Obligație de a face. Decizia 1063/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1063
Ședința publică de la 09 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Spânu
JUDECĂTOR 2: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Marica
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâta SC FEROVIARE C SA împotriva deciziei civile nr. 375 din data de 30 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant - CU DOMICILIUL ALES LA CABINET AV., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă SC FEROVIARE C SA, reprezentată de consilier juridic și intimatul reclamant reprezentat de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care;
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă SC FEROVIARE C SA, depune la dosar copie după extras de carte funciară nr. 43023/11.06.2008 și copie după certificat constatator nr. 59379/04.12.2008 eliberat de Oficiul Registrului și Comerțului
Avocat pentru intimatul reclamant, arată că a luat cunoștință de actele depuse și nu solicită termen în acest sens.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă SC FEROVIARE C SA, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului formulat de reclamantul și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Judecătoria Craiova.
Avocat pentru intimatul reclamant, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de Tribunalul Dolj ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
La data de 21.06.2007 reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC" Feroviare SA C, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța pârâta să fie obligată să-i vândă locuința pe care o deține în calitate de chiriaș, situată la adresa din C, - -.
În motivare, reclamantul a arătat că împreună cu familia sa deține o cameră în suprafață de 16,96 mp, pentru care plătește chirie de la data când s-a perfectat contractul de închiriere nr 306/23.01.2007.
Contractul menționat a fost încheiat pe o perioadă de șase luni cu pârâta, respectiv 01.01.2007-30.06.2007.
A mai arată că a folosit această cameră în permanență și și-a respectat obligațiile contractuale asumate prin contract, plătind chiria lunar.
Conform art. 1 alin 1 din Legea 85/1992 republicată, locuințele construite din fondurile statului vor fi cumpărare de titularii contractelor de închiriere iar conform art. 7 alin 1 aceste locuințe vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a prețului, în condițiile Decretului - Lege nr 61/1990.
Pârâta a depus întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și să se dispună evacuarea acestuia din spațiul în suprafață de 16,96 mp situat în- bis, pe care îl ocupă fără nici un drept, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.14500 din 31.10.2007, pronunțată de Judecătoria Craiovaa fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamantul prezintă beneficiul contractului de închiriere începând cu data de 1 ianuarie 2007, iar potrivit art. 7 din Legea 85/1992, dreptul de cumpăra locuința închiriată este acordat titularilor contractelor de închiriere în curs de derulare la momentul intrării în vigoare a legii, nu și celui devenit chiriaș ulterior acestei date; au fost reținute, ca practică judiciară, considerentele deciziei civile nr. 2883/2005 pronunțată de către ICCJ.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat apel, la data de 7 2007, apelantul reclamant.
Prin motivele de apel s-a invocat netemeinicia reținerii condiției privind existența calității de chiriaș, la data intrării în vigoare a Legii 85/1992, în condițiile în care disp. art. 7 din legea 85/1992 este aplicabil și în prezent.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, în data de 12 februarie 2008, intimata Societatea Comercială Feroviare SA Cas olicitat respingerea apelului declarat.
În apărare, intimata a precizat că spațiul închiriat nu reprezintă o locuință aflată sub sfera de aplicare a. Lege 61/1990 și a Legii 85/1992 iar intimata nu poate constitui subiect de drept căruia să-i fie opozabilă obligația de vânzare reglementată de cele două acte normative, întrucât prezintă un capital integral privat.
A menționat, de asemenea, faptul că apelantul reclamant nu prezintă calitatea de salariat în cadrul intimatei, iar cererea de vânzare a fost formulată după expirarea contractului de închiriere.
Prin decizia civilă nr. 375/2008 a Tribunalului Doljs -a dispus admiterea acestui apel cu schimbarea sentinței de fond în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtei să vândă reclamantului locuința situată în C - -.
Din motivarea acestei hotărâri se poate reține că reclamantul îndeplinește cerințele legii 85/92 fiind titularul unei locuințe închiriate și pe care are dreptul să o cumpere indiferent de data închirierii contractului de locațiune.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta SC FEROVIARE C SA solicitând casarea ei ca nelegală cu respingerea apelului și menținerea sentinței de fond.
Recurenta a susținut că reclamantul a beneficiat de un contract de locațiune pe durată determinată de 6 luni pentru rezolvarea unor probleme familiale și că locuința atribuită este de fapt o încăpere dintr-o clădire de birouri care nu are destinație de clădire de locuit și pe care oricum pârâta nu are obligația să o vândă.
Recursul este fondat.
Conform dispozițiilor art.7 Legea 85/92 locuințele construite din fondurile unităților economice de stat vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere.
Ca urmare dispozițiile legale se referă numai la locuințele construite și folosite ca atare, dispozițiile legale arătate având scopul protejării chiriașilor și acordarea către aceștia a unor avantaje legate de achiziționarea locuinței pe care o folosesc. Ori în cauză rațiunea și finalitatea acestor dispoziții nu se regăsesc.
Spațiul închiriat reclamantului nu este de fapt o locuință în sensul legii 85/1992. Acest spațiu a fost construit și folosit ca o clădire de birouri, cu destinație și rol administrativ.
Reducerea activității a făcut ca pentru moment spațiul să devină liber, așa încât societatea pârâtă a promis închirierea lui pentru situații de urgență. Aceasta nu schimbă însă regimul juridic al clădirii care în realitate este o de șantier folosită inițial ca sediu de birouri.
de locuință făcută ulterior apariției legii 85/1992 nu poate dobândi caracteristicile prevăzute de respectivele dispoziții legale, o improvizație având prin însăși natura ei un caracter temporar și limitat în timp.
De altfel contractul de locațiune al reclamantului reflectă pe deplin acest caracter. Reclamantul având probleme familiale, a solicitat societății la care fusese angajat un adăpost pe durată determinată până la rezolvarea problemelor sale. În baza raporturilor personale, societatea a dispus închirierea birourilor disponibile pe o perioadă de 6 luni.
În primul rând societatea nu avea obligația să închirieze reclamantului nici un spațiu de birou care să fie transformat ca spațiu locativ.
Societatea pârâtă este o societate particulară, iar reclamantul este un fost angajat al acesteia față de care nu mai are nici o obligație. Reclamantului i s-a acordat astfel un favor pe considerente umanitare pe care reclamantul nu are dreptul să-l transforme în privilegiu.
ocazional și pe termen strict determinat de numai 6 luni nu poate crea reclamantului nici dreptul de a cere cumpărarea lui cu titlu de locuință și nici obligația societății particulare să-și vândă patrimoniul.
Ca urmare, instanța de apel a dispus greșit obligarea pârâtei să vândă reclamantului așa zisa locuință.
Hotărârea astfel pronunțată este deci nelegală, motiv pentru care Curtea va dispune admiterea recursului pârâtei, respingerea apelului și menținerea sentinței de fond cu prezentele considerente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâta SC FEROVIARE C SA împotriva deciziei civile nr. 375 din data de 30 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant - CU DOMICILIUL ALES LA CABINET AV..
Modifică decizia atacată, respinge apelul declarat de reclamantul împotriva dec. civile nr. 14500 din 31.10.2007 pronunțată de Judecătoria Craiova și menține sentința de fond.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
4 ex/11.12.2008
Tehn. Red.
a
Președinte:Dan SpânuJudecători:Dan Spânu, Emilian Lupean, Alexandrina Marica
