Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 424/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- Secția civilă și pentru cauze
cu minori și de familie,
de conflicte de muncă și
asigurari sociale
DECIZIA NR.424/ DOSAR NR-
Ședința publică din 14 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Dorina Rizea JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
- - - JUDECĂTOR 3: Carmen Maria
- - - judecător
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Economiei - prin C împotriva sentinței civile nr.7/F pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV la data de 7 ianuarie 2009 în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 7 aprilie 2009, când părțile au lipsit, așa cum rezultă din încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 14 aprilie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 7/F/2009, Curtea de APEL BRAȘOVa admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele și - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Covasna, și Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B și în consecință: a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Covasna, să plătească fiecărei reclamante sporul de risc și solicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază brută lunară începând cu 24.04.2008 și pe viitor până la noi dispoziții leale, actualizat cu indicele de inflație începând cu 24.04.2008 și până la plata efectivă. A obligat Tribunalul Covasna să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantelor cu privire la sporul susmenționat. A obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor susmenționate cu titlu de spor de 50%.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Reclamantele au calitatea de judecătoare în cadrul Tribunalului Covasna conform mențiunilor din cartea de muncă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor s-a menționat faptul că prin acțiune s-a solicitat doar obligarea acestuia la virarea fondurilor necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și această pârâtă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții această instituție are obligația de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța a apreciat că excepția nu este întemeiată și în consecință a respins-
În ceea ce privește fondul cauzei instanța a apreciat că pretențiile solicitate prin acțiune sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea a reținut că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art. 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație a fost acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant a fost admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate.
În acest sens curtea a reținut că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Apărarea pârâtei Curtea de APEL BRAȘOV conform căreia sporul de 50% trebuie acordat numai până la data intrării în vigoare a Legii nr. 45/2007 și nu și pentru viitor, nu a putu fi primită.
Prin Legea nr. 45/2007 a fost aprobată OUG nr. 27/2006 de salarizare a magistraților, iar decizia de recurs în interesul legii este ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 45/2007 și vizează interpretarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 ținând cont de neregularitatea modului de abrogare a acestor norme concluzionând că, "fără echivoc aceste norme ce reglementau acordarea sporului de 50% au supraviețuit dispozițiilor de abrogare continuând să-și producă efecte" deci, implicit și după Legea nr. 45/2007 contrar susținerilor pârâtei Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru aceste considerente, instanța a admis acțiunea reclamanților în integralitate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, Direcția Generală a Finanțelor Publice B în calitate de reprezentantă în teritoriu pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției și Libertăților și Tribunalul Brașov.
Prin recursul declarat de pârâta Curtea de APEL BRAȘOV se susține că actuala lege de salarizare a magistraților este OUG nr. 27/2006, aprobată prin Legea nr. 45/2007, iar această normă legală nu cuprinde în nici unul din articolele sale, dispoziții referitoare la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru viitor.
În recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că OUG 27/2006 aprobată prin Legea nr. 45/2007 privind salarizarea judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, nu prevede acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația de bază brută lunară astfel încât, intimatele reclamante nu au vocație la beneficiul acestui spor și pentru viitor.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Critica formulată de recurenta Curtea de APEL BRAȘOV urmează a fi înlăturată având în vedere aplicarea în speță a prevederilor art. 110 alin.2 Cod procedură civilă, recursul acestei pârâte urmând a fi respins.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiate, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 Cod procedură civilă, recursurile pârâților vor fi respinse.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâtele Curtea de APEL BRAȘOV și Direcția Generală a Finanțelor Publice C în calitate de reprezentantă în teritoriu pentru Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 7/F/2009 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. /27.04.2009
Dact. /1.06.2009
Jud. fond -
-.
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Carmen Maria
