Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 933/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția civilă mixtă -
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 933/R/2008
Ședința publică din 4 iunie 2008
PREȘEDINTE: Galeș Maria JUDECĂTOR 2: Cigan Dana
JUDECĂTOR 3: Popa Aurora
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol este pentru azi soluționarea recursului civil introdus de pârâtul domiciliat lui - în contradictoriu cu intimații reclamanți, ambii domiciliați lui - și intimatul chemat în garanție SC SA lui - împotriva deciziei civile nr. 933/A din 19 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 196 din 14 februarie 2007 pronunțată de Judecătoria Marghita în dosar nr. 483/2006, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă recurentul pârât, reprezentantul său avocat în baza împuternicirii avocațiale din 4 iunie 2008 emisă de Baroul Bihor Cabinet individual și intimatul, lipsă fiind intimata chemată în garanție.
Procedura de citare este legal îndeplinită.-
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 172 lei achitată prin chitanța depusă la dosar și timbre judiciare în sumă de 1,5 lei, după care:
Intimatul arată spre vedere instanței schița originală pe baza cărei
s-a făcut vânzarea, nu solicită alte probe.
Reprezentantul recurentului depune la dosar copie releveu- plan parter, nu solicită alte probe.
Nefiind alte probe sau excepții de invocat instanța închide faza probatorie și acordă cuvântul părților asupra recursului.
Reprezentantul recurentului susține recursul astfel cum a fost formulat și motivat în scris, solicită admiterea lui, modificarea deciziei în urma reaprecierii probelor a se dispune admiterea acțiunii astfel cum a fost aceasta formulată pentru motivele arătate în scris, susținute oral, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariile de avocat și taxele de timbru achitate.
Intimatul reclamant solicită respingerea recursului ca fiind nefondat, menținerea hotărârilor atacate ca fiind temeinice și legale, instanțele au avut în vedere toate probele administrate în cauză, cu cheltuieli de judecată reprezentând transportul la instanță suma de 500 lei.
Curtea de Apel
deliberând:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 196/2007 Judecătoria Marghitaa luat act de renunțarea la judecată a reclamanților și în contradictoriu cu pârâtul si chemata în garanție SC SA, a respins cererea reconvențională formulată de către pârâtul împotriva reclamanților si a anulat ca netimbrată cererea de chemare în garanție formulată de către reclamanți împotriva chematei în garanție SC SA.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a constatat că obiectul litigiului dintre părți este un spațiu comercial, compus dintr-o cameră cu o suprafață de 4,65 mp. situat la parterul blocului din lui,-, - 81, despre care atât reclamanții cât și pârâtul susțin că l-au cumpărat, prin act autentic, de la fosta proprietară SC SA lui.
A reținut instanța, din întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de către vânzătoarea SC SA, că aceasta nu a avut niciodată intenția de a vinde pârâtului spațiul în litigiu, nu i-a predat niciodată spre folosință această cameră pârâtului, acesta folosind-o abuziv, iar numitul mandatat pentru vânzarea spațiului nr. 10, către pârâtul nu a avut împuternicire pentru a-i vinde acestuia camera respectiva, în mod abuziv acesta hașurând pe schița atașată contractului și camera în litigiu. Spațiul în litigiu a fost predat reclamantului la data de 12.10.2006, ocazie cu care s-a încheiat un proces- verbal de predare.
Tot din precizările vânzătoarei instanța de fond a reținut că nu se putea vinde acest spațiu pârâtului împreună cu spațiul nr. 10, întrucât face parte integrantă din spațiul nr. 11, iar pârâtul a plătit doar 34,75 mp. când a încheiat contractul său, dacă ar fi cumpărat și această cameră trebuia să plătească 39,40 mp. Totodată contorul electric al spațiului aparținând lui se află în această cameră pe care reclamantul a deținut-o cu chirie încă din anul 2003.
In consecință prima instanță a constatat că spațiul în litigiu este al reclamanților si, așa fiind, a luat act de renunțarea la judecată a reclamanților și a respins cererea reconvențională.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel pârâtul, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței civile 196/2007, in sensul admiterii acțiunii reconvenționale, cu cheltuieli de judecata.
Prin decizia civilă nr. 933/A din 19 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr- a fost respins ca nefondat apelul civil introdus de apelantul domiciliat în lui,-, cod poștal -, jud. B, în contradictoriu cu intimații, ambii domiciliați în lui,-, cod poștal -, jud. B și SC SA cu sediul în lui,-, cod poștal -, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 196 din 14.02.2007 pronunțată de Judecătoria Marghita, pe care a păstrat-o în totalitate.
A fost obligat apelantul la cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei în favoarea intimaților și.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, conform copiei copii CF nr. 16 lui imobilul cu nr. cad. 12 ce in natura reprezinta spatiu comercial situat la parterul blocului Z8, din loc. lui,- a constituit proprietatea intimatei SC SA cu titlu de construire.
In baza schitei reveleu intocmita de exp. la data de 13.11.2000, vizata de OCPI B, spatiul comercial proprietatea intimatei a fost defalcat in: spatiul comercial nr. 10 cu supraf. de 34,75 mp. spatiul comercial nr. 11 cu supraf. de 31,95 mp. spatiul comercial nr. 12 cu supraf. de 31,19 mp. spatiul comercial nr. 13 cu supraf. de 25,84 mp. spatiul comercial nr. 14 cu supraf. de 26,46 mp. si spatiul comercial nr. 15 cu supraf. de 27,19 mp.
Asa cum lesne se poate observa din schita reveleu care a stat la baza dezmembrarii spatiului comercial si din schita de la pagina 36 la dosar, camera in litigiu in supraf. de 4,65 mp. apartine spatiului comercial nr. 11. Acest spatiu comercial este compus din 2 camere cu o supraf. de 13,6 mp. fiecare si camera in litigiu cu o supraf. de 4,65 mp.
Intre intimata SC SA, in calitate de proprietar si SC SRL, reprezentata prin intimatul, in calitate de chirias s-a incheiat la data de 30.07.2003 contractul de inchiriere nr. 101/2003 avand ca obiect spatiul comercial nr. 11 cu supraf. de 31,95 mp. Contractul incheiat initial pentru o perioada de 6 luni a fost prelungit succesiv prin actele aditionale nr. 6/20.01.2004, nr. 51/01.07.2004, nr. 74/01.07.2005.
Urmare a Hotararii AGA nr. 1/04.03.2004, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1451/07.03.2006 de BNP, intimata SC SA a transmis dreptul sau de proprietate asupra spatiului comercial nr. 11 in supraf. de 31,95 mp. catre intimatii si, pentru prețul de 25.000 lei.
In ceea ce priveste spatiul comercial nr. 10 in supraf. de 34,75 mp. instanta retine ca prin Hotararea AGA nr. 1/10.02.2004 s-a aprobat vânzarea acestuia către apelantul, pentru pretul de 40.000.000 ROL.
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 4826/17.08.2004 apelantul a dobandit dreptul de proprietate asupra spatiului comercial nr. 10 in supraf. de 34,75 mp. inscris in CF. nr. 16 lui cu nr. cad. 12.
Asadar apelantul a dobandit dreptul de proprietate asupra unui bun imobil determinat prin indicarea cartii funciare in care este cuprins si a suprafetei acestuia, obiectul contractului formandu-l numai spatiul comercial nr. 10 cu o supraf. de 34,75 mp. Dupa incheierea contractului apelantul si-a intabulat dreptul de proprietate in CF asupra acestui imobil.
Sunt nefondate deci sustinerile apelantului în sensul că, in baza contractului de vanzare cumparare nr. 4826/2004 ar fi dobandit dreptul de proprietate si asupra camerei in litigiu in supraf. de 4,65 mp. Aceasta camera face parte din spatiul comercial nr. 11 si nu intra in supraf. de 34,75 mp. a spatiului comercial nr. 10. De altfel conform schitei reveleu intre spatiile comerciale nr. 10 si 11 nu exista usa de acces.
Imprejurarea că in schita anexa la contract (este vorba tot despre schita reveleu care a stat la baza dezmembrarii, intocmita in anul 2000 de exp. ) s-a hasurat, pe langa supraf. spatiului nr. 10, achizitionat de apelant si o portiune de 4,65 mp. din spatiul comercial nr. 11, nu duce la dobandirea de catre apelant a dreptului de proprietate asupra acestei portiuni, obiectul contractului fiind strict determinat in cuprinsul acestuia.
In acest sens este si declaratia martorei, angajata a intimatei SC SA care a redactat cele doua contracte de vanzare cumparare.
Sustinerea apelantului ca hasurarea camerei in litigiu pe schita anexa la contract i-a creat convingerea ca achizitioneaza si aceasta suprafata este total nefondata, intrucat prin simpla vizualizare a schitei apelantul putea sa- si dea seama ca acesta camera face parte dintr-un alt spatiu comercial, intre camera in litigiu si spatiul comercial nr. 10 achizitionat de apelant neexistand acces. De asemenea printr-o simpla masurare cu rigla pe schita scara 1:200 a suprafetei hasurate apelantul putea realiza ca s-a hasurat o suprafata mai mare de 34,75 mp. cat are spatiul comercial nr. 10 care forma obiectul contractului.
Desi a cunoscut faptul ca a cumparat un spatiu comercial cu o supraf. de 34,75 mp. individualizat cu nr. 10, asupra caruia si-a intabulat dreptul de proprietate in CF, apelantul a folosit abuziv si camera in supraf. de 4,65 mp. aferenta spatiului comercial nr. 11 din anul 2004 in anul 2006 (asa cum rezulta din declaratia martorului ). Apelantul a folosit deci in aceasta perioada o supraf. de 39,4 mp. desi cunostea ca are un drept de proprietate numai asupra unui spatiu comercial d e 34,75 mp.
Prin procesul verbal de predare-primire incheiat la data de 12.10.2006 aceasta camera a fost predata de cate SC intimatului, constatandu-se că ea apartine de spatiul comercial nr. 11 achizitionat de intimat si ca este folosita in mod abuziv de catre apelant, ca urmare a deschiderii intre spatiile comerciale nr. 10 si 11 unei usi de acces, fara nici o autorizatie. Acest proces verbal a fost semnat si de catre dl., cel care a fost mandatat de SC pentru incheierea contractelor de vanzare cumparare.
Cum din întreg probatoriu administrat în cauză a rezultat că apelantul nu a achizitionat prin contractul de vanzare cumparare nr. 4826/2004 si camera in litigiu în suprafață de 4,65 mp. in mod corect a fost respinsa deci de către prima instanța acțiunea reconvenționala.
Împotriva hotărârilor pronunțate pârâtul reclamant reconvențional a formulat recurs, solicitând modificarea acestora în sensul admiterii acțiunii reconvenționale așa cum a fost aceasta formulată.
Recurentul își susține criticile întemeiate pe disp. art. 304 pct. 8 și 9 cod pr. civilă apreciind că, nelegalitatea hotărârilor este reflectată de înlăturarea nejustificată a ceea ce părțile contractante a avut în vedere în momentul încheierii convenției dintre recurent și SC SA lui, schițele de identificare depuse la dosarul de fond evidențiind în mod expres că spațiul în litigiu i-a fost înstrăinat recurentului anterior momentului încheierii contractului dintre aceeași societate comercială și reclamanții intimați.
Prin întâmpinarea depusă reclamanții pârâți reconvenționali au solicitat respingerea recursului cu motivarea că din probele administrate rezultă cu certitudine faptul că spațiul din litigiu le-a fost înstrăinat lor și că pe parcursul procesului le-a și fost predat, astfel încât pretențiile pârâtului recurent sunt lipsite de fundament de fapt și de drept.
Cercetând actele și lucrările dosarului, se constată în primul rând că litigiul ridică pentru părți probleme legate de starea de fapt și de interpretarea probelor și mai puțin aspecte de nelegalitate ce pot fi avute în vedere de către instanța de recurs.
Pe de altă parte, vânzătorul explică prin mai multe acte și înscrisuri depuse la dosar că spațiul cu altă destinație decât aceea de locuință pe 4,65. ce este disputat atât de reclamanți cât și de recurent se regăsesc atât în contractul de vânzare cumpărare încheiat cu reclamanții cât și în actele întocmite cu ocazia punerii în posesie a reclamanților pe perioada soluționării prezentului dosar.
Recurentul nu a avut închiriat spațiul din litigiu și nici nu l-a cumpărat astfel că nu i se poate recunoaște un drept real asupra acestuia. 4,65. aparțin în realitate spațiul comercial nr. 11, iar din analiza comparativă a contractelor existente apare că în lipsa acestei suprafețe reclamanții nu au asigurată suprafață totală prin propriul lor contract de vânzare cumpărare.
Criticile fiind neîntemeiate, recursul urmează a fi respins ca neîntemeiat potrivit art. 312 alin. 1 cod pr. civilă, iar în baza art. 274 cod pr. civilă, recurentul va fi obligat la 100 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de pârâtul domiciliat lui - în contradictoriu cu intimații reclamanți, ambii domiciliați lui - și intimatul chemat în garanție SC SA lui - împotriva deciziei civile nr. 933/A din 19 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 100 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 4 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
Red.dec.CD
26.06.2008.
Jud fondGal
Jud apel -
Dact IM/2 ex./26.06.2008.
Președinte:Galeș MariaJudecători:Galeș Maria, Cigan Dana, Popa Aurora
