Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 960/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr.960
Ședința publică de la 01 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 3: Paraschiva Belulescu
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea, împotriva deciziei civile nr.692 din 26 mai 2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Kiri ță.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns contestatoarea, asistată de avocat ș i intimata Kiri ță, reprezentată de avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instan ț ei faptul că motivele contesta ției în anulare, depuse în data de 13 iulie 2009 și aflate la filele nr.1, 2 în dosar, nu sunt semnate de contestatoarea prin apărătorul ales, după care;
Avocat, pentru intimata Kiri ță, a depus întâmpinare, un exemplar fiindu-i comunicat reprezentantului contestatoarei.
Avocat, pentru contestatoarea, a procedat la semnarea motivelor contestatiei în anulare, arătând că a observat întâmpinarea și nu solicită termen, în acest sens.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra contestației în anulare.
Avocat, pentru contestatoarea, a arătat că motivele contestației în anulare se întemeiază pe dispozițiile art.3181Cod procedură civilă, susținând că instanța de recurs a comis o eroare materială cu privire la numirea expertului, întrucât s-a numit un expert de altă specialitate decât cel care se impunea, precum și la faptul că intimata deține mai mult teren decât are în titlul de proprietate. A mai arătat faptul că instanța nu a cercetat cazurile de casare sau modificare a hotărârii, atâta timp cât nu a luat nici o măsură față de situația de fapt. A solicitat admiterea contestației în anulare și acordarea unui termen pentru rejudecarea recursului, în vederea refacerii raportului de expertiză de către un expert de specialitate topografie-cadastru. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimata Kiri ță, a solicitat respingerea contestației în anulare, considerând că nu subzistă niciunul din motivele de contestație în anulare prevăzute de art.3811Cod procedură civilă. A solicitat cheltuieli de judecată, depunând chitanța din 04.09.2009, reprezentând onorariu avocat în cuantum de 400 lei.
CURTEA:
Asupra contestației în anulare de față;
1. Prin sentința civilă nr. 6105 din 29.10.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea reclamantei împotriva pârâtei.
S-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților conform raportului de expertiză și schiței ce individualizează linia de hotar pe segmente, dispunându-se obligarea pârâtei să-și retragă gardul edificat pe terenul reclamantei pe linia de hotar stabilită judecătorește, precum și faptul că aceasta să lase reclamantei în deplină și liniștită posesie suprafața de 34,67 mp.
Pârâta a fost obligată să-și ridice cotețul și magazia edificate în spatele casei reclamantei în partea de nord la o distanță de 0,70. față de zidul casei reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, criticând soluția pentru faptul că instanța nu a observat că reclamanta deține în realitate o suprafață mai mare decât cea din actele de proprietate, suprafața deținută de apelantă fiind mai mică, situație ce nu a fost lămurită nici de expertiză și nici de expert, invocându-se și situații personale care ar fi fost stabilite de părți în legătură cu expertiza.
3. Prin decizia civilă nr.36 din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de.
A fost obligată apelanta la 400 lei cheltuieli de judecată, către.
În motivarea deciziei s-a reținut că din probele administrate, rezultă dovada proprietății și a ocupațiunii, raportul de expertiză stabilind starea de fapt dintre părți.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs pârâta, criticând-o ca nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a invocat că instanța nu a analizat criticile privind efectuarea raportului de expertiză, prima instanță dispunând înlocuirea primului expert numit în mod nelegal, deși acesta a arătat că i s-a solicitat să nu mai depună raportul de expertiză.
S-a invocat că prin raportul de expertiză efectuat în cauză s-a subevaluat terenul și nu s-a stabilit corect situația de fapt, expertul reținând că reclamanta deține mai mult teren decât în acte, iar pârâta deține mai puțin.
3. Prin decizia civilă nr. 692/26 mai 2009 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL CRAIOVAa respins recursul declarat de recurenta pârâtă împotriva deciziei civile nr. 36 din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 6105 din 29 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel s-a avut în vedere că reținerea instanțelor privind ocupațiunea terenului și aliniamentul liniei de hotar, constituie chestiuni de fapt și se bazează pe interpretarea probelor administrate și care nu mai pot face obiectul analizei instanței de recurs, după abrogarea cazurilor de casare prevăzute de punctele 10 și 11 în vechea reglementare a art. 304 Cod pr. civilă.
S-a constatat că aspectele din motivele de recurs invocate nu se subsumează nici unuia dintre motivele de recurs prevăzute de art. 304 Cod pr. civilă, ci privesc critici aduse stării de fapt reținute de către instanțe, în condițiile în care la instanța de apel recurenta pârâtă, nu a solicitat nici efectuarea unei noi expertize și nici completarea celei efectuate la instanța de fond.
4. Împotriva acestei decizii a formulat în termen contestație în anulare recurenta pârâtă.
Motivele invocate sunt în esență următoarele: 1. săvârșirea unei erori materiale, ca urmare a împrejurării invocate în apel și în recurs privind lipsa specializării necesare expertului pentru realizarea lucrării, acesta din urmă fiind expert agricol. În această privință, contestatoarea arată că, în aceste condiții și raportat și la împrejurarea că reclamanta deține mai mult teren decât are în titlul de proprietate, se impunea în mod necesar, refacerea expertizei de către un expert în specialitate. 2. neanalizarea tuturor motivelor de recurs de casare și modificare, atâta timp cât instanța nu a luat nicio măsură privind situația de fapt și având drept consecință faptul că intimatei i s-a dat mai mult teren decât are în actele sale de proprietate.
Solicită admiterea contestației, anularea deciziei și rejudecarea recursului.
În drept invocă dispozițiile art. 318 și urm. Cod procedură civilă.
Contestația în anulare de față este nefondată și se va respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, prin care se cere însăși instanței care a pronunțat hotărârea atacată, dar numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, să retracteze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată.
Dispozițiile art. 318 cod procedură civilă reglementează două cazuri de contestație în anulare specială, astfel: când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de casare sau modificare.
1. Prin greșeală materială, în sensul disp. art. 318 alin. 1 teza I cod procedură civilă, se înțelege o eroare materială în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului și care a avut drept consecință darea unei soluții greșite.
Este vorba despre acea greșeală pe care o comite instanța involuntar, prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale și care stau la baza soluției pronunțate.
Astfel, sunt greșeli materiale potrivit acestor dispoziții legale:
- respingerea unui recurs ca tardiv, în funcție de data înregistrării la instanță, deși din plicul atașat la dosar rezultă că recursul a fost depus recomandat la poștă, înlăuntrul termenului de recurs, potrivit art. 104 cod procedură civilă;
- anularea greșită a recursului ca netimbrat, deși la dosar se află dovada achitării taxei de timbru și chitanța nu a fost observată;
- anularea greșită recursului ca fiind făcut de o persoană fără calitate, deși la dosar se află procura dată reprezentantul părții, care nu a fost observată;
- pronunțarea asupra legalității unei alte hotărâri decât cea care a fost atacată cu recurs.
În consecință, textul de lege vizează greșeli de fapt, involuntare, iar nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.
O altă interpretare a acestor dispoziții legale ar da părților posibilitatea de a se plânge aceleiași instanțe care a pronunțat hotărârea, iar nu unei instanțe superioare, de modul în care, de exemplu, a apreciat probele și a stabilit raporturile dintre părți, de modul în care a analizat motivele de recurs sub aspectul legalității - ceea ce ar echivala cu dreptul părților de a obține o rejudecare a căii de atac, iar contestația în anulare ar deveni o cale ordinară de atac îndreptată împotriva deciziei pronunțată în recurs - cale extraordinară de atac la rândul ei.
În consecință, nu pot fi invocate în calea extraordinară contestației în anulare greșeli de interpretare a probelor, sau orice alte greșeli care nu sunt formale și care s-ar putea încadra în eventuale greșeli de judecată.
Observând motivul invocat de către contestatoare în această privință, Curtea constată că acesta nu se încadrează în nici una din situațiile arătate mai sus, acesta nereferindu-se la greșeli materiale, formale pe care le-ar fi săvârșit involuntar instanța, ci la eventuale greșeli de judecată legate demodul de apreciereprobei cu expertiza realizată în cauză, precum și de neregularități legate de modul de administrare a acestei probe, în raport cu aplicarea și interpretarea unor dispoziții legale, respectiv ale art. 201 Cod procedură civilă, care reglementează cerința exprimării de către specialiști a unor puncte de vedere pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, atunci când este necesară această probă.
2. Potrivit disp. art. 318 teza II Cod procedură civilă, hotărârile instanței de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.
Instanța de recurs, de regulă examinează fiecare motiv de recurs care se încadrează în cazurile prevăzute de lege și care sunt invocate de parte, iar motivele de ordine publică - în măsura existenței acestora, se ridică și din oficiu indiferent de momentul procesual, fiind puse în dezbaterea părților.
Instanța de recurs este în drept și să sistematizeze motivele de recurs, în măsura in care exista mai multe motive din cele prev de art. 304 pct. 1 - 9 Cod procedura civila, pentru o analiză logica si raționala a caii de atac și să aprecieze care din motivele de recurs este determinant pentru lămurirea raporturilor juridice dintre părți, să-l examineze cu prioritate, apreciind că discutarea și rezolvarea acestui motiv face inutilă cercetarea celorlalte motive subsumate si a celorlalte argumente prezentate, răspunzându-se recursului prin considerente unice și valabile în mod corespunzător pentru toate criticile.
De asemenea, instanța de recurs este în drept să grupeze motivele și argumentele folosite de recurent care au elemente comune, fiind apte de a fi analizate din aceiași perspectivă în fapt și în drept și de a primi aceiași soluție și să aprecieze că discutarea motivelor de casare în acest mod comasat, face inutilă cercetarea distinctă a fiecărui motiv, răspunzându-se recursului prin considerente comune fiecărui grup de motive în parte.
În cauză, contestatoarea nu indică în mod clar și explicit care este motivul de recurs care ar fi fost omis din greșeală să fie cercetat, ci a invocat generic cazul de anulare prevăzut în art. 318 teza II Cod procedură civilă.
Analizând cererea de recurs, Curtea constată că recurenta pârâtă criticat solutia data în apel prin care s-a menținut hotărârea primei instanțe, care admis acțiunea reclamantei, a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților conform raportului de expertiză și schiței ce individualizează linia de hotar pe segmente, dispunându-se obligarea pârâtei să-și retragă gardul edificat pe terenul reclamantei pe linia de hotar stabilită judecătorește, precum și faptul că aceasta să lase reclamantei în deplină și liniștită posesie suprafața de 34,67 mp, pârâta a mai fost obligată să-și ridice cotețul și magazia edificate în spatele casei reclamantei în partea de nord la o distanță de 0,70. față de zidul casei reclamantei.
Criticile recurentei se bazează exclusiv pe chestiuni de netemeinicie, vizând modul de stabilire a situației de fapt prin probele administrate în cauză, înscrisuri și proba cu expertiza.
Examinând decizia contestată, Curtea constată că motivele de recurs au fost redate ca atare, mai înainte de analizarea propriu-zisă a cererii, nefiind invocate motive de ordine publică.
După redarea motivelor, instanța a procedat la analizarea recursului, grupând motivele și argumentele folosite de recurentă care au avut elemente comune, concluzionându-se că sunt apte de a fi analizate din aceiași perspectivă și de a primi aceiași soluție. S- apreciat în acest mod comasat asupra motivelor invocate, fiind inutilă cercetarea distinctă a fiecărui motiv și răspunzându-se astfel recursului prin considerente comune - în sensul că recursul vizează netemeinicia deciziei și asemenea critici nu pot face obiectul unei analize în recurs.
În concluzie, față de constatările expuse în precedent, Curtea reține că prin hotărârea pronunțată în recurs, prin care s-a respins recursul apelantei pârâte, nu s-a omis cercetarea vreunui motiv de recurs din cele invocate de contestatoarea de astăzi, criticile fiind analizate punctual și integral.
Modul de rezolvare a criticilor formulate, caracterul insuficient sau greșit al analizei motivelor de recurs, așa cum se susține în contestație, exced cadrului procesual oferit de calea extraordinară de atac de retractare a contestației în anulare, nu se încadrează în cazul de contestație în anulare invocat și nu poate fi analizat de instanța care soluționează cererea, întrucât contestația în anulare s-ar transforma dintr-o cale de atac de retractare, într-o cale de atac de reformare.
Dispozițiile legale ale art. 318 Cod procedură civilă au un câmp limitat de aplicare, astfel că ele trebuie să fie interpretate în toate cazurile, în mod restrictiv, pentru a nu deschide în ultimă instanță calea unui veritabil recurs la recurs și unei reformări a hotărârii a cărei anulare se cere.
Acestea sunt considerentele pentru care s-a respins ca nefondată contestația în anulare de față.
Având în vedere soluția pronunțată, disp. art. 274 Cod procedură civilă și culpa procesuală a contestatoarei, va fi obligată către intimată la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată în această etapă procesuală, reprezentând onorariu de avocat, în limita a ceea ce s-a cerut și dovedit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea, împotriva deciziei civile nr.692 din 26 mai 2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Kiri ță.
Obligă contestatoarea la 400 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red. Jud
2 ex/30.10.09
Tehnored.
Jud. rec.
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu
