Obligație de a face. Decizia 11/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.11
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, prin reprezentanți legali și, cu sediul în B,--3, județul B, împotriva sentinței civile nr. 916, pronunțată la 21 octombrie 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, cu sediul în B, str. -,. 120 B,. 16, jud.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant, personal, lipsind recurenta-pârâtă SC SA
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei au fost depuse: întâmpinare și concluzii scrise, formulate de SC SA
Se comunică intimatului-reclamant un exemplar al concluziilor scrise, formulate de SC SA
Curtea pune în discuție excepția puterii lucrului judecat, invocată de recurenta-pârâtă SC SA B, prin concluziile scrise, cu motivarea că anterior acestei acțiuni, reclamantul a mai formulat o cerere de chemare în judecată a societății recurente, având același obiect.
Intimatul-reclamant având cuvântul, solicită respingerea excepției puterii lucrului judecat, arătând că într-adevăr a mai formulat o cerere de chemare în judecată împotriva societății recurente, însă pentru o altă perioadă, respectiv, 01.10.1989-01.04.2001, ori, prin prezenta cauză, a solicitat drepturile cuvenite pentru desfășurarea activității în locuri de muncă ce se încadrau în grupa I de muncă, pentru perioada 01.10.1989-01.07.1997.Depune la dosarul cauzei copia sentinței civile nr. 301 din 16 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr-.Arată instanței că nu are alte cereri de formulat în cauză și solicită cuvântul pentru dezbateri.
Curtea ia act că nu se formulează alte cereri în cauză și, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Intimatul-reclamant, personal, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, în baza lucrărilor dosarului
constată și reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Buzău, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA B solicitând ca în contradictoriu cu aceasta să se constate că a desfășurat activități ce se încadrează în grupa I de muncă pentru perioada 01.10.1989 - 01.07.1997, în procent de 100% în conformitate cu prevederile anexei I poz.5 din. 279/1995 și CCM pe anii 2000 - 2001 anexa 7 nr. crt. 16.
Reclamantul a motivat că a avut pe rolul instanței dosarul nr- prin care a solicitat să se constate că a lucrat în grupa I de muncă în perioadele 21.08.1973 -15.06.1975; 02.11.1975 -01.07.1997. În acel dosar, întrucât au fost mai mulți reclamanți, instanța a dispus disjungerea și s-a format dosarul nr- în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 301 din 16 martie 2009, fiindu-i admisă acțiunea astfel cum a fost formulată.
Prin cererea de față, precizată la termenul de judecată din 2 iunie 2009 (fila 22) reclamantul a solicitat să-i fie recunoscută grupa I de muncă și pentru perioada 01.10.1989 - 01.07.199 conform expertizei efectuate în primul dosar pe care a anexat-o în copie(filele 6 - 13).
Pârâta SC SA B nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță, deși a fost legal citată.
În cauza s-a dispus efectuarea unei expertize având ca obiective: verificarea în funcție de specificul locului de muncă și funcția deținută de reclamant, timpul efectiv lucrat, dacă în perioada precizată reclamantul a prestat activitate ce se încadrează în grupa I de muncă, în ce procent și temeiul legal al grupei acordate.
Expertiza a fost efectuata de expert (filele 36-37).
Tribunalul Buzău prin sentința civilă nr. 916 din 21 octombrie 2009 admis acțiunea formulată de reclamant și a constatat că acesta a desfășurat activitate în cadrul societății pârâte ce se încadrează în grupa I de muncă, în procent de 100% în perioada 01.10.1989 - 01.07.1997 conform. 50/1990 art.3 anexa I pct.8,. 279/1995 anexa 1 pct.5, reținând din mențiunile carnetului de muncă că reclamantul a fost angajat în meseria de electrician în perioadele 21.08.1973 -15.06.1975 și 01.11.1976 - 01.10.1989, dată de la care a îndeplinit funcția de subinginer până la data de 01.07.1997 lucrând în același loc de muncă și având aceleași sarcini de serviciu.
De la data de 01.07.1997 reclamantul a îndeplinit funcția de subinginer dispecerat, sarcinile încredințate la acest loc de muncă fiind înscrise în fișa postului de la data de 01.01.1998.
A mai reținut instanța de fond că din verificările efectuate de expert, în perioada 01.10.1989 - 01.07.1997, reclamantul a desfășurat activități în procent de 100% din timpul efectiv lucrat în cadrul societății, ce pot fi încadrate în grupa I de
muncă conform. 50/1990 art. 3, anexa I, pct. 8,. 279/1995 anexa I pct. 5, astfel că a admis acțiunea așa cum a fost formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA B (filele 4 - 5) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta a susținut că instanța de fond a dat o interpretare greșită mijloacelor de probă administrate în special expertizei de salarizare-normarea muncii ale cărei concluzii exced dispozițiilor legale privind încadrarea în grupele de muncă dar pe care tribunalul și le-a însușit în mod eronat.
Recurenta a formulat și concluzii scrise prin care a invocat excepția de ordine publică a autorității de lucru judecat(filele 16 - 17) constând în sentința civilă nr. 301 din 16 martie 2009 Tribunalului Buzău devenită definitivă prin decizia nr. 1534 din 1 iulie 2009 Curții de APEL PLOIEȘTI (dosar nr-).
Intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat, iar în privința excepției a susținut că aceasta nu este întemeiată deoarece la prima judecată a fost examinată o altă perioadă pentru care a solicitat încadrarea în grupa I de muncă decât cea din cauza de față, depunând la dosar copia sentinței anterioare care nu constituie putere de lucru judecat în opinia sa(filele 19 - 21).
Verificând hotărârea atacată prin prisma criticilor recurentei, a dispozițiilor legale incidente în cauză și a mijloacelor de probă administrate dar și sub toate aspectele conform art. 3041cod pr. civilă, constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:
Potrivit art. 137 alin.1 Cod pr. civ. instanța va cerceta și se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și a celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, dezlegarea în fond a pricinii.
O atare excepție s-a invocat ca și motiv de recurs de societatea recurentă, Curtea soluționând-o cu prioritate pentru a stabili în ce măsură se impune a fi verificată și critica asupra fondului dreptului.
Autoritatea de lucru judecat-înțeleasă ca principiul de drept de interes general în virtutea căruia ceea ce s-a hotărât printru-un act de jurisdicție se consideră a exprima adevărul, astfel că o nouă judecată nu mai poate avea loc-pune capăt oricărui litigiu în care aceleași părți, în aceeași calitate sau având calități inverse se adresează din nou instanței cu o acțiune având același obiect și aceeași cauză juridică.
Verificând îndeplinirea triplei cerințe de identitate a părților, obiectului procesului și cauzei sale juridice, Curtea constată că în dosarul de față operează de plin drept acest principiu, astfel că, invocat cu titlu de excepție, el neutralizează dreptul reclamantul de a supune judecății un conflict juridic tranșat irevocabil printr-o hotărâre judecătorească anterior pronunțată.
Astfel prin sentința civilă nr.301 pronunțată la data de 16 martie 2009 Tribunalului Buzău și devenită irevocabilă prin respingerea recursului conform deciziei nr. 1534 din 1 iulie 2009 Curții de APEL PLOIEȘTI (filele 19 - 24 dosar recurs) a fost admisă acțiunea aceluiași reclamant intentată împotriva aceleiași societăți pârâte și având drept obiect constatarea că activitatea desfășurată de reclamant în perioada 21.08.1973 - 15.06.1975 și 2.11.1976 - 1.10.1989 se încadrează în procent de 100% în grupa I de muncă, cauza juridică a respectivei acțiuni constituind-o Ordinul nr. 50/1990 și Ordinul nr. 279/1995.
Ambele instanțe care au pronunțat hotărârile judecătorești menționate au analizat însă cererea reclamantului care viza inițial perioada1 octombrie 1989 - 1 aprilie 2001.
Este adevărat că pe parcursul primei judecăți la instanța de fond reclamantul a modificat și precizat apoi, perioada supusă controlului instanței, cerând grupa I de muncă și pentru perioadele 21.08.1973 - 15.06.1975 și 2.11.1976 -1.10.1989, iar prima instanță a stabilit motivat, că încadrarea activității acestuia este în grupa I de muncă numai pentru perioadele 21.08.1973 - 15.06.1975 și 2.11.1976 -1.10.1989, iar pentru perioada 01.10.1989 - 01.07.1997, reclamantul a desfășurat activități în procent de 100% din timpul efectiv lucrat în cadrul societății în grupa II de muncă, cum în mod corect a stabilit și menționat în carnetul său de muncă societatea angajatoare.
Nemulțumit de această soluție, reclamantul a exercitat recurs, criticând tocmai nerecunoașterea de către instanța de fond, a activității desfășurate în perioada 01.10.1989 - 01.07.1997 în grupa I de muncă, iar instanța de control judiciar, prin decizia civilă nr. 1534 din 1 iulie 2009 s-a pronunțat expres asupra acestei perioade, considerând argumentat că ea a fost corect încadrată în grupa II de muncă.
Drept urmare, o judecată a litigiului dintre părți exact pentru perioada 01.10.1989 - 01.07.1997 în care reclamantul a pretins acordarea grupei I de muncă de la același angajator și pe baza aceluiași fundament juridic, adică Ordinele nr. 50/1990 și nr. 279/1995, a avut loc, stabilindu-se în mod irevocabil că grupa corectă de muncă este cea conformă cu mențiunile înscrise în carnetul de muncă de către angajator, respectiv activitate în grupa II iar nu grupa I, astfel cum reclamantul a solicitat din nou prin acțiunea de față.
În consecință, recursul exercitat de pârâtă va fi admis în temeiul art. 312 Cod pr. civilă, cu consecința modificării în tot a sentinței recurate în sensul admiterii excepției autorității de lucru judecat și respingerii acțiunii precizate a reclamantului pentru autoritate de lucru judecat, soluție față de care devine de prisos cercetarea celeilalte critici din recurs și care se referă la fondul dreptului dezlegat de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâta SC SA B, prin reprezentanți legali și, cu sediul în B,- - 3, județul B, împotriva sentinței civile nr. 916 din data de 21 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în B, str. -,. 120 B,. 16, județul
Modifică în tot sentința recurată în sensul că admite excepția autorității de lucru judecat și respinge acțiunea precizată pentru autoritate de lucru judecat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 ianuarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
--- - --- - - -
Grefier,
-
Red.
Tehnored. /SV
5 ex./05.02.2010
f- - Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
