Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1842/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1842/2009-
Ședința publică din 10.12.2009
PREȘEDINTE: Trif Doina
JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator G, cu domiciliul în O,-, - 29,. 9, județul B, împotriva sentinței civile nr. 236/LM din data de 02.02.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s-a admis în parte contestația, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă intimatul contestator personal, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 08.12.2009, o completare la motivele de recurs, după care:
Instanța, comunică intimatului contestator un exemplar din completarea la motivele de recurs.
Intimatul contestator arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul contestator solicită respingerea recursului conform întâmpinării, menținerea hotărârii recurate, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 236/LM din data de 02.02.2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora admis in parte contestația formulata de contestatorul G. in loc. O,-, -,.9 județul in contradictoriu cu intimata CASA JUDETEANA DE PENSII B cu sediul in O,-, județul B si in consecință:
A obligat intimata să recalculeze pensia acestuia prin luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.12.2005, sens in care a obligat intimata să emită o noua decizie de pensionare.
A respins restul pretențiilor.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin decizia nr. -/17.11.1998, contestatorul a fost înscris la pensie limita de varsta, conform dispozitiilor Legii nr. 3/1977.
Ulterior a fost recalculata pensia contestatorului, stagiul complet de cotizare avut în vedere fiind de 30 de ani.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani.
astfel de concluzie este însă eronată și nesocotește reglementările ulterioare în materie. Aceste reglementări se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Întrucât Legea nr. 226/2006 a fost emisă in temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 actualizată si potrivit art. 6 din Legea nr. 226/2006 prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, rezultă cu prisosință ca indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate in grupa I de muncă (condiții speciale) o perioadă mai mare de 25 de ani la o unitate din cele prevăzute in anexa la Legea 226/2006, in speța de față contestatorul indeplinind functii ce tin de siguranta circulatiei: reparatii locomotiva si meanic locomotiva.
Art. 2 alin 2 din Legea nr. 226/2006 prevede că: "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, în care asigurații si-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislației anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale".
În concluzie funcția si locul contestatorului încadrându-se in grupa I de muncă potrivit legislației anterioare este astfel asimilat stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 226/2006.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare pentru femei si bărbați, pe ani si pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare.
Art. 5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că, din datele privitoare la activitatea in munca aflate in dosarul de pensionare, rezultă că acesta a desfășurat pe o perioadă de 24 de ani, 6 luni si 16 zile activitate in condiții speciale in functie care concura la siguranta circulatiei, prrecum si 7 ani activitate in conditii normale de munca în temeiul art. 3 coroborat cu art. 5 din Legea nr. 226/2006, a admis în parte contestația și a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani și nu 20 de ani cum solicită neîntemeiat contestatorul, sens în care a obligat intimata să emită o noua decizie de pensionare.
Având in vedere că in cuprinsul deciziei de recalculare este inserata mențiunea:"in situația in care in termen de 3 ani de la data de 01.12.2005 vor fi prezentate acte de natura a modifica elementele avute in vedere la determinarea punctajului mediu anual recalculat", instanța a obligat intimata să acorde aceste drepturi de la data de 01.12.2005.
S-a constatat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii
Prin motivele de recurs s-a invocat că intimatul a fost înscris la pensie în baza Legii nr. 3/1977, a fost în eroare instanța când a interpretat art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004 opinând că se aplică alt stagiu de cotizare decât cel impus de art. 8 din Legea nr. 3/1977, care reglementa o vechime integrală în muncă ca și condiție necesară ieșirii la pensie de 30 de ani la bărbați și 25 de ani la femei, ci un alt număr de ani vechime fără o fundamentare legală.
Nu poate fi aplicat principiul " la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie" întrucât art. 2 alin. 3 din HG nr. 1550/2004 a prevăzut excepții pentru cei pensionați în perioada 1 iulie 1977 - 31.03.2001 la care stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977, art. 14 din Legea nr. 3/1977 a acordat doar beneficiul reducerii vârstei de pensionare la cei care au lucrat în grupele I, II de muncă, prin aplicarea Legii nr. 19/2001 s-ar încălca principiul neretroactivității legii civile la situații anterioare adoptării ei.
Dispozițiile Legii nr. 226/2006 nu pot fi aplicate decât din 01.04.2001, ori intimatul s-a pensionat anterior, mai mult, nu sunt îndeplinite dispozițiile acesteia, întrucât nu se regăsește angajatorul în anexă, iar pe de altă parte, intimatul lucrat doar 24 de ani în condiții speciale.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, HG nr. 1550/2004.
A solicitat intimatul, prin întâmpinarea depusă la dosar, respingerea recursului.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Actul normativ în vigoare la data la care intimatului i s-a deschis dreptul la pensie a fost Legea nr. 3/1077 însă, prin Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, s- stabilit în art. 2 alin. 2 că sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale și perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2001 în care asigurații și-au desfășurat activitatea pe durata programului normal de lucru în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă.
Ca urmare, acest act normativ a prevăzut o excepție de la principiul neretroactivității legii civile pentru persoanele ce s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 și care au lucrat în condiții speciale, tocmai pentru nu se crea o discriminare între cei pensionați anterior anului 2001 și ceilalți cu toate că au lucrat în aceleași condiții, aspecte față de care apărările formulate apar ca nefondate.
În măsura în care instanța ar fi dispus altfel, ar fi însemnat o încălcare a practicii constante în materie a Curții de Apel Oradea, instituită în cauze similare în zeci de dosare - deciziile civile nr. 777/2009, 704/2009, 706/2009.și în care a dispus referitor la aceiași categorie de persoane cărora li s- deschis dreptul la pensie în baza Legii nr. 3/1977, mai mult, s-ar crea o discriminare, o inechitate, ceea ce înseamnă implicit o încălcare a art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzice orice discriminare în situații similare, analoage, a Protocolului nr. 12, nr. 1, deoarece la data introducerii contestației, intimatul avea o speranță legitimă de dobândire a unui bun, raportat la practica constantă în materie a acestei curți - cauzele, / României fiind astfel incidente.
Ca urmare, întrucât intimatul lucrat în grupa I de muncă ca reparații locomotivă, mecanic de locomotivă, activitate regăsită la pct. 7 din anexa 1 Legii nr. 226/2006, în mod corect s- aplicat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani conform art. 5, criticile fiind neavenite. Faptul că angajatorul nu se regăsește în anexa nr. 2 Legii nr. 226/2006, nu este imputabil contestatorului, singura condiție ce îi incumba acestuia era doar cea a desfășurării unei activități în condiții speciale, condiție ce a îndeplinit- Referitor la faptul că intimatul are doar o vechime de 24 ani, 6 luni în condiții speciale, nu este un aspect ce să atragă inaplicarea stagiului complet de cotizare de 25 de ani prevăzut de art. 3, în situații similare conform art. 4, când stagiul complet de cotizare este sub această limită, trebuie îndeplinite stagiile complete de cotizare necesare prevăzute de anexele 3, 4 din Legea nr. 19/2000, ori, intimatul are o vechime în alte locuri de muncă de 9 ani, total peste 33 de ani, criticile fiind nefondate, îndeplinind condițiile speciale impuse.
S-a făcut aplicarea practicii unitare în materie a Curții de Apel Oradea pentru că la data promovării litigiului - 09.06.2008 - intimatul avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul adițional nr. 1, practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului - cauzele, României.
Decizia pronunțată în recursul în interesul Legii nr. 40/2008 prin care s-a unificat practica neunitară în materie la nivel național ce a concluzionat că în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr. 3/1977 și care au lucrat în grupele I, II de muncă li se aplică la determinarea punctajului mediu anul stagiul de cotizare prevăzut de art. 14, însă în considerentele acesteia s-a arătat că instanțele ce au aplicat stagiul de cotizare impus de art. 8 - 30 de ani la bărbați, 25 ani la femei -, au procedat corect, art. 14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare, un adaos de grupă nu fost aplicată tocmai datorită celor expuse mai sus. Până la publicarea în Monitorul Oficial, 20.05.2009, cei ce au promovat litigii anterior aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar cu excepția situațiilor în care cel intern este mai favorabil, ceea ce în speță nu este cazul - art. 11, 20 din Constituție cu referire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România în anul 1994, la practica acesteia, la art. 14, art. 1 din Protocolul nr. 1, 12.
Ceea ce a dispus însă greșit instanța de fond a fost stabilirea datei acordării drepturilor din anul 2005, deși în primul rând Legea nr. 226 intrat în vigoare doar din luna iulie 2006, iar pe de altă parte, conform art. 6, acest act normativ se completează cu Legea nr. 19/2000 conform căreia - art. 169 alin. 3 -, drepturile recalculate se acordă doar din luna următoare solicitării, nefiind o recalculare dispusă în baza OUG nr. 4/2005 ci în baza acestei legi speciale. Data solicitării recalculării, în speță este 09.06.2008 astfel că se impune modificarea sentinței în sensul indicării datei corecte de la care se impune acordarea drepturilor - 01.07.2008 - în loc de 01.12.2005 cum greșit s-a dispus.
Față de toate considerentele expuse, fiind aplicabile dispozițiile art. 6 din Legea nr. 226/2006, art. 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă va admite ca fondat recursul, va modifica în parte sentința, va indica data acordării drepturilor stabilite ca fiind 01.07.2008 în loc de 01.12.2005 cum greșit s-a dispus.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate, ca fiind legale și temeinice, față de considerentele expuse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator G, cu domiciliul în O,-, - 29,. 9, județul B, împotriva sentinței civile nr. 236/LM din data de 02.02.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că:
Data acordării drepturilor stabilite este 01.07.2008 în loc de 01.12.2005, cum greșit s-a dispus.
Menține celelalte dispoziții.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10.12.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - 17.12.2009
- judecători fond -,
- dact. gref. - 17.12.2009- 4 ex.
- emis 2 com. - 17.12.2009 - CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B,
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
