Obligația de a face. Decizia 1838/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1838/2009-
Ședința publică din 10.12.2009
PREȘEDINTE: Trif Doina
JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorii, ambii cu domiciliul în O,-/A, - 7,. 1,. 13, județul B, împotriva intimatei ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 114, cu sediul în O,-/C, - 3, județul B, împotriva deciziei civile nr. 386 din data de 11.04.2007 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, în dosar nr. 1631/2006, prin care s- menținut în întregime decizia civilă nr. 169/A din data de 09.03.2006, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr. 7276/2003.
La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezenta contestație în anulare este scutită de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s- solicitat judecarea cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța consideră cauza lămurită și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra contestației în anulare de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. sentința civilă nr. 4194 din 1 iulie 2003 pronunțată de Judecătoria Oradeaa fost respinsă excepția lipsei capacității procesuale a reclamantei Asociația de Proprietari nr. 114 -; a fost admisă în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantă; au fost obligați pârâții, să-și întăbuleze dreptul de proprietate asupra imobilului situat în O,-, -7,. 13 în coala de carte funciară; a fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata daunelor cominatorii, ca prematur formulată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 141/1998 pronunțată de Judecătoria Oradeas -a dispus înregistrarea Asociației de Proprietari nr. 114 -.
Prin contractul cu nr. 472 din 10 februarie 1970, contractantul s-a obligat să asigure pârâților, construirea unei locuințe proprietate personală în O, zona de Vest. Această locuință a fost construită și este situată în imobilul nr. 7, 13, fiind compusă din două camere și dependințe. Imobilul este înscris în CF colectiv 18299, nr. top 5149/5
Deși pârâții au dobândit un drept de proprietate asupra apartamentului în discuție, aceștia nu și-au întabulat dreptul astfel obținut în cartea funciară.
Potrivit art. 17 din Decretul lege nr. 115/1938, drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi doar dacă construcția a fost înscrisă în cartea funciară.
Atâta vreme cât pârâții nu și-au întabulat dreptul de proprietate, ei nu au calitatea de proprietari tabulari asupra imobilului.
Prin sentința civilă nr. 1862/2000, pronunțată de Judecătoria Oradea la 24 februarie 2000, pârâtul a fost obligat la plata sumei de 16.725.548 lei către reclamantă.
Reclamanta a încercat să pună în executare sentința prin formularea unei cereri de executare silită adresată executorului judecătoresc.
În cadrul dosarului execuțional s-a constatat că la domiciliul pârâților nu sunt bunuri urmăribile care să acopere suma datorată.
Potrivit art. 974 cod civil, creditorii pot exercita toate drepturile și acțiunile debitorilor, afară de acelea care sunt exclusiv personale. Așadar, pe calea acțiunii oblice, creditorul poate exercita drepturile și acțiunile debitorului său, atunci când acesta refuză sau neglijează să și-l exercite.
În speță sunt aplicabile condițiile acțiunii oblice, astfel reclamanta este creditoarea pârâtului, având o creanță certă, lichidă și exigibilă. Pârâtul a avut o atitudine pasivă, neintabulându-și dreptul în CF, fapt ce justifică amestecul reclamantei în afacerile pârâtului. Pârâtul este amenințat de insolvabilitate, singurul bun ce ar putea asigura pe calea executării silite acoperirea debitului fiind apartamentul.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții, solicitând admiterea acestuia, schimbarea în totalitate a sentinței apelate în sensul respingerii acțiunii.
Prin decizia civilă nr. 169/A din 9 martie 2006 pronunțată de Tribunalul Bihora fost respins ca nefondat apelul și menținută în totalitate hotărârea atacată.
Din considerentele deciziei se reține că în mod corect prima instanță a dat eficiență dispozițiilor art. 974 cod civil, apelanții fiind în continuare debitorii intimatei chiar dacă executarea silită inițiată a fost desființată, aceasta având posibilitatea inițierii unei noi executări silite, nefiind făcută dovada de către apelanți a stingerii debitului pe care-l au față de intimata creditoare, mai mult, prin sentința civilă nr. 1153 din 24 februarie 2004, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 377/2005 a Tribunalului Bihor, aceștia au fost obligați să plătească intimatei sumele de 56.026.752 lei cheltuieli comune de întreținere și 28.124.770 lei penalități.
Apărarea apelanților cum că acțiunea a fost promovată de persoane care nu au calitatea de a reprezenta asociația, nu a fost dovedită.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelanții pârâți, criticând-o ca fiind nelegală și au solicitat desființarea ei și admițând apelul lor și fie modificată sentința în sensul respingerii acțiunii intimatei reclamante Asociația de Proprietari nr. 114 -
Prin decizia civilă nr. 386 din data de 11.04.2007, pronunțată în dosar nr-, Curtea de Apel Oradeaa respins ca nefondat recursul civil declarat de recurenții pârâți, ambii domiciliați în O,-/ -7,. 13 în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 114, cu sediul în O,-/C împotriva deciziei civile nr. 169/A din 9 martie 2006 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care a menținut-o în întregime.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a avut în vedere următoarele considerente:
Primele două critici ale deciziei recurate nu se încadrează în nici unul din cele 9 motive de recurs prevăzute de art. 304 cod procedură civilă. Pe de o parte în Încheierea din 2 martie 2006 când pronunțarea cauzei a fost amânată pentru 9 martie 2006, se reține în mod explicit că apelanții lipsesc. Este adevărat că în preambulul deciziei civile nr. 169/A din 9 martie 2006 pentru când a fost amânată pronunțarea s-a reținut că la termenul din 2 martie 2006, când s-a dezbătut cauza au fost prezente toate părțile, dar aceasta este o eroare materială și care poate fi îndreptată în condițiile art. 281 cod procedură civilă.
Susținerile recurenților că intimata reclamantă nu este constituită legal este contrazisă de sentința civilă nr. 141/1998 a Judecătoriei Oradea prin care s-a admis acțiunea acesteia și s-a dispus înregistrarea ei ca asociație de proprietari în registrele speciale ale acelei instanțe, așa cum în mod corect au reținut instanțele anterioare, de fond și de apel.
Nici susținerile recurenților în sensul că intimata reclamantă nu ar avea vreo creanță împotriva ei dovedită și stabilită prin hotărâri definitive și irevocabile sunt nejustificate. Astfel, prin sentința civilă nr. 1862/2000 pronunțată de Judecătoria Oradea recurentul a fost obligat să plătească intimatei suma de 16.725.548 lei, care a rămas definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 807 din 4 aprilie 2001, dată în apel d e Tribunalul Bihor și decizia civilă nr. 1086 din 27 iunie 2001 dată în recurs de Curtea de Apel Oradea.
Este nedovedită împrejurarea că intimata reclamantă ar fi refuzat să încaseze sumele oferite de recurentă, ca parte din cheltuielile comune.
Față de cele de mai sus prezentul recurs este nefondat și a fost respins ca atare.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au formulat contestație în anulare recurenții și, timbrată cu 10,030 lei prin chitanță fiscală și timbru judiciar, solicitând admiterea acesteia, anularea deciziei și rejudecarea recursului.
Prin motivele depuse la dosar s-a invocat că la dat de 07.03.2007 cauza s-a amânat pentru soluționarea cererii de strămutare până la 04.04.2007, apoi la 11.04.2007, când recursul s-a respins. Nu au avut cunoștință de amânări neprimind înștiințare, mai mult, nu s-a soluționat nici cererea de recuzare depusă pentru termenul din 07.03.2007.
Ulterior, s-au depus completări ale motivelor contestației în anulare arătându-se că instanța a omis din greșeală a cerceta motivele de casare. Persoanele ce s-au prezentat pentru intimată nu au mandat, doar o asociație legal constituită are dreptul să acționeze în judecată, hotărârile invocate ca temei al acțiunii nu sunt definitive și executorii.
Deși asociațiile au obligativitatea de-a organiza cel puțin o dată pe an adunarea generală, s-au ținut doar două ședințe în 11 ani, nestatutare cu hotărâri nule, mandatarii au fost aleși în 2004, căror mandat expirat în 2006 astfel că, cei ce s-au prezentat nu posedau mandat.
Nu este legal constituită reclamanta. Sentința civilă nr. 141/1998 este derutantă, improprie, grefierul șef al instanței nu avea ca atribuții să participe în complet, fiind soția consilierului juridic, mai mult, nu trebuia pronunțată de președintele instanței ci de un judecător delegat de acesta, fiind astfel nulă.
Sunt false semnăturile anexate cererii de înscriere în registrele instanței, nefiind un condominiu legal constituit, reclamanta nu avea dreptul de-a acționa în judecată. Plângerea depusă la 18.02.2002 s- întemeiat pe dosarele nr. 2304/2001, 1430/2002 în cadrul cărora nu există hotărâri executabile.
Nu au primit nici un exemplar din cele depuse de intimată în dosar, este o susținere fără temei faptul reținut că nu ar fi dovedit că intimata a refuzat încasarea sumelor oferite ca parte din cheltuielile comune căror documentație de confirmare de altfel nu exista.
Există mai multe adrese expediate reclamantei, cu confirmare de primire, din care reiese că s-au străduit să plătească, dar au fost refuzați, mai mult, chiar angajamentul de plată din 23.04.2004 a fost refuzat.
În drept s-a invocat dispozițiile art. 17 din CEDO, HG nr. 400/2003.
Ulterior, s-au completat motivele invocându-se că asociația nu este legal constituită, este clandestină, nu există acord de asociere, decizia s-a pronunțat prin abuz de drept, nerespectarea legii.
Examinând decizia contestată, prin prisma motivelor depuse la dosar cât și din oficiu, instanța constată următoarele:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac iar motivele pentru care se poate uza de aceasta sunt strict și limitativ prevăzute de art. 317 - 318 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 317 Cod procedură civilă, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare doar dacă aceste motive - când procedura de chemare în judecată pentru ziua când s-a judecat, nu a fost legal îndeplinită; când hotărârea s-a dat de judecători cu încălcarea normelor de competență - nu au putut fi invocate pe calea apelului ori recursului, ori, când deși s-au invocat, instanța le-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau recursul s-a judecat fără ca el să fi fost judecat în fond.
Din analiza dosarului de recurs în care s-a pronunțat decizia contestată se reține faptul că a fost soluționat de instanța competentă conform art. 3 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă, după ce în prealabil ambii recurenți au fost citați legal - filele 35 - 36 - semnând de primirea citațiilor și la termenul anterior recurenții au fost legal citați, conform filelor de procedură din dosar.
Cererea de strămutare a fost soluționată anterior conform adresei din 15.03.2007 comunicată intimatei de Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul respingerii prin încheierea nr. 1831/2007, și oricum chiar dacă nu era soluționată la data pronunțării, litigiul nefiind suspendat, instanța avea dreptul de-al soluționa.
Așadar, din cele expuse, reiese în mod cert faptul că dispozițiile art. 317 Cod procedură civilă nu sunt incidente în cauză, urmând a se analiza mai jos și cele prevăzute de art. 318 Cod procedură civilă.
Potrivit acestui articol, invocat mai sus, hotărârile instanțelor de recurs, mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța nerespingând recursul sau admițându-l doar în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.
Cererea de recuzare a d-nei judecător, formulată de recurent, fost soluționată prin încheierea pronunțată la 06.03.2007, anterior soluționării recursului, neexistând o greșeală în acest sens, încheierea fiind chiar atașată la dosar fila 32.
Nu se poate accepta ideea că instanța de recurs nu s-ar fi pronunțat asupra tuturor motivelor de casare, modificare invocate, din considerentele deciziei reiese fără dubii faptul că instanța le-a analizat raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, împrejurarea că ele nu converg cu susținerile recurenților nu denotă nepronunțarea, ci dimpotrivă.
Câtă vreme sentința civilă nr. 141/1998 prin care s-a dispus înființarea intimatei reclamante nu s-a desființat, modificat, anulat, este cert că reținerile instanței de recurs în sensul că este legal constituită, nu reprezintă o greșeală materială în sensul art. 318 Cod procedură civilă, iar mandatele de reprezentare date de aceasta sunt valabile până la revocare.
Oricum aprecierea calității de reprezentant al unei persoane fizice - juridice, este un aspect ce ține de aprecierea probelor, o chestiune de judecată și nu o greșeală materială în sensul art. 318 Cod procedură civilă, criticile aduse în acest sens fiind neavenite, la fel și cele referitor la invocarea unor hotărâri nedefinitive în promovarea litigiului, a refuzului încasării cheltuielilor comune. În măsura în care cu prilejul judecării cauzei, contestatorilor nu le-ar fi fost comunicate copii din actele depuse la dosar de intimată - aspect contrar celor aflate în dosar - aceștia aveau dreptul de-a solicita comunicarea, fără însă ca o eventuală neconformare să facă incidența dispozițiilor art. 318 Cod procedură civilă.
Ca o consecință celor expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art. 317 - 319 Cod procedură civilă, instanța va respinge ca nefondată contestația în anulare și va menține în întregime decizia contestată ca fiind legală și temeinică.
Referitor la cererea de suspendare a executării deciziei contestate, până la soluționarea prezentului recurs, ca urmare a celor dispuse, va fi respinsă ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorii, ambii cu domiciliul în O,-/A, - 7,. 1,. 13, județul B, împotriva intimatei ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 114, cu sediul în O,-/C, - 3, județul B, împotriva deciziei civile nr. 386 din data de 11.04.2007 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care o menține în întregime.
Respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării deciziei contestate.
Fără cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ și IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10.12.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - 18.12.2009
- judecători fond -
- judecători apel -,
- judecători recurs -,
- dact. gref. - 18.12.2009 - 5 ex.
- emis 3 com. - 18.12.2009 -, ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 114
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
