Obligația de a face. Decizia 807/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 807
Ședința publică de la 08 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Nela Drăguț
JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 262 din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant, personal, lipsind recurenta reclamantă și intimații pârâți,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care a învederat instanței depunerea întâmpinării în 2 exemplare de către intimata pârâtă, după care;
Instanța a procedat la comunicarea unui exemplar după întâmpinare recurentului reclamant.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Aecurentul reclamant a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea deciziei civile recurate în sensul obligării intimaților pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tg-J la 05.03.2007, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâtul și pentru a fi obligați să ridice materialele de construcții și să taie arbuștii plantați în spatele casei lor; să execute reparațiile zidului din spatele casei și toate degradările aduse acesteia prin depozitarea de materiale; să demoleze garajul construit pe terenul lor pe conductele de apă și canalizare; să demonteze poarta legată de temelia casei lor și să lase liberă ulița " " pe care au închis-o abuziv, iar în caz de refuz să fie autorizați reclamanții să efectueze toate aceste lucrări pe cheltuiala pârâților.
În motivarea cererii au arătat că, sunt proprietarii imobilului învecinat cu cel al pârâților care, au depozitat și au rezemat de zidul casei lor diverse materiale, au plantat și arbuști pe care i-au udat degradând astfel zidul și au construit un garaj pe terenul lor, deasupra conductelor de apă și canalizare, refuzând orice înțelegere pentru înlăturarea acestor neajunsuri.
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității pasive a pârâtului, deoarece nu este proprietarul casei și terenului învecinat cu reclamanții, adevăratul proprietar fiind fiica sa și că, nu au adus degradări peretelui casei reclamanților iar construcțiile se află pe terenul proprietatea fiicei sale.
Reclamanții au completat acțiunea solicitând ca pârâtul să fie obligat să le lase în deplină proprietate suprafața de 600.p teren grădină situat în Tg-J, str. - -, învecinat la E-; la V-str. - -; la N- - și la S-moștenitorii, cu motivarea că pârâtul ocupă acest teren fără nici un drept.
Judecătoria Tg-J prin sentința civilă nr. 1539/03.03.2008 a admis în parte acțiunea și a obligat-o pe pârâtă să retragă poarta de la intrare pe o lățime de 0,6 din spatele casei reclamanților și să plătească 960 lei cheltuieli de judecată.
S-au respins restul capetelor de cerere și s-a respins acțiunea față de pârâtul.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut din probele administrate în cauză că, reclamanții au făcut dovada dreptului lor de proprietate iar prin raportul de expertiză efectuat în cauză s-a stabilit că, degradările suferite de imobilul proprietatea reclamanților sunt datorate vechimii clădirii de cc.a 80 ani, că jgheaburile și burlanele nu mai satisfac cerința de conducere a apei în afara perimetrului și au dus la degradarea zidului; la data efectuării expertizei nu existau materiale depozitate și nici plante sau arbuști lângă zidul construcției reclamanților, singurul arbust aflat era la 15 cm. de casa reclamanților.
Cu privire la garaj, s-a constatat prin raportul de expertiză că este amplasat pe terenul pârâților și că, poarta de la intrare trece pe lățimea de 0,6. prin spatele casei reclamanților.
A mai reținut instanța că, din declarațiile martorilor s-a confirmat inexistența unor materiale depozitate lângă zidul construcției reclamanților, iar terenul de 600.p revendicat de reclamanți nu a putut fi identificat conform testamentului nr. 3769/1969 și nu s-a făcut dovada că a fost ocupat de către pârât.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții criticând-o pentru nelegalitatea și netemeinicie în sensul că, instanța trebuie să admită toate capetele de cerere, că s-a făcut dovada existenței unor materiale și a arbuștilor plantați lângă casa lor; că, degradarea casei se datorează cel puțin în parte și pârâților prin depozitarea de materiale și plantarea unor arbuști; că, instanța nu i-a autorizat să efectueze lucrările pe cheltuiala pârâților.
Prin decizia nr.262 din 23 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis apelul civil declarat de apelanții reclamanți SCU și SCU împotriva sentinței civile nr. 1539/03.03.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr-.
S-a modificat sentința în sensul că abilitează pe apelanți să efectueze, în caz de refuz, lucrarea de retragere a porții de intrare pe cheltuiala pârâtei.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
S-a reținut că prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la capătul de cerere referitor la autorizarea reclamanților să efectueze lucrarea de retragere a porții de intrare pe cheltuiala pârâților în situația în care, pârâta nu o va executa benevol.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanții și, în temeiul art.304 pct.9 Cod pr.civilă întrucât nu au fost respectate dispozițiile art.274 Cod pr.civilă, în sensul că deși Tribunalul Gorja admis apelul, nu le-a acordat cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat în cuantum de 300 lei, cu toate că au fost cerute prin motivele de apel.
S-a solicitat admiterea recursului în sensul arătat. Au menționat că recursul este declarat numai pentru cheltuieli de judecată.
S-a formulat întâmpinare de către solicitând respingerea recursului, întrucât nu este culpa pârâților faptul că, instanța de control judiciar nu a dispus obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată.
Pe această cale, reclamanții încearcă de fapt să se îmbogățească fără justă cauză.
S-a solicitat, în subsidiar, în cazul admiterii recursului să fie cenzurate cheltuielile de judecată în raport de culpa procesuală a intimaților și să se țină seama de faptul că, atunci când s-a amplasat poarta culisantă pe proprietatea acestora, a existat acordul reclamantului.
Recursul este fondat.
Criticile din recurs vizează exclusiv, numai neacordarea cheltuielilor de judecată de către instanța de apel, cum expres a menționat recurentul în cerere, în cuantum de 300 lei reprezentând onorariu avocat.
Apelul declarat de către reclamanți, a fost admis prin decizia nr.262/23.06.2008 de către tribunalul Gorj.
La fila 24 dosar apel, se află chitanța de plată a onorariului de avocat achitată de către apelanți, care prin motivele de apel au solicitat cheltuieli de judecată.
Față de soluția pronunțată, în exercitarea unei căi de atac, și raportat la art.274 alin.1 Cod pr.civilă, instanța era obligată să se pronunțe asupra acestui capăt de cerere și să acorde cheltuieli de judecată.
Este adevărat, că în privința neacordării de către instanța de apel a cheltuielilor de judecată, culpa nu aparține intimaților, însă potrivit art.274 alin.1 Cod pr.civilă " partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată".
Prin admiterea apelului reclamanților, pârâții intimați au căzut în pretenții potrivit dispozițiilor de drept menționate, așa încât obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată este conformă cu legea și nu constituie pentru reclamanți o îmbogățire fără justă cauză.
Potrivit art.274 alin.3 Cod pr.civilă - judecătorii pot micșora onorariile avocaților, ori de câte ori, vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat, ceea ce nu este cazul în speță.
Instanța nu poate modifica cheltuielile de judecată, așa cum solicită intimata prin întâmpinare, față de dispozițiile legii, pe motiv că a existat acordul reclamantului la amplasarea porții culisante.
Aceasta nu reprezintă un motiv, în sensul legii, care să determine modificarea cheltuielilor de judecată, în sensul micșorării lor.
Văzând și dispozițiile art.312 alin.1 Cod pr.civilă, se va admite recursul, se va modifica parțial decizia în sensul că se vor obliga intimații la 300 lei cheltuieli de judecată către recurenți.
Se vor menține restul dispozițiilor deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 262 din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți,.
Modifică parțial decizia în sensul că obligă intimații la 300 lei cheltuieli de judecată către recurenții și.
Menține restul dispozițiilor deciziei.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, |
Red.
Tehn.2 ex
17.10.2008
Președinte:Nela DrăguțJudecători:Nela Drăguț, Mariana Mudava, Mihaela Loredana
