Obligația de a face. Decizia 337/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 337/2009
Ședința publică de la 02 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâții și, împotriva deciziei civile nr. 129/10.04.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat cu delegație la dosar pentru recurenții pârâți și avocat, cu delegație la dosar pentru intimata reclamantă, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței legala îndeplinire a procedurii de citare și faptul că recursul de față este timbrat.
Se constată că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, concluzii depuse de mandatarul intimatei reclamante.
Mandatarul recurenților pârâți - avocat, solicită acordarea unui nou termen în cauză, pentru a depune la dosar răspunsurile la demersurile făcute la Arhivele Statului, pentru autenticitatea structurii imobilului, în sensul dovedirii celor susținute.
Mandatarul intimatei reclamante - avocat solicită respingerea cererii.
Instanța, deliberând, respinge cererea formulată ca nefiind utilă și pertinentă soluționării cauzei și solicită mandatarului pârâților recurenți să depună la dosar extras de CF a imobilului în litigiu.
Avocat, pentru pârâții recurenți arată că nu este în posesia unui extras de CF a imobilului, și depune la dosar înscrisuri, reprezentând: copie contract de vânzare - cumpărare nr. 4233/1997, contract de vânzare - cumpărare -, contract de vânzare - cumpărare nr. 4394/1999 și încă alte trei asemenea contracte; poză care reflectă construcția edificată ilegal, foaie de avere nr. 2025 în limba maghiară și o traducere a acesteia; înscrisuri din care un exemplar se comunică cu mandatarul intimatei reclamante.
Avocat, cu delegație la dosar pentru intimata reclamantă, arată faptul că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru studiul actelor depuse și comunicate la acest termen, având cunoștință despre acestea deoarece există la dosar
Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Mandatarul pârâților recurenți - avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârilor atacate pe care le consideră netemeinice și nelegale, întrucât instanțele nu au luat în considerare actele administrate la dosar respectiv nu s-a ținut cont de actele care au stat la baza cumpărărilor apartamentelor în speță ( schițe - relevee aferente acestor contracte). Expertiza efectuată în cauză nu este legală și corectă, fiind aduse în fața instanței de fond obiecțiuni la aceasta, care au fost respinse de instanță nemotivat și fără a fi analizate. Există totodată o serie de nereguli în actele întocmite de SC SA, de asemenea falsuri în cuprinsul acestora, pivnița în litigiu nu exista ca proprietate a intimatei, urmând a se emite un nou plan, în care s-a inclus și această pivniță în proprietatea intimatei. Totodată, din schița contractului de vânzare - cumpărare a pârâților recurenți rezultă că în holul comun imobilului nu există nici o împrejmuire, așa cum s-a constatat în mod eronat de către experți. Din coroborarea acestor aspecte consideră întemeiate criticile aduse hotărârilor atacate și solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond sau reținerea ei de către instanța de recurs spre judecare, cu consecința respingerii acțiunii principale și a admiterii acțiunii reconvenționale.
Mandatarul intimatei reclamante - avocat solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Arată că susținerile recurenților și actele depuse la dosar la acest termen, cum că nu sunt respectate actele deținute de către fiecare familie, nu înseamnă înscris nou pentru a fi administrat ca probă în recurs, deoarece a fost susținut în fața fiecărei instanțe, care au ținut cont de actele administrate, pronunțând soluții temeinice și legale. Expertizele efectuate au confirmat existența pivniței și contractul de vânzare - cumpărare este identic cu cel de închiriere. Arată de asemenea că interesul intimatei în promovarea acțiunii este nejustificat, lipsind cu desăvârșire de unde reiese și reaua - credință a acesteia. Mai arată ca fiind notoriu faptul că în cartea funciară măsurătorile nu sunt precise.
Față de aceste considerente, susține că instanțele de fond și apel au pronunțat în cauza de față, hotărâri temeinice și legale, ceea ce impune respingerea recursului de față, ca nefondat.
În completarea celor susținute, mandatarul intimatei reclamante - avocat, face precizarea că nu există în cauză, contracte de închiriere încheiate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 6178/23.10.2008 a Judecătoriei Sibiu, a fost admisă în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta, domiciliată în Sibiu, str. -, nr. 22, jud. Sibiu în contradictoriu cu pârâții și domiciliați în Sibiu, str. -, nr. 22, jud. Sibiu, au fost obligați pârâții să permită reclamantei accesul în demisolul imobilului situat în Sibiu, str. -, nr. 22, respectiv la pivnița reclamantei de la demisol precum și să-i predea reclamantei o cheie de la ușa de acces în holul de la demisolul clădirii. Totodată au fost obligați aceștia să plătească reclamantei suma de 276 Euro în echivalent în lei la data plății la cursul, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a pivniței pentru perioada martie 2006 - noiembrie 2007 ) 14,5 Euro în echivalent în lei/lună), precum și în continuare până la permiterea accesului pentru folosirea pivniței.
Au fost respinse celelalte cereri ale reclamantei și cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvenționali și în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă reconvențional.
Au fost obligați pârâții și să plătească reclamantei suma de 300,6 lei cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele:
Reclamanta a cumpărat împreună cu soțul său, locuința situată în Sibiu, str. -, nr. 22, jud. Sibiu, apartament format din 3 camere și dependințe, printre care și o pivniță de 3,75 mp, înscris în CF individual 18310 Sibiu, nr. top. 3590/2/1/3, împreună cu 32% din părțile comune indivize menționate în CF colectivă 2025 Sibiu, prin contractul de vânzare - cumpărare nr. -( 4, 5-7 dosar fond).
Pârâții și au cumpărat un alt apartament în același imobil, format din 2 camere și dependințe, printre care și o pivniță de 2,73 mp înscris în CF 2025 Sibiu, nr. top. 3590/2/1/1/1, 3590/2/1/1/2 împreună cu cota de 10% din părțile comune indivize, prin contractul de vânzare - cumpărare nr. 4283/3.10.1997 încheiat cu fosta L Sibiu în baza Legii nr. 112/1995 ( 36 dosar fond).
La demisolul imobilului se găsește pivnița în litigiu, în suprafață reală de 4,79 mp cu intrare dintr-un hol comun, iar din concluziile expertizei dar și contraexpertizei tehnice în construcții efectuate în cauză, coroborate cu schița releveu întocmită cu ocazia vânzării apartamentelor de la demisolul imobilului către familiile, și, precum și cu declarațiile martorilor și audiați în cauză, a rezultat că pivnița de la demisolul imobilului a făcut obiectul vânzării către reclamanta și soțul său, prin contractul de vânzare - cumpărare nr. -, și fiind deja înstrăinată, nu a mai putut face obiectul contractului de vânzare - cumpărare către pârâții și încheiat sub nr. 4238/1997 (filele 67, 68, 86 - 92, 218 - 239 dosar fond).
Prin urmare, pârâții nu au putut dobândi în exclusivitate și nici în coproprietate cu ceilalți dobânditori ai apartamentelor de la demisol, spațiul în litigiu iar asupra holului de acces la pivniță - parte comună indiviză, reclamanta are un drept de coproprietate, dobândind la momentul cumpărării apartamentului de la etaj și cota de 32% din părțile comune indivize, așa cum s-a arătat.
Experții au concluzionat cu claritate că spațiul închis amenajat sub casa scărilor de acces în imobil spre apartamentul reclamantei nu constituie spațiul reprezentând pivniță menționat în contractul de vânzare - cumpărare nr. - încheiat de reclamantă și soțul său, iar aceasta reiese și din declarația martorului care locuiește în imobil din 1969 ( 67 dosar fond).
Deși reclamanta este proprietara pivniței în litigiu și a folosit-o încă din 1975, începând cu luna martie 2006, pârâții i-au blocat accesul spre această pivniță prin schimbarea încuietorii de la ușa holului comun de acces, reclamantei îngrădindu-i-se folosința unui spațiu proprietatea sa exclusivă, așa cum rezultă din declarațiile martorilor și, concluziile cercetării la fața locului dar și răspunsurile la interogatoriul luat pârâtei ( 62, 64, 65, 67, 68).
Prin atitudinea lor de a lipsi reclamanta proprietară de folosința pivniței sale situată la demisolul imobilului, pârâții și i-au cauzat un prejudiciu în cuantum de 14,5 euro/ lună în echivalent în lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință lunară a pivniței, așa cum a rezultat din suplimentul la raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză de expert tehnic ( 145 - 147).
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel pârâții și, solicitând schimbarea ei în sensul respingerii acțiunii și admiterii cererii reconvenționale așa cum a fost formulată.
În motivarea apelului s-a arătat că ambele rapoarte de expertiză au concluzionat greșit că pivnița dobândită de către reclamantă este împrejmuirea de scândură situată în holul proprietatea comună al lor și al altor familii din imobil, că din schița anexă situată în holul proprietate comună al lor și al altor familii din imobil, că din schița anexă la contractul lor de vânzare - cumpărare rezultă fără echivoc că în holul respectiv nu există nici un fel de împrejmuire și cu toate acestea, experții au concluzionat că spațiul respectiv reprezintă pivnița reclamantei, că experții s-au bazat pe un document emis de SC SA Sibiu în anul 2007, care a completat planul imobilului vândut reclamantei, cu specificația acestei pivnițe. S-a mai arătat că instanța de fond s-a bazat exclusiv pe concluziile expertizelor fără a lua în calcul documentele depuse de ei, respectiv schița întocmită lor cu ocazia dobândirii apartamentului, astfel că a pronunțat o hotărâre nelegală.
Prin decizia civilă nr. 129/10.04.2009, Tribunalul Sibiua respins apelul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 6178/2008 a Judecătoriei Sibiu, pe care a păstrat- Au fost obligați apelanții să plătească intimatei suma de 1785 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut și motivat următoarele:
Este necontestat că reclamanta a cumpărat împreună cu soțul său, locuința situată în Sibiu, str. -, nr. 22, jud. Sibiu, apartament format din 3 camere și dependințe, printre care și o pivniță de 3,75 mp, înscris în CF individual 18310 Sibiu, nr. top. 3590/2/1/3 împreună cu 32% din părțile comune indivize menționate în CF colectivă 2025 Sibiu( prin contractul de vânzare - cumpărare nr. -).
În condițiile în care este evident că în baza acestui contract reclamanta a dobândit, anterior venirii apelanților pârâți în imobil, și dreptul de proprietate asupra unei pivnițe, ea are dreptul să se bucure de prerogativele dreptului respectiv, așa încât instanța de fond a procedat corect când a apreciat că identificarea spațiului respectiv poate fi făcută doar pe calea unei expertize de specialitate. În cauză au fost făcute 2 expertize și ambele au identificat spațiul vândut intimatei reclamante la demisolul clădirii. Împrejurarea că în schița întocmită cu ocazia cumpărării locuinței de către apelanți nu figurează nici un fel de împrejmuire nu poate constitui un argument care să înlăture concluziile probei științifice. De altfel, concluziile expertizei dar și contraexpertizei tehnice efectuate în cauză sunt susținute și de declarațiile martorilor și, audiați în cauză. A accepta susținerea apelanților înseamnă a lăsa fără obiect dreptul de proprietate al intimatei asupra pivniței, deși este evident că aceasta a dobândit un astfel de drept care este și înscris în cartea funciară iar dreptul respectiv a fost dobândit înainte ca apelanții să cumpere propria locuință, astfel că s-a considerat că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică. Urmare a respingerii apelului, apelanții au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată către intimată, în apel.
Împotriva acestei ultime hotărâri au declarat recurs pârâții și, invocând în drept prevederile art. 304 indice 1 cod procedură civilă.
În expunerea criticilor se arată în esență că instanța de fond nu a ținut cont de actele care au stat la baza cumpărării inițiale a apartamentelor, respectiv schițele anexă ale contractelor de vânzare - cumpărare.
Intimata nu a depus întâmpinare.
În recurs nu s-au depus înscrisuri noi.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată următoarele:
E de precizat că dispozițiile art. 304 ind. 1 cod procedură civilă invocat de recurenți în motivarea declarației de recurs nu sunt incidente în cauză întrucât hotărârea atacată a fost pronunțată de o instanță de apel. Or, potrivit art. 304 ind. 1 cod procedură civilă, recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prev. de art. 304 cod procedură civilă, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.
Cu privire la motivele declarației de recurs, recurenții susțin că instanța de apel a interpretat greșit probele administrate în cauză, că a omis din analiză mijloace de probă esențiale și a respins obiecțiunile la raportul de contraexpertiză, consecința fiind stabilirea unei eronate situații de fapt în privința existenței unei pivnițe deținută de către intimata.
Astfel, rezultă cu evidență că se afirmă practic netemeinicia hotărârii instanței de apel, or, în condițiile în care pct. 10 și 11 ale art. 304 cod procedură civilă au fost expres abrogate (art. 1 pct. 111 din G 138/2000 și art. I pct. 112 din G 138/2000) controlul judiciar efectuat de către instanța de recurs este limitat la aspectele de nelegalitate ale hotărârii recurate.
Instanța de recurs verifică modul în care s-a interpretat și aplicat legea de procedură și legea substanțială unei situații de fapt cu certitudine stabilită prin hotărârile instanțelor de fond.
Or, în speță, împrejurările de fapt esențiale au fost lămurite prin hotărârea atacată, în urma analizării și sintezei unui vast probatoriu constând în înscrisuri, depoziții de martori, concluziile rapoartelor de expertiză și contraexpertiză tehnice judiciare.
În raport cu cele motivate în fapt de către instanța de apel, Curtea constată că rezolvarea pe care această instanță a dat-o cererii reclamanților poartă atributul legalității, sub toate aspectele.
Așa fiind, întrucât în cauză nu sunt incidente nici unul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 cod procedură civilă Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 cod procedură civilă va respinge ca nefondat prezentul recurs.
Față de dispozițiile art. 274 cod procedură civilă și soluția dată recurată,în cauză nu se vor acorda cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de către pârâții și împotriva deciziei civile nr. 129/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2.10.2009
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
. N
Tehn.
5 ex/23.10.2009
Jud. fond -
Jud. apel -. /
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară, Mihaela
