Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 846/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 846
Ședința publică de la 20 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stela Popa
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 3: Sorin Drăguț
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâții și împotriva deciziei civile nr.346 din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât personal și intimata reclamantă personal și asistat de avocat lipsind recurenta pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat, sau excepții de invocat, instanța a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurentul pârât a susținut că hotarul despărțito prezent este amplasat de bunicii săi el nu edificat construcții și nu a modificat cu nimic acest hotar. A solicitat admiterea recursului conform motivelor scrise.
Avocat, pentru intimata reclamantă, a susținut că hotărârea pronunțată de instanța de apel este legală și temeinică solicitând respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. A depus concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
La data de 10 august 2005 reclamanta chemat în judecată pe pârâții și, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să- lase în deplină proprietate și liniștită posesie o suprafață de 300 ce se include în suprafață totală de 4209, ce-i aparține conform titlului de proprietate nr. 1603-48442 din 31 august 1998, situat în intravilanul comunei, să se stabilească linia de hotar, să fie obligați pârâții la montarea gardului pe latura de nord a proprietății sale și să-și mute grupul sanitar ridicat la o distanță de 3-4. de imobilul în care locuiește.
A motivat că este proprietara suprafeței de 4209 teren situat în intravilanul localității și pe latura de nord se învecinează cu pârâții.
Că, aceștia folosindu-se de faptul că este o femeie singură și în vârstă, au început demontarea gardului și au ocupat o suprafață de teren pe latura de nord.
De asemenea, au mutat grupul sanitar la circa 3-4 de imobilul în care locuiește și din această cauză beciul și ghețăria au fost afectate de igrasie și mirosuri insuportabile.
Prin sentința civilă nr.21 din 11 ianuarie 2006, pronunțată de Judecătoria Băilești, în dosarul nr. 1399/2005, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta, împotriva pârâților și.
Au fost obligați pârâții să mute grupul sanitar la distanță de cel puțin 10 metri față de locuința reclamantei.
Au mai fost obligați pârâții la 258 RON cheltuieli de judecată, către reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut concluziile expertului judiciar privind existența unui plus de 124,92 mp în folosința reclamantei, precum și existența unei împrejmuiri vechi între proprietățile părților, fără a exista totuși o delimitare precisă.
S-a constatat aplicarea dispozițiilor speciale ale Ordinului nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației, constatând că pârâtul deține o anexă cu destinația WC la o distanță mai mică de linia de hotar, decât cea reglementată de dispozițiile speciale.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, la data de 24 ianuarie 2006 apelanții pârâți și.
În motivele de apel au susținut că prima instanță a constatat în mod greșit că anexa apelanților se află la o distanță de 3,10 mp față de casa intimatei reclamante, în fapt, din schița raportului de expertiză judiciară rezultând că această distanță se raportează la două anexe gospodărești dezafectate ale intimatei reclamante.
Împotriva aceleiași sentințe judecătorești a declarat apel, la data de 1 februarie 2006 și apelanta reclamantă, susținând că prima instanță nu a admis dovada cu martori solicitată în dovedirea schimbării amplasamentului liniei de hotar, de către intimații pârâți.
Că, expertul judiciar nu s-a conformat obiectivelor încuviințate de către prima instanță, iar aceasta a încuviințat obiecțiunile apelantei asupra concluziilor raportului judiciar, revenind însă la termenul de judecată ulterior asupra acestei dispoziții procedurale.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, în data de 16 iunie 2006, intimații pârâți au solicitat respingerea apelului promovat de către apelanta reclamantă, precizând că prima instanță a administrat toate probatoriile solicitate de către această parte, astfel încât probatoriul solicitat în completare, în apel, nu prezintă utilitate în cauză.
S-a menționat că anexa cu destinația WC se află la o distanță corespunzătoare față de casa de locuit a reclamantei, fără a prezenta relevanță cele două anexe, iar această anexă prezintă o vechime de 40 de ani.
Prin decizia civilă nr.346 din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de apelanta reclamantă.
A fost respins apelul declarat de apelanții pârâți, .
A fost schimbată în parte sentința civilă atacată, în sensul că s-a admis în parte cererea în revendicare imobiliară și au fost obligați pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantei suprafața de 109,10 mp. (individualizată în două corpuri distincte de teren, prin concluziile raportului de expertiză întocmit în apel ).
S-a stabilit linia de hotar între punctele 2-12-14, 14-62 spre sud ( pe o distanță de 17,48 ), 62-63 spre est ( pe o distanță de 25,32 ), 63-72 spre nord ( pe o distanță cuprinsă între punctele 63-39-41-72, în total 14 ).
S-a respins capătul de cerere în obligarea pârâților să monteze gardul despărțitor pe latura de nord, ca neîntemeiată.
A fost menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.
S-a admis cererea privind cheltuielile de judecată formulată de apelanta reclamantă și au fost obligați apelanții pârâți la plata sumei de 823,5 RON cheltuieli de judecată, în favoarea apelantei reclamante.
În motivarea deciziei s-a reținut că apelul declarat de reclamantă este fondat, raportat la expertiza efectuată în apel și prin care s-au determinat suprafețele de teren deținute de ambele părți și din care rezultă că reclamanta prezintă un minus de teren de 117. față de întinderea dreptului de proprietate, iar pârâții prezintă un plus de 639. față de actele de proprietate, linia de hotar fiind modificată înspre proprietatea reclamantei cu 2,32.
Raportat la concluziile expertizei s-a reținut că este fondată acțiunea în revendicare pentru suprafața de 107,10. și că se impune stabilirea liniei de hotar, conform schiței la raportul de expertiză.
În ceea ce privește apelul declarat de pârâți, s-a reținut că instanța a făcut o bună aplicare a legii - Ordinul nr.536/1997, fosa septică fiind amplasată sub limita permisă de lege.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs pârâții și, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a invocat că în mod greșit tribunalul a calificat calea de atac. ca fiind apel, raportat la obiectul și valoarea litigiului.
S-a criticat decizia și în ceea ce privește stabilirea liniei de hotar, arătându-se că actualul hotar este stabilit în urmă cu cca.80 de ani și nu a fost modificat și că schița de urbanism nu are valoare juridică.
Recursul nu este fondat.
Critica privind greșita calificare a căii de atac este nefondată, raportat la obiectul judecății - revendicare, stabilirea liniei de hotar, obligație de a face - și la dispozițiile art. 2811Cod pr. civilă, potrivit cu care litigiile neevaluabile în bani sunt supuse dublului grad de jurisdicție.
Cea de-a doua critică vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii rezultate din aprecierea greșită a probelor administrate, nepronunțarea asupra tuturor dovezilor administrate, critici ce nu mai pot fi analizate de către instanța de recurs, în condițiile abrogării cazurilor de casare prevăzute de pct. 10 și 11 în vechea reglementare a dispozițiilor art. 304 Cod pr. civilă.
O eventuală reevaluare a probatoriilor în faza procesuală a recursului ar fi fost posibilă numai în măsura în care recurenții ar fi administrat proba cu înscrisuri, care să contrazică situația de fapt reținută, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză.
Având în vedere aceste considerente, urmează ca în baza dispozițiilor art. 312 Cod pr. civilă, a se respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod pr. civilă și reținând culpa procesuală a recurenților pârâți, vor fi obligați aceștia la plata cheltuielilor de judecată, către intimata reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâții și, împotriva deciziei civile nr.346 din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Obligă recurenții pârâți și la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată,către intimata reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
30.10.2008
Jud.apel
Președinte:Stela PopaJudecători:Stela Popa, Paraschiva Belulescu, Sorin Drăguț
