Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 7/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția Civilă mixtă

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 7/2009-

Ședința publică din 22.01.2009

PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța

JUDECĂTOR 2: Trif Doina

Grefier: - -

Ministerul Public este reprezentant de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE DIN CADRUL MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE B, cu sediul în B,-, sector 1, în contradictoriu cu intimatul pârât cu domiciliul în S M, str. -,. 16-4,. A,. 2,. 5, județul S M, și intimatul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O, str. - -, nr. 12, județul B, împotriva sentinței civile nr. 1582/D din data de 30.10.2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, prin care s-a respins cererea, având ca obiect Legea nr. 248/2005.

La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul apel este scutit de la plata taxei de timbru, după care:

Procurorul arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.

Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului.

Procurorul solicită respingerea apelului, menținerea hotărârii apelate.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND,

Asupra apelului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1582/D din data de 30.10.2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, s-a respins cererea formulată de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE, cu sediul în B,-, în contradictoriu cu pârâtul, fiul lui și a lui, născut la data de 19.11.1966 în localitatea O, jud.S M, CNP -, domiciliat în S M, str.-,.16-4,.A,.2,.5, jud.S

S-a dispus comunicarea prezentei hotărâri cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră B și Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple S

Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Din declarația pârâtului aflat la fila 4 din dosar, rezultă că acesta a ieșit legal din țară în data de 26.09.2008, prin punctul de frontieră. A fost returnat în data de 02.10.2008 de către autoritățile franceze pentru că "a lucrat la negru".

Art.18 alin.1 din TCE prevede că orice cetățean al uniunii are dreptul la circulație și ședere liberă pe teritoriul statelor membre sub rezerva limitărilor și condițiilor prevăzute prin prezentul tratat și de dispozițiile luate în vederea aplicării acestuia.

Art.4 alin.1 din Directiva 2004/38 intitulat "Drept la circulație" dispune că fără a afecta dispozițiile privind documentele de călătorie aplicabile la controlul de la frontierele naționale, orice cetățean al Uniunii care posedă o carte de identitate sau un pașaport valabil [] are dreptul să părăsească teritoriul unui stat membru în vederea circulării într-un alt stat membru.

Art.27 din aceeași Directivă prevede limitarea dreptului de intrare și de ședere pentru motive de ordine publică, de securitate publică sau de sănătate publică enunțând că "sub rezerva dispozițiilor din prezentul capitol (cap.VI) statele membre pot să restrângă libertatea de circulație și de ședere al unui cetățean al uniunii din motive de ordine publică, de securitate publică sau de sănătate publică. Aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice.

La alin.2 se arată că "măsurile luate din motive de ordine publică sau siguranța publică respectă principiul proporționalității și se întemeiază exclusiv pe conduita persoanei în cauză. Condamnările penale anterioare nu pot justifica în sine luarea unor asemenea măsuri".

Dispozițiile art.38 lit.a din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate prevăd limitarea acestui drept în privința cetățenilor români care au fost returnați dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România și acel stat. Această normă interioară restricționează libertatea de circulație fără să examineze comportamentul personal al individului conform principiului proporționalității din motive de ordine publică sau de securitate publică, astfel, norma internă e în contradicție cu norma comunitară.

Art.20 alin.2 din Constituția României stabilește regula preeminenței normei internaționale în caz de neconcordanță a reglementărilor internaționale la care România este parte cu norma internă. Aplicând acest principiu constituțional tribunalul a analizat cererea reclamantei din perspectiva normelor comunitare mai sus enunțate reținând că raportat la aceste reglementări nu se poate reține vreuneia din cauzele de limitare prevăzută de Directivă, luând în considerare comportamentul personal al pârâtului, motiv pentru care aplicarea măsurii solicitate de reclamantă e neîntemeiată.

Fără cheltuieli de judecată nefiind solicitate.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat apel reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, solicitând admiterea acestuia, schimbarea în tot a hotărârii, admiterea cererii de restrângere a exercitării dreptului la liberă circulație în Franța, pentru cel mult 3 ani.

Prin motivele de apel s-a invocat că pârâtul a fost returnat din Franța în baza acordului de readmisie încheiat de România cu acest stat, autoritățile române luând act de măsura dispusă, fără a putea cenzura returnarea iar, conform art.38 lit."a" din Legea nr.248/2005, restricția poate fi dispusă fără a fi condiționată de verificarea procedurii și condițiilor în care s-a dispus returnarea.

Măsura reglementată de art.38 lit."a" din Legea nr.248/2005, se circumscrie situațiilor expres și limitativ prevăzute de art.53 din Constituție, respectiv apărarea securității naționale, a ordinii publice, având în vedere controlul migrației ilegale din România spre statele europene, ce prezintă interes intern și extern, aspecte reținute în motivarea Deciziei civile nr.855 din 28 noiembrie 2006, deciziei nr.901 din 5 decembrie 2006 ale Curții Constituționale.

Dreptul la liberă circulație, reglementat de art.25 din Constituție, nu este absolut ci trebuie să se desfășoare cu respectarea unor condiții stabilite prin lege, chiar garanția conferită de Protocolul adițional al CEDO, suportă restricții reglementate chiar în acest document.

Prin restrângerile instituite, nu se încalcă dispozițiile dreptului comunitar privind libera circulație și ședere a cetățenilor Uniunii Europene, drept reglementat de Directiva 2004/38/CE conform căreia nu s-a înlăturat dreptul statelor membre în a stabili măsuri restrictive pentru proprii cetățeni. În art.5 din Legea nr.248/2005 s-au prevăzut obligațiile pe care cetățenii români le au pe perioada șederii în străinătate, nerespectarea acestora conducând la returnarea persoanei în baza unui acord de readmisie.

Măsura luată are un scop legitim, prevenirea unor fapte de natură a aduce atingere ordinii publice în acel stat, scopul fiind asigurarea unei imagini pentru România ce să-i confere capacitatea de-a se integra și raporta la normele Uniunii Europene. Greșit instanța de fond a apreciat că nu reies împrejurările ce ar trebui avute în vedere pentru a dispune restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate.

S-au invocat în drept dispozițiile Legii nr.248/2005, Legea nr.278/1994.

Intimatul pârât, deși legal citat, nu s-a prezentat și nici nu și-a comunicat poziția față de apelul declarat în cauză.

Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu, instanța de apel constată următoarele:

Dispozițiile art.52 din Legea nr.248/2005 fac trimitere la prevederile art.38 ce prevăd un termen maxim de 3 ani pentru aplicarea măsurii restrângerii dreptului la liberă circulație, pentru categoriile de persoane expres și limitativ impuse de textul legal -până la data aderării României la Uniunea Europeană, deci, s-a prevăzut astfel un termen maxim până la care se poate aplica această măsură, pe o perioadă de maxim 3 ani.

Potrivit Tratatului de aderare al României la Uniunea Europeană, art.18 alin.1, orice cetățean al uniunii are dreptul la circulație și ședere liberă pe teritoriul membre, sub rezerva limitărilor și condițiilor prevăzute de acest tratat și dispozițiile luate în vederea aplicării acestuia, iar, astfel cum corect a reținut instanța de fond, conform art.4 alin.1 din Directiva nr.2004/38, orice cetățean al uniunii care posedă o carte de identitate sau un pașaport valabil, are dreptul să părăsească teritoriul unui stat membru, în vederea circulării în altul.

Simpla neândeplinire a formalităților privind intrarea, circulație și ieșirea străinilor, munca la negru fără forme legale, nu este de natură a constitui în sine o conduită care să justifice prin ea însăși o măsură de limitare a libertății de circulație, aceasta presupunând în plus, față de tulburarea ordinii sociale, pe care orice încălcare a legii o implică, și existența unei amenințări serioase și suficiente la cerințele de ordine publică, de natură a afecta interesele fundamentale ale societății.

Art.38 lit."a" din Legea nr.248/2005, prevede limitarea dreptului la liberă circulație, în privința cetățenilor returnați în baza unui acord de readmisie, ori, această normă, într-adevăr restricționează libertatea de circulație câtă vreme nu impune posibilitatea examinării comportamentului personal al individului, conform principiului proporționalității, din motive de ordine publică sau de securitate publică, norma internă fiind corect constatată de instanța de fond ca și contrară normei comunitare, criticile fiind neavenite.

Raportat la toate considerentele expuse, instanța de apel în baza art.296 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat apelul, urmând a păstra în întregime sentința apelată ca fiind legală și temeinică, constatând totodată că intimatul pârât nu a solicitat a se face aplicarea prevederilor art.274 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat apelul civil declarat de apelanta reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE DIN CADRUL MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE B, cu sediul în B,-, sector 1, în contradictoriu cu intimatul pârât cu domiciliul în S M, str. -,. 16-4,. A,. 2,. 5, județul S M, și intimatul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O, str. - -, nr. 12, județul B, împotriva sentinței civile nr. 1582/D din data de 30.10.2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o păstrează în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

DEFINITIVĂ.

Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 22.01.2009.

Președinte Judecător Grefier

- - - - - - -

- redactat hotărâre în concept - judecător - - - - 02.02.2009

- judecător fond -

- dact. gref. - - - 02.02.2009 - 5 ex.

- emis 3 comunicări - 02.02.2009- DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE DIN CADRUL MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE B, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA

Președinte:Stan Aurelia Lenuța
Judecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 7/2009. Curtea de Apel Oradea