Obligație de a face. Decizia 1279/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1279/R/2008 | |
Ședința publică 9 iunie 2008 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț | - - - |
JUDECĂTOR 2: Traian Dârjan Silvia | - - - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții și, împotrivadeciziei civile nr. 64/A din 6 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, privind și pe reclamanta - SRL, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Cauza este lăsată la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților și reprezentanților acestora să se prezinte la cauză.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul reclamantei intimate - SRL, avocat și pârâta recurentă, care solicită lăsarea cauzei la oat reia strigare, pentru a da posibilitatea reprezentantei sale legale să se prezinte la instanță, lipsă fiind restul părților.
La apelul nominal făcut în cauză, la a treia strigare a cauzei, se prezintă pârâta recurentă și reprezentantul reclamantei intimate - SRL, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamantei intimate depune la dosar întâmpinare și un exemplar în copie a contractului de asistență juridică.
Pârâta recurentă depune la dosar chitanța prin care se atestă plata taxei judiciare de timbru în sumă de 15 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, potrivit mențiunilor din citație, recursul fiind astfel legal timbrat.
Instanța, având în vedere că memoriul de recurs este semnat doar de avocata, iar la dosar nu există o delegație care să ateste faptul că această avocată a fost angajată de pârâți în vederea redactării motivelor de recurs și a reprezentării lor în instanță, solicită pârâtei recurente să precizeze dacă înțelege să-și însușească aceste motive de recurs, în caz afirmativ să procedeze la semnarea memoriului cuprinzând motivele de recurs. Pârâta recurentă semnează în fața instanței memoriul cuprinzând motivele de recurs.
Se comunică un exemplar din întâmpinarea formulată de reclamanta intimată cu pârâta recurentă și se lasă cauza la o strigare ulterioară, în vederea lecturării întâmpinări dar și pentru a da posibilitatea reprezentantei pârâților recurenți să se prezinte la cauză.
La apelul nominal făcut în cauză, la a patra strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul reclamantei intimate, av., pârâta recurentă, asistată de avocat, care îl reprezintă și pe pârâtul recurent, lipsă fiind pârâtul recurent.
Reprezentanta pârâților recurenți depune la dosar delegația de reprezentare.
La întrebarea instanței, referitoare la împrejurarea dacă pârâții recurenți mai înțeleg să susțină cererea de suspendare a executării deciziei recurate, reprezentanta pârâților recurenți arată că înțelege să nu mai susțină această cerere, cerere care de altfel nu era timbrată și pentru care nu a fost achitată o cauțiune.
Curtea, din oficiu, constată că în privința recursului pârâților este incidentă excepția inadmisibilității parțiale a recursului, întrucât acesta vizează aproape în totalitate motive de netemeinicie, motive care intră sub incidența art. 304 pct. 10 și 11.pr.civ. în prezent abrogate, singurul motiv de nelegalitate care eventual ar putea fi desprins din contextul motivelor de netemeinicie, și care ar putea fi eventual încadrat în prevederile art. 304 pct. 9 Cod proc. civ. fiind cel referitor la soluția dată cererii reconvenționale.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâților recurenți susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă și admiterea cererii reconvenționale, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamantei intimate pune concluzii în sensul constatării inadmisibilității recursului, precizând că chiar și motivul de recurs care eventual ar putea fi considerat unul de nelegalitate, și anume cel referitor la soluția dată cererii reconvenționale, în realitate este tot inadmisibil întrucât, se critică soluția dată cererii reconvenționale sub aspectul neacordării sultei și a neplății de către reclamantă a utilităților, motive care nu au fost invocate în cererea reconvențională formulată în fața primei instanțe și nici prin motivele de apel, ci doar direct în recurs. Se solicită respingerea recursului pârâților, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită și anularea recursului ca nefiind motivat, întrucât motivele de recurs invocate nu se încadrează în niciunul din punctele art. 304 Cod proc. civ. iar în subsidiar invocă inadmisibilitatea recursului în temeiul prevederilor art. 316 raportat la prevederile art. 294 Cod proc. civ. deoarece în recurs se invocă aspecte care nu au fost invocate la instanța de apel și nici prin cererea reconvențională, în fața primei instanțe.
În replică reprezentanta pârâților recurenți arată că la instanța de apel nu a fost angajată să reprezentant părțile, și în consecință nu se poate susține că părțile au fost asistate de o persoană cu pregătire juridică. De asemenea este de subliniat faptul că a intervenit vacanța de iarnă și datorită cheltuielilor aferente acelei perioade, pârâții nu au fost în măsură să-și angajeze un avocat, din considerente financiare, care să-i asiste calificat.
În replică la replică, reprezentantul reclamantei intimate face referire la art. 69 alin. 2 Cod proc. civ. care prevede că avocatul părților, care i-a asistat la fond, avea obligația de a exercita și calea de atac a apelului, împrejurare față de care d-na avocat putea să promoveze și să motiveze apelul și ulterior să reglementeze aspectul financiar cu pârâții recurenți de azi.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită instanței să pună în vedere reprezentantei pârâților recurenți să precizeze dacă înțelege să-și mențină motivele de recurs indicate în penultimul alineat din memoriul de recurs, motive conform cărora soluția defavorabilă pârâților s-ar fundamenta pe considerentul că avocatul reclamantei intimate i-a fost profesor judecătorului care a pronunțat soluția la fondul cauzei și că instanța de fond s-a deplasat la fața locului cu autoturismul condus de partea reclamantă. Totodată, reprezentantul reclamantei intimate solicită instanței să pună în vedere reprezentantei pârâților recurenți să precizeze dacă avocatul reclamantei a fost sau nu prezent la fața locului.
Reprezentanta pârâților recurenți, la întrebarea instanței, arată că într-adevăr, avocatul reclamantei nu a fost prezent cu ocazia efectuării cercetărilor la fața locului și că acest motiv de recurs a fost înțeles greșit.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea pronunțării.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 8155/23.10.2007, pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr. 6630/2006, nr. unic -, s-a admis în parte cererea principală completată formulată de reclamanta - SRL, în contradictoriu cu pârâții și și, în consecință, pârâții au fost obligați să predea reclamantei în posesie și folosință imobilul situat în C-N,- parter, înscris în CF nr. - C; s-a dispus evacuarea pârâților din acest imobil; s-a respins petitul privind aplicarea unei amenzi civile pârâților; s-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâți; pârâții au fost obligați la plata sumei de 1947,3 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că, la data de 19.12.2005 reclamanta și pârâții au încheiat un contract având ca obiect promisiunea de a încheia în viitor un contract de schimb, reclamanta urmând să le predea pârâților imobilul din C-N-, iar pârâții urmând să-i predea reclamantei imobilul din-, în contract prevăzându-se că predarea reciprocă a posesiei și folosinței celor două imobile va avea loc la data de 19.12.2005. Din probațiunea administrată în cauză, inclusiv cercetarea la fața locului, instanța de fond a reținut faptul că reclamanta și-a îndeplinit obligația de predare către pârâți a posesiei și folosinței imobilului de pe-, întrucât la data efectuării cercetării la fața locului de către instanță pârâta a deschis ușa imobilului din- cu cheile pe care le avea în posesie, în timp ce pârâții refuză să predea imobilul de pe str. - în posesia și folosința reclamantei, cu ocazia cercetării la fața locului instanța constatând că imobilul se găsește în folosința unor terți cu care pârâții au încheiat contract de închiriere.
Expertiza tehnică efectuată în cauză de expert tehnic judiciar - concluziile expertizei fiind în deplină concordanță cu propriile constatări ale instanței, făcute cu ocazia cercetării la fața locului la ambele imobile -, a relevat faptul că imobilul de pe- nu prezintă vicii ascunse în sensul art. 1352. civ. astfel încât cererea reconvențională apare ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, pârâții, fără însă să depună în dosarul cauzei memoriu cuprinzând o dezvoltare a motivelor de apel, pârâta apelantă prezentă fiind în fața instanței de apel la termenul din 6 februarie 2008, arătat doar că este nemulțumită de sentință pe motiv că instanța nu a obligat reclamanta la plata contravalorii utilităților.
Tribunalul Cluj, prin decizia civilă nr. 64/A/06.02.2008, pronunțată în dosar nr-, a respins ca nefondat apelul pârâților, menținând în totul sentința apelată, cu motivarea că nicăieri în fața primei instanțe, nici în cuprinsul cererii reconvenționale și nici ulterior, verbal sau în scris, pârâții nu au solicitat instanței obligarea reclamantei la plata utilităților.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, pârâții și, solicitând admiterea recursului în baza art. 304 pct. 9.pr.civ. modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii cererii principale și a admiterii cererii reconvenționale.
În motivarea recursului s-a arătat că față de lipsa de pregătire a pârâților, față de situația financiară precară, și raportat și la importanța obiectului cauzei, la consecințele generate de o eventuală perfectare a contractului de schimb imobiliar întocmit la data de 19.12.2005, se impunea a li se da pârâților posibilitatea formulării motivelor de apel și a susținerii lor în fața instanței de judecată de către o persoană cu calificare juridică, intervalul pentru angajare de avocat fiind foarte scurt, dat fiind cheltuielile ocazionate de sărbătorile de iarnă, nivelul onorariilor avocațiale și complexitatea cauzei, care reclamă un interval de timp mai mare pentru pregătirea apărării în scris.
Motivul pentru care se impune schimbarea hotărârii, expus verbal în fața instanței de apel, și anume obligarea reclamantei intimate la plata contravalorii utilităților este o dovadă a potențialului intelectiv redus pe care îl au recurenții. În realitate recurenții doreau a se dovedi diminuarea valorii de întrebuințare a imobilului situat în C-N,-, în fața instanței de fond aceștia acceptând chiar predarea folosinței imobilului din str. -, preluarea folosinței imobilului de pe-, în măsura predării unei sume de bani cu titlu de diferență sultă valorică în cadrul schimbului imobiliar, sultă care să fie întrebuințată de către recurenți pentru amenajări la locuința din-.
Deși în expertiză se arată că pe timp friguros spațiul nu poate fi folosit, fapt care micșorează valoarea de întrebuințare a imobilului, nici una dintre instanțe nu face referire la apărarea formulată de pârâți, conform căreia diminuarea parțială echivalează cu declararea imobilului în întregime ca impropriu folosirii potrivit destinației date. Un cuptor existent în prima încăpere din corpul principal de clădire nu dictează destinația de bucătărie a încăperii, putând servi încălzirii, iar nu preparării mâncării. . podelelor la mișcări bruște, care poate determina surpare și cădere în gol, constituie viciu ascuns câtă vreme, neexistând o modalitate de remediere, rezistența construcției este afectată, fiind nelocuibilă.
Singurul argument reținut în hotărâre este acela că spațiul din- oferă un drept de folosință exclusiv, trecându-se sub tăcere suprafața utilă mică pe care o prezintă construcțiile, perimetrul restrâns al curții interioare, locul situării imobilului în întregul său - construcție pe, la intersecția a două străzi, aspect ce nu permite a se realiza o altă deschidere, câtă vreme construcția neevidențiată în CF are drept perete exterior însuși gardul imobilului.
Acesta este și motivul imposibilității înscrierii în CF, neeliberării unei autorizații, acest edificiu fiind practic o anexă gospodărească, nicidecum un corp distinct de clădire.
Fundația șubredă a construcției având destinația de casă de locuit nu permite modernizarea, mansardarea, pereții crăpați fiind o dovadă că nu se pot executa nici măcar reparații la pod, sau acoperiș, pentru înlăturarea igrasiei și a infiltrației de apă pe timp ploios.
În lipsa unei canalizări, în situația sistării furnizării energiei electrice, a gazului, ca urmare a neplății lor în intervale anterioare întocmirii promisiunii de schimb, se poate susține că imobilul de pe- nu prezintă avantaje față de cel de pe-, care a reprezentantul deschidere și spre str. - și spre str. -.
Pârâții recurenți nu au cerut reclamantei să prezinte dovada achitării utilităților la zi, întrucât promisiunea de schimb poate fi autentificată doar după ridicarea interdicției de 10 ani prevăzută de art. 9 din Legea nr. 112/1995.
Reclamanta dorește acest imobil întrucât la 5 distanță se află o altă destinație aparținând reclamantei, respectiv o casă de amanet, magazine de bijuterii, în apropiere se află magazinul Central, magazinul Mini, lanțul de magazine de bijuterii din aur, magazinul, magazinele, (artera cea mai circulată a Clujului).
Faptul că pârâta recurentă avea asupra sa cheile de la imobilul de pe- când instanța a fost la fața locului, se explică prin aceea că pârâta a luat cheile de la reclamantă în vederea executării unor remedieri și renovări la acest imobil.
Nu se poate vorbi de o culpă a pârâților recurenți, în sensul că aceștia nu au inspectat în detaliu imobilul, câtă vreme din probele administrate reiese că la momentul vizitării imobilului acesta era ocupat de vechii proprietari, era mobilat, pereții erau acoperiți cu peretare artizanale pentru a masca infiltrațiile și igrasia, iar viciile din construcție sunt vicii care nu au putut fi sesizate cu ochiul liber de către pârâții recurenți.
Chiar dacă s-ar reține că pârâții sunt cei care au ales imobilul de pe-, aceasta s-a realizat în ideea unei diferențe de sultă valorică care să le permită pârâților să-și asigure traiul de zi cu zi.
Oare aveau nevoie pârâții de o casă în zona defavorizată a Clujului, când dețineau una în centrul Clujului, în zona comercială, și în condițiile în care aceștia au în derulare un contract de închiriere, chiria suplimentându-le veniturile? Este evident vorba de o defavorizare a pârâților recurenți, schimbul realizându-se cu construcții cu situația juridică neclară, și în condițiile în are aducerea imobilului în stare de folosință necesită investiții în sumă de 15.000 Euro.
Chiar dacă instanța fondului și-a exprimat mirarea cu ocazia realizării oculadei la fața locului, legat de promisiunea de schimb imobiliar acceptată de pârâți, motivarea hotărârii ridică semne de întrebare legate de obiectivitatea instanței, câtă vreme avocatul reclamantei, persoană influentă în C, fost profesor al judecătorului de la fond, a întors poziția inițială a instanței, cu atât mai mult cu cât deplasarea instanței la imobilul din- s-a făcut cu autoturismul condus de partea reclamantă.
În concluzie arată recurenții se arată reanalizarea probelor din dosar și procedarea la darea unei soluții conforme cu probele din dosar.
Prin întâmpinarea formulată în cauză reclamanta intimată a solicitat respingerea recursului ca nefondat, în subsidiar, iar în principal să se constate că acesta este nemotivat și să se dispună anularea pentru nemotivare, întrucât motivele invocate de pârâți nu se încadrează în textul art. 304 pct. 9.pr.civ.; motivul referitor la lipsa de pregătire juridică a pârâților nu subzistă, după cum nu subzistă nici motivul referitor la imposibilitatea financiară de a-și angaja un avocat care să le motiveze apelul, câtă vreme, în baza art. 69 alin. 2.pr.civ. avocatul care a asistat partea în fața instanței de fond poate, în baza mandatului pe care l-a avut la fond, să exercite calea de atac în potriva hotărârii fondului. Motivele invocate în recurs și în apel nu se regăsesc în motivarea cererii reconvenționale și nici în susținerile verbale făcute în fața primei instanțe.
Recursul este inadmisibil.
La termenul de judecată din data de 9 iunie 2008 Curtea a invocat din oficiu excepția inadmisibilității parțiale a acelor motive de recurs care vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, respectiv, reproduceri ale stării de fapt, descrieri ale situațiilor faptice și juridice ale celor două imobile în litigiu, reproduceri și aprecieri de probe etc. toate aceste motive intrând sub incidența art. 304 pct. 10 și 11.pr.civ. în prezent abrogate.
Singurul motiv care eventual ar fi putut fi considerat unul de nelegalitate, și care astfel s-ar fi putut încadra în pct. 9 al art. 304.pr.civ. ar fi fost cel prin care se solicită admiterea cererii reconvenționale formulate de pârâți în fața primei instanțe, însă, Curtea constată, așa cum de altfel pertinent a subliniat și reclamanta intimată cu ocazia cuvântului pe fond, că în privința acestui motiv de recurs este operantă excepția inadmisibilității, datorită incidenței principiuluiomisso media.
Astfel, în motivele de recurs se arată că cererea reconvențională se impunea a fi admisă, întrucât reclamanta intimată nu a achitat pârâților recurenți, cu titlu de sultă aferentă schimbului, suma de 15.000 Euro, sumă pe care pârâții recurenți urmau să o folosească pentru renovarea imobilului de pe- și pentru a-și asigura subzistența, respectiv, pentru că reclamanta intimată nu a achitat utilitățile aferente acestui imobil.
Or, nicăieri în fața primei instanțe, nici în cuprinsul cererii reconvenționale depuse la fila 15 dosar fond, nici ulterior, pe parcursul soluționării cauzei în primă instanță, nici prin vreun alt script și nici verbal în fața instanței, pârâții recurenți nu au invocat ca motiv pentru rezoluțiunea promisiunii de schimb imobiliar, faptul că reclamanta intimată nu le-a achitat o sultă de 15.000 Euro, respectiv, că nu a achitat utilitățile pentru imobilul din-.
Singurul motiv invocat în cererea reconvențională, în fața primei instanțe, ca temei al rezoluțiunii promisiunii de schimb imobiliar, a fost existența așa-ziselor vicii ascunse ale imobilului din-.
Împrejurarea că abia în apel pârâta recurentă a invocat faptul că reclamanta intimată nu a achitat utilitățile pentru acest imobil, în nici un caz nu putea fi soluționată favorabil de către instanța de apel, dat fiind că acest motiv de apel intra sub incidența art. 294.pr.civ. fiind invocat pentru prima dată în fața instanței de apel și fiind deci inadmisibil.
Câtă vreme, nici în fața instanței de fond și nici în fața instanței de apel pârâții recurenți nu au invocat ca temei al rezoluțiunii promisiunii de schimb imobiliar neplata sultei de 15.000 Euro de către reclamanta intimată, este evident că invocarea pentru prima dată a acestui aspect prin memoriul de recurs este inadmisibilă, dat fiind că, potrivit principiuluiomisso medianu se poate sări peste o cale de atac, nu se poate invoca direct în recurs, ceea ce nu s-a invocat prin apel și ceea ce nu a făcut obiectul judecății în primă instanță.
Chiar dacă în apel s-a invocat neplata utilităților de către reclamanta intimată, susținere reiterată prin motivele de recurs, acest motiv de recurs oricum este inadmisibil prin prisma art. 316.pr.civ. raportat la art. 294.pr.civ. întrucât nu a fost invocat în fața primei instanțe și nu a făcut obiectul judecății în fond.
Constatându-se așadar că motivele pentru care în recurs se solicită rezoluțiunea promisiunii de schimb imobiliar nu au fost invocate în fața instanței de fond și nu au făcut obiectul judecății în primă instanță, Curtea apreciază că și motivul de recurs, aparent de nelegalitate, referitor la admiterea cererii reconvenționale a pârâților, intră sub sancțiunea inadmisibilității, pentru considerentele anterior expuse.
Așa fiind, Curtea urmează să respingă ca inadmisibil prezentul recurs.
În temeiul art. 274.pr.civ. pârâții recurenți vor fi obligați să plătească reclamantei intimate suma de 1.785 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, constând în onorariul avocațial justificat prin chitanța de plată nr. -/01.06.2008 și prin factura fiscală nr. -/01.06.2008, onorariu aferent contractului de asistență juridică nr. 91/2008.
Solicitarea reclamantei intimate, făcută cu ocazia cuvântului pe fond, de obligare a pârâților recurenți la plata sumei de 1.666 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial aferent contractului de asistență juridică nr. 28/2008, justificat prin chitanța de plată nr. -/04.02.2008 și prin factura fiscală nr. -/04.02.2008, urmează să fie respinsă de către instanță, dat fiind că reclamanta intimată nu a făcut recurs împotriva deciziei Tribunalului Cluj, prin care să critice această decizie sub aspectul neacordării cheltuielilor de judecată în apel, în favoarea reclamantei intimate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 64/A din 6 februarie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr- pe care o menține.
Obligă pe numiții recurenți să plătească intimatei - SRL suma de 1.785 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - TARȚA
Red./dact.
2 ex./12.06.2008
jud.apel: /
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Traian Dârjan Silvia
