Obligația de a face. Decizia 2849/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Conflicte de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2849
Ședința publică din 7 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Dr. - -
JUDECĂTOR 1: Carmen Pârvulescu
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de reclamanta și pârâții Inspectoratul Școlar al Județului T, Centru Financiar Grădinițe - T, Grădinița cu program prelungit " " T și Consiliul Local al Municipiului T, împotriva sentinței civile nr. 129 din 21 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă reclamanta recurentă personal, iar pentru pârâții Inspectoratul Școlar al Județului T, Centru Financiar Grădinițe - T, Grădinița cu program prelungit " " T, consilier juridic, lipsind pârâtul Consiliul Local al Municipiului
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta pârâților Inspectoratul Școlar al Județului T, Centru Financiar Grădinițe - T, Grădinița cu program prelungit " " T depune la dosarul cauzei decizia nr. 501/8.09.2008 privind suspendarea contractului individual de muncă al reclamantei și un act medical, fotocopiile acestor înscrisuri fiind comunicate reclamantei recurente.
Reprezentantei pârâților i se comunică un exemplar de pe înscrisul intitulat "Precizări la concluziile scrise", depus de reclamantă la termenul din 3 septembrie 2008, după dezbateri, dar înainte de ridicarea ședinței de judecată.
Nefiind formulate alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reclamanta recurentă invocă excepția nesoluționării fondului de către prima instanță, arătând că aceasta nu s-a pronunțat asupra capetelor de cerere referitoare la acordarea daunelor cominatorii și a dobânzii legale pentru drepturile bănești pretinse. Întrebată fiind, reclamanta arată că nu renunță la daunele cominatorii în cuantum de 300 lei/zi și solicită aplicarea indicelui de inflație la aceste daune. Totodată, precizează că prin declarația olografă dată la 3 septembrie 2008 nu a înțeles să renunțe la motivul de recurs privitor la daunele cominatorii, menționând greșit că renunță la aceste daune, întrucât nu are cunoștințe juridice și nu înțeles sensul noțiunii. De asemenea, reiterează concluziile puse pe fondul cauzei la termenul din 03.09.2008, arătând că solicită admiterea recursului și cu privire la daunele cominatorii.
Reprezentanta pârâților Inspectoratul Școlar al Județului T, Centru Financiar Grădinițe - T, Grădinița cu program prelungit " " T arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției invocate de reclamantă și, la rândul său, pune aceleași concluzii ca la termenul din 3.09.2008.
CURTEA,
În deliberare, constată că prin sentința civilă nr. 129 din 21.01.2008 a Tribunalului Timiș, s-a hotărât: "Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune precum și excepția autorității de lucru judecat, excepții invocate de instanță din oficiu.
Admite acțiunea formulată și precizată de reclamanta, domiciliată în T,-, -/6, Sc. A, Ap. 9, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean T, cu sediul în T, B-dul. - nr. 3, Grădinița cu program normal " " T, cu sediul în T, str. -. - nr. 3, Centrul Financiar Grădinițe, cu sediu în T,- și Consiliul Local al Municipiului T, cu sediul în T, B-dul. - nr. 1, în parte și în consecință:
Obligă pârâtele să plătească reclamantei suma de 234,82 lei, reprezentând al 13-lea salariu cuvenit pe anul 2005, suma actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului la acțiune și până la achitarea efectivă.
Obligă pârâtele să plătească reclamantei diferența de spor de vechime cuvenit și neacordat reclamantei pentru perioada 1.06.2004-22.06.2005, în procent de 20%, suma actualizată cu coeficientul de inflație de la data nașterii dreptului la acțiune și până la achitarea efectivă.
Obligă pârâtele să plătească reclamantei diferența de spor de solicitare neuropsihică cuvenit și neacordat reclamantei pentru perioada 1.09.2001-1.03.2002 în procent de 6%, respectiv 1.03.2002-22.06.2005, în procent de 9%, sume actualizate cu coeficientul de inflație de la data nașterii dreptului la acțiune și până la achitarea efectivă.
Obligă pârâtele să plătească reclamantei, cu titlu cheltuieli de judecată, suma de 200 lei, reprezentând onorarii avocat, respectiv sumele de 310,24 lei și 232,60 lei-tehnoredactare acte, copii xerox, expedieri poștale, studiu legislație internet.
Obligă pârâtele 1 și 2 să plătească reclamantei suma de 5400 lei, reprezentând daune morale.
Respinge în rest acțiunea.
Definitivă și executorie de drept."
Considerentele avute în vedere de prima instanță pentru a pronunța această hotărâre sunt următoarele: "reclamanta a fost salariata pârâtei de 2 Grădinița cu program normal " " T, iar prin Decizia nr. 71/17.02.2004 i-a fost desfăcut contractul individual de muncă.
Prin decizia nr. 953/6.04.2005 a Curții de APEL TIMIȘOARA pronunțată în dosar nr. 10221/C/2004 s-a admis recursul declarat de reclamantă și s-a modificat în totul sentința civilă nr. 1139/PI/2004 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr. 5710/C/2004, iar ca urmare a acestor litigii, începând cu data de 9.06.2005, reclamanta a fost reîncadrată pe postul deținut anterior, anume, educatoare la pârâta de 2, Grădinița cu program normal " " T, iar prin decizia nr. 266/21.06.2005, emisă de pârâta de 1 Inspectoratul Școlar Județean T și a hotărârii nr. 109/2006 emisă de Colegiul Central de Disciplină la a fost desfăcut din nou contractul individual de muncă al reclamantei.
Cu privire la petitul vizând obligarea pârâtelor să plătească reclamantei suma de 234,82 lei, reprezentând al 13-lea salariu cuvenit pe anul 2005, instanța constată că acest petit este întemeiat, motivat prin aceea că, prin anularea Decizei nr. 71/17.02.2004 de către instanța de judecată, prin care i-a fost desfăcut contractul individual de muncă, în fapt, se prezumă că, contractul individual de muncă nu ar fi fost desfăcut, reclamanta având toate dreptul la toate drepturile ce decurg din calitatea de salariată, inclusiv de dreptul la al 13-lea salariu, în consecință, instanța urmează a admite acest petit, cu consecința obligării pârâtelor să plătească reclamantei suma de 234,82 lei, reprezentând al 13-lea salariu cuvenit pe anul 2005, suma actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului la acțiune și până la achitarea efectivă.
Cu privire la petitul vizând obligarea pârâtelor să plătească reclamantei diferența de spor de vechime cuvenit și neacordat reclamantei pentru perioada 1.06.2004-22.06.2005 în procent de 20%, instanța constată întemeiată solicitarea reclamantei, în considerarea faptului că, prin reîncadrarea reclamantei pe postul deținut anterior, se privește de către instanță, contractul individual de muncă al acesteia nu a fost desfăcut, sporul de vechime fiind un drept conex salariului, acesta trebuie plătit de către pârâte, raportat la vechimea reclamantei în muncă, context în care instanța va obliga pârâtele să plătească reclamantei diferența de spor de vechime cuvenit și neacordat reclamantei pentru perioada 1.06.2004-22.06.2005, în procent de 20%, suma actualizată cu coeficientul de inflație de la data nașterii dreptului la acțiune și până la achitarea efectivă.
Cu privire la petitul vizând obligarea pârâtelor să plătească reclamantei diferența de spor de solicitare neuropsihică cuvenit și neacordat reclamantei pentru perioada 1.09.2001-1.03.2002 în procent de 6%, respectiv 1.03.2002-22.06.2005, în procent de 9%, instanța constată că și acest petit este întemeiat motivat prin aceea că, potrivit art. 50 alin. 13 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, personalul didactic beneficiază la fiecare tranșă de vechime în învățământ, de un spor de 3% din salariul de bază.
Ori, din analiza carnetului de muncă al reclamantei -fila 74-79-, instanța reține că reclamanta îndeplinește funcții didactice (educatoare) încă din anul 1998, astfel că nu se poate reține de către instanță apărările formulate de către pârâtele de 2 și 3, anume aceea că, reclamanta a fost corect încadrată pe postul de educatoare neavând examenul de definitivat în învățământ, iar din acest motiv a fost încadrată ca debutant beneficiind de tranșa de 0-2 ani, respectiv aplicarea sporului de 3%, mai mult, la poziția 55 carnetului de muncă -fila 75- este specificat: educatoare suplinitoare 2-6 ani, motiv pentru care instanța urmează a admite și acest petit, raportat la vechimea în învățământ a reclamantei și în considerarea textului de lege enunțat, art. 55 alin. 3 din Legea nr. 128/1997 care nu distinge între cadru didactic debutant și definitiv, ci stabilește sporul de suprasolicitare neuropsihică în funcție de vechimea în învățământ, iar în consecință, tribunalul admite acest petit, cu consecința obligării pârâtelor să plătească reclamantei diferența de spor de solicitare neuropsihică cuvenit și neacordat reclamantei pentru perioada 1.09.2001-1.03.2002 în procent de 6%, respectiv 1.03.2002-22.06.2005, în procent de 9%, sume actualizate cu coeficientul de inflație de la data nașterii dreptului la acțiune și până la achitarea efectivă.
Cu privire la obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, instanța constată întemeiată și această cerere a reclamantei, cu consecința admiterii în parte a acestei cereri, în considerarea art. 279 Cod procedură civilă și pentru următoarele considerente.
Astfel, instanța urmează a obliga pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 200 lei (- RON) reprezentând onorarii de avocat -fila 6-, instanța urmând a respinge obligarea pârâtelor la restul sumei, până la concurența sumei de 1800 lei (- RON) solicitate de reclamantă, motivat prin aceea că reclamanta nu a făcut dovada efectuării acestor cheltuieli, nedepunând la dosarul cauzei chitanța de plată, cum de asemenea nu a depus și dovada plății sumei de - lei (600 RON), suma reprezentând onorariu expert.
De asemenea, instanța va obliga pârâtele la plata sumelor de 310,24 lei și 232,60 lei-tehnoredactare acte, copii xerox, expedieri poștale, studiu legislație internet, cheltuieli efectuate de reclamantă cu ocazia desfășurării prezentului demers judiciar, în considerarea arătatului art. 274 Cod procedură civilă, cât și în considerarea înscrisurilor aflate la filele 92-94 dosar, cât și a înscrisurilor depuse de către reclamantă la termenul de astăzi.
Instanța constată întemeiat și petitul vizând obligarea pârâtelor de 1 și 2 la plata de daune morale, în considerarea disp. art. 269 alin.1 Codul muncii, cât și a faptului că prin tergiversarea achitării drepturilor cuvenite reclamantei, pârâtele au creat acesteia o stare de disconfort atât psihic cât și material, reclamanta fiind pusă în situația de a se împrumuta, fiind somată și amenințată cu darea în judecată, fiind lezată situația sa profesională, morală și existențială, Tribunalul apreciază că prin obligarea pârâtelor de 1 și 2 la plata sumei de 5400 lei, prejudiciul de natură nepatrimonială suferit de către reclamantă este restabilit.
În baza arătatelor texte de lege, cât și în considerarea arătatei situații de fapt, tribunalul urmează a admite în parte acțiunea precizată formulată de către reclamantă."
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta și pârâții.
Fiind ridicată excepția nesoluționării fondului cauzei de către instanța de fond, motivele de recurs invocate de recurenți în scris nu vor fi analizate, fiind de prisos, în condițiile în care, într-adevăr prima instanță a soluționat cauza fără a-i cerceta în întregul său fondul, nepronunțându-se asupra a două capete de cerere formulate de reclamantă, ceea ce atrage casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare în fond.
Precizându-și acțiunea în termenul legal, pe lângă capetele de cerere soluționate prin sentința recurată, reclamanta a mai cerut obligarea în solidar a pârâților la plata dobânzii legale pentru drepturile bănești pretinse și la plata de daune cominatorii (filele 82 și 231 din dosarul de fond), aceste daune fiind confundate inițial de reclamantă cu daunele interese.
Aceste două capete de cerere nu au fost cercetate de instanța de fond, cum reiese din considerentele sentinței recurate, dar ele apar, impropriu, a fi fost soluționate, totuși, prin aceeași sentință, cu folosirea în dispozitiv a sintagmei nejuridice: "Respinge în rest acțiunea".
Or, acest mod de soluționare a unei acțiuni civile nu corespunde niciunei dispoziții procedurale privind judecata în fond și pronunțarea unei hotărâri, astfel făcându-i-se loc motivului de casare reglementat în art. 312 alin. (5) teza I-a din Codul procedură civilă, care atrage casarea sentinței cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea fondului.
Fondul cauzei îl constituie toate capetele de cerere formulate de recla-mantă, iar el, constituind un tot unitar, se soluționează prin aceeași sentință, pentru a nu i se lăsa loc motivului de casare indicat mai sus, care fiind de ordine publică poate fi invocat în orice stare a pricinii.
Instanța de rejudecare, reluând judecata în fond, va ține seama la pronunțarea hotărârii de toate capetele de cerere formulate de reclamantă, fiecare urmând a fi cercetat și soluționat distinct, fără folosirea unor sintagme ambigue și nejuridice, cum este aceea mai sus citată din dispozitivul sentinței recurate; vor fi avute în vedere, în acest sens, dispozițiile art. 315 din Codul d e procedură civilă, respectiv toate criticile aduse sentinței recurate prin motivele din recursurile părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamanta și de pârâții Inspectoratul Școlar al Județului T, Centru Financiar Grădinițe - T, Grădinița cu program prelungit " " T și Consiliul Local al Municipiului T, împotriva sentinței civile nr. 129 din 21 ianuarie 2008 Tribunalului Timiș, dată în dosar nr-, casează această sentință și trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 7 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Mihail Decean
DR. - - - - - -
GREFIER,
- -
Red. / 10.10.2008
Tehnored. /11.10.2008/2 ex.
Prima instanță: și -Trib. T
Președinte:Carmen PârvulescuJudecători:Carmen Pârvulescu, Vasilica Sandovici, Mihail Decean
