ordinului de plată nr. 675/28.03.2007 (fila 73 din dosar), societatea de asigurări menționată a achitat intimatei suma de 51.886,78 lei, cu titlul de "daună -", acest din urmă număr coincizând cu numărul poliței de asigurare sus-menționate.

Potrivit dispozițiilor art. 26 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 republicată, dacă restituirea în natură nu este posibilă, deținătorul imobilului sau, după caz, entitatea învestită potrivit acestei legi cu soluționarea notificării este obligată ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, în termenul prevăzut la art. 25 alin. 1, să acorde persoanei îndreptățite în compensare alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situațiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptățită.

Legea nu prevede expres care este soluția legală în ipoteze de natura celei în speță, respectiv pentru situația în care bunul care face obiectul notificării piere între momentul formulării notificării și momentul soluționării acesteia, însă dispozițiile legale citate mai sus nu sunt aplicabile, având în vedere că din interpretarea teleologică a prevederilor de ansamblu ale Legii nr. 10/2001 rezultă că, în ce privește cauzele de nerestituire a imobilului, (de exemplu, existența unui act de înstrăinare valabil încheiat cu o terță persoană cu privire la imobilul solicitat, ocuparea terenului solicitat de construcții autorizate, edificate după preluarea imobilului de către Stat, realizarea obiectivelor pentru care s-a dispus exproprierea și altele asemenea, prevăzute expres de lege) trebuiau să fi existat raportat la momentul intrării în vigoare a legii, ori, în speță, cauza care a generat imposibilitatea de restituire în natură s-a ivit ulterior.

Instanța a reținut că, astfel cum rezultă din decizia atacată, hotărârea judecătorească ce a stat la baza emiterii acesteia nu a făcut distincție cu privire la bunurile înscrise în cărțile funciare menționate, dispunându-se admiterea notificărilor și restituirea în natură a imobilelor solicitate, precum și restituirea în deplină proprietate și posesie către notificatori a imobilelor, în totalitatea lor, fără ca vreun imobil, chiar și construcție edificată pe teren, să fi fost exclus de la restituire, întrucât ar fi fost edificat de unitatea deținătoare, astfel cu susține aceasta.

Instanța a înlăturat apărarea intimatei potrivit căreia construcția distrusă a fost ridicată de aceasta în anul 1963, iar în ipoteza în care aceasta nu ar fi fost distrusă în incendiu, ar fi solicitat despăgubiri din partea contestatorilor, conform prevederilor art. 10 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 republicată, având în vedere că mențiunea din procesul-verbal de constatare a pagubelor, potrivit căreia data construcției (recepția) s-ar fi situat în anul 1963, nu este aptă a face dovada datei edificării acestei construcții, iar intimata nu a depus nici un alt înscris din care să rezulte că imobilul ar fi fost edificat în anul respectiv, de către autoarea ei (fosta întreprindere de stat) ori alte înscrisuri din care să rezulte dreptul său de proprietate, dobândit prin construire.

În consecință, date fiind prevederile art. 488 cod civil ("Tot ce se unește și se încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului"), în cauză funcționează prezumția legală potrivit căreia bunul încorporat în imobilul proprietatea contestatorilor a devenit proprietatea acestora, prin accesiune, intimata nefăcând dovada contrară.

Astfel fiind, rezultă că intimata nu este îndreptățită să încaseze indemnizația de asigurare pentru bunul distrus în incendiu, contravaloarea acesteia cuvenindu-se contestatorilor, în calitate de proprietari, în patrimoniul acestora reflectându-se paguba suferită, iar intimata nu are nici un temei pentru a beneficia de această sumă de bani, care reprezintă valoarea de înlocuire a unui bun care nu a constituit proprietatea sa, ci poate, cel mult, să solicite de la contestatori restituirea sumelor de bani reprezentând primele plătite pentru asigurarea bunului.

În condițiile în care intimata ar păstra suma de bani încasată ca despăgubire, în patrimoniul acesteia s-ar produce o îmbogățire, deoarece aceasta înlocuiește valoarea unui bun pierit care a constituit proprietatea contestatorilor (nefiind făcută dovada contrară), corelativ cu o reducere a patrimoniului acestora din urmă, prin pierderea unui bun care nu mai poate fi restituit în natură.

În ceea ce privește cuantumul sumei de bani pretinse, instanța reține că suma de 51.886,78 lei, solicitată de contestatori, include atât suma de 44.550,38 lei, reprezentând sumă asigurată, cât și alte sume de bani, care nu se cuvin acestora, respectiv valoarea devizului de reparații, cheltuieli, recuperări, și de asemenea suma de 6.093,20 lei, reprezentând despăgubirea pentru daunele aduse corpurilor B și C de clădire (astfel cum aceste sume sunt detaliate prin actul de evaluare aflat la fila 72 din dosar), iar acțiunea contestatorilor nu se referă și la acestea, ci doar la suma de bani încasată cu titlul de despăgubire pentru imobilul "clădire gatere" (corpul A).

În consecință, contestatorii sunt îndreptățiți la plata sumei de 44.550,38 lei reprezentând despăgubire pentru distrugerea în incendiu a sus-menționatei construcții, respectiv indemnizația de asigurare încasată de aceasta pentru clădirea la care se referă contestația dedusă judecății.

Față de aceste considerente, în baza art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată, Tribunalul a admis în parte formulată în baza prevederilor Legii nr. 10/2001 de contestatorii, și - în contradictoriu cu intimata, prin lichidator, și în consecință a dispus anularea în parte a Dispoziției de restituire nr. 1244/15.11.2007 emisă de intimată în sensul înlăturării de la art. 1 alin. ultim a dispoziției privind restituirea în natură a imobilului "clădire gatere", ca fiind nelegală, și a obligat intimata să plătească contestatorilor suma de 44.550,38 lei reprezentând despăgubire pentru distrugerea în incendiu a sus-menționatei construcții, respectiv indemnizația de asigurare încasată de aceasta pentru imobil, respingând restul pretențiilor contestatorilor până la concurența sumei de 51.886,78 lei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel SC SA prin lichidator, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie întrucât construcția " clădire hală gatere" nu a format obiectul cererii de restituire formulată de contestatori, ea fiind edificată de societate.

În consecință se solicită menținerea dispozițiilor de restituire nr. 1244/2007.

Prin întâmpinarea depusă de contestatori se solicită respingerea apelului.

Calea de atac nu este fondată.

Critica purtând asupra neincluderii "clădiri hală gater" în cererea de restituire nu poate fi reținută, întrucât dispoziția 1244/2007 a fost emisă de apelantă ca urmare a pronunțării unor hotărâri judecătorești irevocabile ce au statuat cu autoritate de lucru judecat asupra calității de persoane îndreptățite și asupra restituirii în deplină proprietate și posesie a imobilelor înscrise în CF 3930,3932 C, a "construcțiilor amplasate pe aceste terenuri, respectiv clădire administrativă și construcție ce include gatere, șopron, atelier, garaj, ascuțitorie.

anexei 1 se regăsește de altfel în lista construcțiilor din cadrul activului " Fabrica C" ce se predau conform deciziei 1244/2007 și în recapitulația suprafețelor existente în incintă ce însoțește cărțile funciare.

Prin urmare, orice încercare de a dovedi proprietatea este tardivă față de dreptul consfințit printr-o hotărâre ce se bucură de prezumția absolută de adevăr ( res judicata pro veritate habetur ).

De menționat este și faptul că gaterul ca utilaj nu se confundă cu clădirea în care este localizat.

Pe de altă parte, nu s-a depus nici un deviz de lucrări, o autorizație de construcție care să facă dovada realizării investiției.

Pentru aceste motive, dezvoltate în hotărârea atacată, aceasta a dispus în temeiul art. 26 alin. 1 Legea 10/2001 plata indemnizației de asigurare ca valoare de înlocuire pentru bunul distrus.

Față de considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, apelul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de pârâtul prin lichidator împotriva sentinței civile nr. 8/2009 a Tribunalului Brașov, pe care o păstrează.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi 15 Aprilie 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red LV 27.04.2009

Tehnored AG 6.05.2009/ 9 ex

Jud fond

Președinte:Ligia Vîlcu
Judecători:Ligia Vîlcu, Anca Pîrvulescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 51/2009. Curtea de Apel Brasov