Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 94/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMANI
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 94
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Eliza Marin
JUDECĂTOR 2: Rodica Duboșaru
JUDECĂTOR 3: Elisabeta Gherasim
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta, domiciliată în B, B-dul.-,.11 E,.9, jud.B, împotriva deciziei civile nr.857/20.09.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în Rm.S,-, jud.B, G, domiciliat în B, sector 2,-, COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în, jud.B și COMISIA JUDEȚEANĂ B PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în B,-, jud.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 22 ianuarie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.
Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 29 ianuarie 2008, când a dat următoarea decizie.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Rm.S sub nr. 869/2004, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul și pe pârâtele Comisia Locală și Comisia Județeană B pentru aplicarea Legii nr.18/1991 de la care revendica suprafața de 1,26 ha. teren intravilan, situat pe raza comunei în tarlaua 77, parcela 2033 și să se constate nulitatea actului de vânzare cumpărare al pârâtului deoarece suprafața de teren din acest act se suprapune în total cu terenul său.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că pârâtul a cumpărat de la numitul G 1,19 ha. teren arabil în anul 2002 având ca vecini pe - și și că acest teren se află pe amplasamentul terenului său pe care îl moștenește de la părinți, titlul de proprietate fiind emis pe numele tatălui său
Mai arată reclamanta să autorul său a stăpânit terenul din anul 1990 până în anul 1997, iar din anul 1998 și până în anul 2002,terenul a fost dat în exploatare la Asociația Agricolă și că în anul 2003 când a dorit să se retragă din
asociație i s-a comunicat că terenul nu i se mai poate da, deoarece acesta este ocupat fiind proprietatea numitului încă din anul 2002.
De asemenea, a arătat că modificarea amplasamentelor la proprietarii de terenuri din parcela 203 s-a făcut de către primăria, pe baza unui plan cadastral, care nu a fost aprobat de OCOT și nici de Prefectură.
Pârâtul prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii precizând că suprafața de teren revendicată de reclamantă este proprietatea sa, dobândită prin act de vânzare cumpărare autentic de la numitul G.
Vânzătorul G avea titlul de proprietate pentru teren fiindu-i recunoscut dreptul său în baza Legii nr. 18/1991, în titlu fiind menționate vecinătățile reale așa cum rezultă din înscrisurile aflate la Primăria.
Față de aceste precizări, instanța a dispus introducerea în cauză a numitului G, care prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 864 din 21.07.2004 Judecătoria Rm.S, urmare a probelor administrate, a respins acțiunea modificată (la primul termen luându-se act că reclamanta solicită constatarea nulității parțiale absolute a titlului de proprietate nr. 56033/14/16.01.2003 și nu constatarea nulității parțiale a contractului de vânzare cumpărare) față de pârâtul, pentru lipsa calității procesuale pasive, a luat act că reclamanta renunță la capătul de cerere privind revendicarea și a respins ca neîntemeiată acțiunea modificată față de pârâtul
Sentința a fost atacată cu apel d e către reclamantă.
Astfel, Curtea de Apel Ploiești prin încheierea din data de 21.12.2004, potrivit dispozițiilor legale ale art.III din Legea nr. 195/2004 de modificare Codului d e procedură civilă a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și trimiterea dosarului la Tribunalul Buzău pentru judecarea apelului.
Astfel, Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr. 97 din 16.02.2005 a respins ca nefondat apelul formulat de reclamanta.
Urmare recursului formulat, Curtea de Apel Ploieștia admis cererea reclamantei și a casat decizia Tribunalului Buzău.
Urmare rejudecării apelului Tribunalul Buzău prin decizia nr. 405 din 14.09.2005 a admis apelul, a desființat sentința atacată nr. 864/2004 a Judecătoriei Rm.S și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a se pronunța pe fond cu privire la toate capetele de cerere.
A reținut instanța că reclamanta nu a fost prezentă și renunțarea la judecarea capătului de cerere în revendicare nu s-a făcut personal.
Decizia Tribunalului a fost atacată din nou,iar Curtea de Apel Ploiești prin decizia civilă nr. 374/24.02.2006 a respins recursurile formulate de pârâți, hotărârea fiind irevocabilă.
După înregistrarea dosarului pentru rejudecare, instanța a solicitat reclamantei să precizeze cu claritate obiectul acțiunii, iar din precizările depuse la fila 9 dosar a solicitat: obligarea pârâților de a-i lăsa în deplină proprietate și posesie suprafața de 1,26 ha. teren reconstituit în proprietate autorului său G conform titlului nr. 19677/38/30.- tarlaua 77 parcela 2033 pe raza comunei, județ B, constatarea nulității parțiale absolute a titlului de proprietate nr. 56033/14/16.01.2002 emis pe numele pârâtului G și constatarea
nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare încheiat între pârâții G și.
Prin încheierea din 8 mai 2006, instanța a dispus disjungerea capătului de cerere privind nulitatea titlului de proprietate nr. 56033/14/16.01.2003 formându-se un alt dosar, respectiv dosarul civil nr. 1224/2006.
Totodată s-a dispus suspendarea dosarului nr. 867/2006 conform art.244 Cod pr.civilă, urmând ca revendicarea și nulitatea contractului de vânzare cumpărare încheiat între părți să se soluționeze după rămânerea definitivă a hotărârii privind nulitatea titlului de proprietate.
După verificarea probelor dosarului nr.1224/2006 Judecătoria Rm.S prin sentința civilă nr. 795/11.07.2006 a respins acțiunea, constatând că titlul de proprietate nr. 56033/14/16.01.2003 a fost legal eliberat pârâtului
Fiind atacată sentința Tribunalului Buzău prin decizia civilă nr. 826/15.12.2006 a constatat nul recursul formulat de reclamanta.
După restituirea dosarului s-a dispus repunerea pe rol a dosarului nr. 867/2006 pentru soluționarea pe fond a celorlalte două capete de cerere privind revendicarea și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare.
La termenul stabilit pentru soluționarea dosarului 867/2006, reclamanta a solicitat probe precizând că în cauză se impune efectuarea unei expertize tehnice pentru identificarea terenului revendicat, cerere la care s-au opus pârâții și care a fost respinsă de instanță, considerându-se că nu este necesară.
Prin sentința civilă nr.191/16.02.2007 Judecătoria Rm.S a respins acțiunea.
Instanța de fond a reținut că la data de 30.11.1995 Comisia județeană B eliberează titlul de proprietate nr. 19677 pe numele autorului reclamantei G pentru suprafața de teren de 1,67 ha. situat pe raza comunei, județ B din care 1,26 ha. în tarlaua 77, parcela 2033 având ca vecini moștenitorii defunctului, Izvorul și.
În perioada 1998-2002 terenul a fost dat în exploatare la Asociația Agricolă.
Pe de altă parte, urmare cererii pârâtului G, i-a fost eliberat titlul de proprietate nr.56033/14/16.01.2002 pentru 1,90 ha. teren din care 1,19 ha. în tarlaua 77, parcela 2033.
După eliberarea titlului de proprietate, pârâtul G înstrăinează 1,19 ha. conform contractului de vânzare autentificat sub nr. 4402 din 27.11.2002 la Notarul Public Rm.S, pârâtului.
În titlul de proprietate eliberat pârâtului G apar ca vecini ai suprafețelor de 1,19 ha. la est, drum la nord, la sud și la est.
În anul 2003 reclamanta a solicitat ca asociația agricolă să-ipună la dispoziție terenul, pe amplasamentele prevăzute în titlul de proprietate nr- situație care nu s-a putut realiza deoarece terenul era stăpânit de în baza contractului de vânzare cumpărare din anul 2002.
În cadrul Primăriei comunei, urmare unor erori la întocmirea documentațiilor pentru eliberarea titlurilor de proprietate privind amplasamentele, o parte din cetățeni au fost invitați la Primărie pentru corectarea acestora, printre care și reclamanta.
Aceasta a refuzat să se prezinte și a solicitat comisiei locale să îi pună la dispoziție terenul care era ocupat de pârâtul urmare cumpărării, susținând că este terenul său.
Reclamanta susține că titlul de proprietate eliberat pe numele lui G este legal întocmit, vecinătățile sunt cele reale iar Primăria în mod abuziv a eliberat pârâtului titlul de proprietate nr. 56033/14./16.01.2002, cu aceleași vecinătăți, după care a întocmit altă documentație neaprobată de OCOT
A precizat că autorii pârâtului G nu au avut teren în punctul ce corespunde tarlalei 77, parcela 2033.
Acest considerent a fost avut în vedere la disjungerea cauzei și anume a se constata dacă titlul de proprietate nr. 56033/14/16.01.2002 nu a fost eliberat cu respectarea legii.
După administrarea probelor în dosarul nr. 1224/2006 instanța prin sentința civilă nr. 795/2006 a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei reținând că titlul de proprietate nu este lovit de nulitate, sentința a rămas definitivă și irevocabilă deoarece Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr. nr. 826/15.12.2006 a constatat nul recursul.
În această situație apare ca legală și transmisiunea suprafeței de teren de 1,19 ha. pe bază de contract de vânzare cumpărare autentic încheiat între cei doi pârâți, iar cotropirea de teren nu exista deoarece este cumpărător de bună credință.
Din acest motiv instanța a respins cererea de expertiză solicitată de reclamantă, probă inutilă care ar fi cauzat pe de o parte prelungirea duratei de soluționare a dosarului cu același rezultat iar pe de altă parte cheltuirea unor sume de bani inutil.
Împotriva sentinței menționate au declarat recurs în termenul prevăzut de dispozițiile procedurale reclamanta.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată în esență că soluția instanței de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere și asupra tuturor apărărilor părților, nu a motivat respingerea cererilor de probatorii (martori, expertiză și interogatoriu), nu a dat dovadă de rol activ, încălcând astfel prevederile art.129 Cod pr.civilă și ale art.6 din CEDO și nu a motivat în drept și a motivat insuficient în fapt hotărârea ceea ce echivalează cu o nepronunțare.
Referitor la capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de 1,26 ha., instanța nu a ținut cont că temeiul juridic al acțiunii este art. 480 cod civil și trebuia să analizeze titlurile de proprietate, deoarece titlurile părților provin de la autori diferiți.
Situația de fapt este favorabilă reclamantei, dar s-a făcut o aplicare greșită a legii și de aceea se impunea efectuarea unei expertize care să stabilească că pârâții i-au cotropit din teren.
Obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată este nelegală deoarece la dosar nu există nici o chitanță din care să rezulte sumele reținute.
Mai arată recurenta că judecătorul fondului era incompatibil să judece cauza pe fond întrucât s-a pronunțat anterior.
Urmare examinării motivelor de recurs, Tribunalul Buzăua pronunțat decizia civilă nr. 857/20 septembrie 2007, prin care a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantă și a obligat-o la 34 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut că nu sunt juste motivele de recurs invocate de recurentă, iar potrivit art. 129 alin.5 Cod pr.civilă, judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, principiu respectat și în speța de față de celelalte instanțe.
Împotriva acestei decizii, a formulat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
Arată recurentă că înțelege să invoce motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct.1,5,7,8,9 și 10 Cod pr.civilă.
Principala critică se referă la faptul că în mod greșit instanța a considerat că se află în fața căii de atac a recursului când în realitate, calea de atac era aceea a apelului, așa după cum, în mod corect a caracterizat-o și instanța de fond, fiindu-i încălcat dreptul care stă la baza principiului contradictorialității.
Tot astfel, i s-a încălcat și dreptul la un proces echitabil, fiindu-i interzis accesul liber la justiție, în cauză făcându-și aplicațiunea și prevederile art.6 din CEDO.
Susține recurenta că potrivit art. 2821Cod pr.civilă nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigiu al căror obiect are o valoare de până la un miliard lei inclusiv, ori în speță este vorba de obligația de a face, respectiv obligarea Comisiei locale de fond funciar de aor epune în posesie conform titlului de proprietate prin care justifică dreptul său de proprietate asupra suprafeței de 1,26 ha. situată în extravilanul comunei, județ
Astfel, calificarea căii de atac se face după obiectul cererii, iar în situația dedusă judecății avem de a face cu o cerere neevaluabilă în bani, respectiv,obligația dea face,
Solicită admiterea recursului și casarea cu trimitere a cauzei spre a fi soluționată într-un complet legal constituit și respectându-se procedurile legale în materie.
La termenul din 22 ianuarie 2008,Curtea din oficiu a pus în discuția părților prezente excepția inadmisibilității recursului, la care părțile au răspuns că lasă la aprecierea instanței.
Astfel, Curtea va admite excepția iar recursul urmează să fie respins ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Conform prevederilor art. 3 pct.3 Cod pr.civilă, Curțile de apel judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel.
Verificând decizia atacată cu recurs nr. 857/20.09.2007 se observă că Tribunalul Buzău prin această decizie a soluționat recursul promovat de recurenta.
Prin urmare Curtea, legal nu mai poate fi investită cu soluționarea unui recurs declarat împotriva unui recurs soluționat de o instanță competentă, având în vedere obiectul cererii, adică de Tribunalul Buzău.
Pentru cele expuse mai sus, Curtea va admite excepția inadmisibilității recursului și conform prevederilor art. 304 rap.la art. 312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil, recursul formulat de reclamanta, domiciliată în B, B-dul.-,.11 E,.9, jud.B, împotriva deciziei civile nr.857/20.09.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în Rm.S,-, jud.B, G, domiciliat în B, sector 2,-, COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în, jud.B și COMISIA JUDEȚEANĂ B PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în B,-, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECATORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. EG/BA
2 ex./4.02.2008
867/2006 Jud.Rm.
r- Trib.
I
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120/2006
Președinte:Eliza MarinJudecători:Eliza Marin, Rodica Duboșaru, Elisabeta Gherasim
