Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 159/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 159/A/2008
Ședința publică din 9 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop
JUDECĂTOR 2: Silvia Nicorici
GREFIER: - -
S-au luat spre examinare- pentru pronunțare- apelurile declarate de reclamanții, - și împotriva sentinței civile nr. 812 din 14 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, privind și pe pârâții Primarul Municipiului C-N, Municipiul C-N prin primar și, având ca obiect plângere în baza legii nr. 10/2001.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26 mai 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru termenul din 9 iunie 2008.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 812/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- s- respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului C N, și, având ca obiect anularea dispoziției nr. 41227/15.12.2006 emisă de Primarul municipiului C-
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta, prin mandatar în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului C-N, și, având ca obiect anularea dispoziției nr. 41227/15.12.2006 emisă de Primarul municipiului CN.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu paratul Primarul municipiului C-, având ca obiect anularea parțiala a dispoziției nr. 41227/15.12.2006 a Primarul municipiului C-N și restituirea în natură a terenurilor situate în C-N-, 11, 13 și 15 sau acordarea de măsuri reparatorii prin compensarea cu alt teren în suprafață de 500 mp.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Conform copiei CF 12438 C, imobilele cu nr. top. 14966, loc de casa în- în suprafață de 278 stj.p., nr. top. 14968, loc de casa în- în suprafață de 278 stj.p. și nr.top. 14969, loc de casă în- în suprafață de 278 stj.p. au constituit proprietatea tabulara a defunctei.
Din copia CF 12189 C rezultă că imobilul cu nr. top. 14967, loc de casă în- în suprafață de 278 stj.p. a constituit proprietatea tabulară a defunctei. Din actele de stare civilă depuse la dosar rezultă că și, zisă sau au fost surori și au decedat la 05.10.1964, respectiv 30.01.1961.
Defunctele au avut doi frați, decedat la data da 14.08.1944, tatăl reclamantei și, decedata la data de 10. 11. 1981. Prin testamentul autentificat prin încheierea nr. 784/1977 a notariatului de Stat D, defuncta a înțeles să testeze întreaga sa avere în favoarea reclamantei și a defunctei, nepoate de soră. a decedat la data de 08.09.2006, iar conform certificatului de moștenitor nr. 243/2006 eliberat de Biroul Notarului Public, reclamantele și sunt moștenitoarele sale, în calitate de legatare universale.
Defuncta nu a avut descendenți, în timp ce defuncta a avut trei copii: defuncta, reclamanta și defunctul, decedat la data de 12.08.1996. Din certificatul de moștenitor nr. 35/1997 eliberat de Biroul Notarului Public rezultă că reclamanta este singura moștenitoare a defunctului, în calitate de soție, pârâtul, fiul defunctului, fiind străin de moștenire prin neacceptare.
Prin certificatul de moștenitor nr. S-279/1961 eliberat de Notariatul de Stat - Biroul Regional Oltenia s-a stabilit că singura moștenitoare a defunctei este defuncta, în calitate de soră, masa succesorala fiind compusă din terenul în suprafață de 1000 mp situat în C-, înscris in CF 12438 cu nr. top. 14974.
Prin certificatul de moștenitor nr. S-135/1965 eliberat de Notariatul de Stat - Biroul Regional Oltenia s-a stabilit că singurul moștenitor al defunctei este fiul acesteia. S-a mai menționat ca fiicele defunctei, si au renunțat la succesiune.
Ulterior s-a eliberat certificatul de moștenitor nr. 361/1990 al Notariatului de Stat C prin care s-a stabilit că moștenitorii defunctei sunt, și, în calitate de descendenți, în cote egale.
Prin notificările înregistrate sub nr. 604, nr. 605, nr. 606 și nr. 607 din 08.08.2001 la Biroul executorului judecătoresc reclamanta a solicitat restituirea următoarele imobile: teren în suprafață de 278 stj.p situat în-, teren în suprafață de 278 stj.p situat în- și teren în suprafață de 278 stj.p situat în- care au aparținut antecesoarei sale; teren în suprafață de 1000 mp situat în-, care a aparținut mamei sale.
Prin notificările înregistrate sub nr. 241 si nr. 242 din 20.06.2001 la Biroul executorului judecătoresc, reclamanta și pârâtul au solicitat restituirea următoarelor imobile: loc de casa în suprafață de 278 stj.p. situat în-, înscris în CF 12438 C cu nr. top. 14966, loc de casă în suprafață de 278 stj.p situat în-, cu nr.top. 14968, loc de casă în suprafață de 278 stj.p situat în-, cu nr.top. 14969, în calitate de moștenitori ai defunctei; loc de casă în suprafață de 278 stj.p. situat în-, înscris în CF 12189 C, cu nr. top. 14967, în calitate de moștenitori ai defunctei. La data de 12.11.2001 reclamanta și pârâtul au înregistrat la Biroul executorului judecătoresc notificările nr. 2217 și 2218, privind aceleași terenuri.
Prin notificarea înregistrata sub nr. 123/N/26.06.2003 la Biroul executorului judecătoresc din C defuncta a solicitat restituirea următoarelor imobile: teren In-, care a aparținut mamei sale; terenuri situate în-,11 și 15, care au aparținut mătușii sale,.
Prin notificarea înregistrată sub nr. 65419/19.09.2005 la Primăria municipiului C-N defuncta și reclamantele si au solicitat restituirea terenurilor descrise mai sus.
Prin notificarea înregistrată sub nr. 45/30.06.2003 la Biroul executorului judecătoresc din Dragășani reclamanta a solicitat restituirea terenurilor situate în C-N-, 11 i 15, în calitate de moștenitoare a defunctei, sa.
Reclamanta a mai formulat o cerere adresată Primarului municipiului C-N, depusă la Oficiul poștal D la data de 16.09.2005, prin care a solicitat restituirea celor 3 terenuri.
Tribunalul a constatat că singurele persoane care au formulat în termen legal notificare privind restituirea imobilelor în litigiu sunt reclamantele și.
Potrivit art. 22 alin. 1 si 5 din Legea nr. 10/2001 republicată, persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natura a imobilului. Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Termenul de 6 luni a fost prelungit succesiv prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2001 și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 145/2001 cu încă 6 luni, astfel încât ultima zi în care se puteau depune notificările a fost 14.02.2002.
Legea nr. 247/2005 nu cuprinde nici o dispoziție prin care să se instituie un nou termen în care să poată fi depuse notificări prevăzute de art. 22 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.
În consecință, notificările formulate de reclamantele si si de defuncta la data de 19.05.2005, cele formulate de reclamanta la 30.06.2003 si 16.09.2005, precum si cea formulata de defuncta la data de 26.06.2003 sunt înregistrate după expirarea termenului menționat mai sus, astfel încât in conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 aceste reclamante și-au pierdut dreptul de a solicita în justiție măsuri reparatorii pentru imobilele in litigiu.
Pe de alta parte, reclamanta nu are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001.
Potrivit art. 4 alin. 2 si 3 din Legea nr. 10/2001 republicata, de prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau estamentari ai persoanelor fizice îndreptățite. care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moștenirea sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicita în temeiul prezentei legi.
Așa cum s-a arătat mai sus, prin certificatul de moștenitor nr. 279/1961 eliberat de Notariatul de Stat - Biroul Regional Oltenia s-a stabilit că singura moștenitoare a defunctei este sora acesteia, defuncta.
Astfel, în condițiile în care până în prezent nu s-a stabilit nevalabilitatea acestui certificat de moștenitor (doar reclamanta a invocat pe cale incidentală nulitatea certificatului, pe considerentul ca nu au fost indicați la data deschiderii succesiunii si restul moștenitorilor, însă în condițiile în care aceasta nu a formulat notificarea în termen legal, nu are un interes actual să invoce aceasta nulitate), instanța a constatat că reclamanta nu are calitatea de moștenitor al defunctei.
Totodată, prin certificatul de moștenitor nr. 135/1965 eliberat de Notariatul de Stat - Biroul Regional Oltenia s-a stabilit ca singurul moștenitor al defunctei este fiul acesteia, în condițiile în care fiicele defunctei, și au renunțat la succesiune.
Instanța a considerat că dispozițiile art. 4 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 privind repunerea în termenul de acceptare a succesiunii sunt aplicabile doar moștenitorilor care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700. civ. nu și celor care au renunțat la moștenire, așa cum este cazul reclamantei.
De altfel, în ceea ce privește situația similară a persoanelor care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor in temeiul dispozițiilor Legii nr. 18/1991, prin decizia nr. XI din 5 februarie 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a stabilit, ca urmare a admiterii recursului în interesul legii, că beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii doar moștenitorii care nu au acceptat succesiunea in termenul prevăzut de art. 700.civ. iar nu și cei care au renunțat la moștenire.
Este adevărat că ulterior s-a eliberat un nou certificat de moștenitor, cu nr. 361/1990 a Notariatului de Stat C prin care s-a stabilit ca moștenitorii defunctei sunt, si, în calitate de descendenți, în cote egale, însă instanța a considerat aplicabile dispozițiile art. 25 alin. 1 si 2 din Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, în vigoare la data eliberării celor două certificate, conform cărora "după eliberarea certificatului de moștenitor nu se mai poate elibera alt certificat. Aceia care au pretenții la moștenire, ori au fost prejudiciați în alt fel prin eliberarea ori cuprinsul certificatului, pot cere în justiție anularea lui și stabilirea drepturilor lor. Până la anularea prin hotărâre iudecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplina în ce privește calitatea de moștenitor și cota sau bunurile ce revin fiecărui moștenitor".
În consecință, instanța consideră că singura îndreptățită să solicite măsuri reparatorii în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001 pentru terenurile în litigiu este reclamanta, în calitate de unică moștenitoare a defunctului, moștenitorul proprietarelor tabulare.
În ceea ce privește acțiunea formulată de reclamanta, din expertizele tehnice judiciare efectuate de experții G și, în dosarele nr. 4731/2001 și nr. 14060/2002 ale Judecătoriei Cluj -N, în condiții de contradictorialitate cu reclamanta, precum și din constatările la fața locului ale comisiei tehnice din cadrul Consiliului Local C-N, a rezultat că din suprafața totală de 4610 mp a terenurilor cu nr. top. 14966, 14967, 14968 și 14969, sunt libere de construcții definitive următoarele suprafețe: 543 mp din terenul cu nr. top. 14966; 451 mp din terenul cu nr. top. 14968; 560 mp din terenul cu nr. top. 14967.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicata, potrivit cărora "în cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcții noi, autorizate, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publica ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent", ținând cont si de faptul că în cauza nu s-a dovedit că pârâtul Primarul municipiului C- este în măsură să acorde reclamantei un teren în suprafață de 500 mp, de aceeași calitate si valoare cu terenul in litigiu, instanța a considerat legală și temeinică dispoziția atacată, în ceea ce privește acordarea de despăgubiri pentru restul terenului revendicat.
Împotriva acestei sentințe reclamantele și au declarat apel în termen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii civile așa cum a fost formulată.
În motivarea apelului reclamantele și au arătat că sunt moștenitoarele testamentare și legale și ale lui, sora defunctelor proprietare tabulare, () și. Prin cererile de solicitare a imobilelor care au aparținut fostelor proprietare tabulare, reclamantele au acceptat succesiunea după acestea, motiv pentru care instanța trebuia să admită acțiunea introductivă.
Reclamanta nu are calitatea de succesibil, deoarece aceasta, în calitate de soție supraviețuitoare, nu poate veni la succesiunea defunctelor proprietare (sora soacrei) și (soacră).
De altfel, prin sentința civilă nr. 18361/12.12.2007 a Judecătoriei Craiova, pronunțată în dosar nr-, s-a dispus anularea certificatului de moștenitor nr. 279/14.10.1961 emis de Notariatul de Stat, Biroul Regional Oltenia
Împotriva aceleiași sentințe civile reclamanta, prin mandatar, a declarat apel în termen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii civile, așa cum a fost formulată.
În motivarea apelului reclamanta a arătat că a formulat cerere de retrocedare a terenurilor rămase de pe urma defunctei, zisă, sora tatălui său, cerere care a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 247/2005, act normativ care modifică prevederile Legii nr. 18/1991, iar prin cererile înregistrate la Primăria municipiului C-N, reclamanta a acceptat succesiunea defunctei.
Este adevărat că Legea nr. 247/2005 nu modifică prevederile Legii nr. 10/2001, dar acest act normativ modifică prevederile Legii nr. 18/1991, astfel încât reclamanta a fost repusă în termenul de depunere a cererii de retrocedare pentru terenurile în litigiu. În această situație instanța trebuia să admită plângerea reclamantei, să desființeze dispoziția atacată și să indice Primăriei mun. C N să soluționeze cererea formulată de reclamantă, privind retrocedarea terenurilor situate în intravilanul municipiului C-
Instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la motivul de nulitate absolută a certificatului de moștenitor nr. 279/14.10.1961 emis de Notariatul de Stat, Biroul Regional Oltenia C, însă acesta a fost anulat de Judecătoria Craiova.
Reclamanta, soția supraviețuitoare a defunctului, nu poate veni la reprezentarea acestuia și să culeagă astfel drepturile succesorale rămase de pe urma defunctelor și.
Reclamanta, la rândul ei, a declarat apel împotriva sentinței civile nr. 812/14.12.2007 a Tribunalului Cluj, solicitând instanței admiterea acestuia, schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii în întregime a acțiunii civile, respectiv restituirea în natură și a diferenței de teren în suprafață de 500 mp, de aceeași calitate și valoare cu terenul pentru care s-a refuzat restituirea, din rezerva aflată la dispoziția primăriei în acest scop, precum și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului reclamanta a arătat că potrivit Legii nr. 247/2005 și nr.HG 890/2005, se poate acorda teren în echivalent pentru terenul care a fost preluat abuziv, în situațiile în care organul administrativ competent nu dispune de teren liber de a fi restituit în natură pe amplasamentul unde se afla terenul expropriat.
Referitor la modul de despăgubire, statul impune despăgubirea prin acordarea de titluri de valoare nominală, folosite exclusiv în procesul de privatizare, însă acest mod de acordare a măsurilor reparatorii nu are o valoare efectivă și nici nu există în realitate astfel încât se impune achitarea unei sume de bani constând în valoarea reală a imobilelor preluate abuziv.
Această modalitate de acordare a măsurilor reparatorii reprezintă o încălcare a dreptului la un bun, în sensul art. 1 alin. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În acest sens reclamanta arată că Fondul "Proprietatea" nu funcționează de o manieră susceptibilă să asigure o indemnizație efectivă, această împrejurare echivalând cu absența totală a indemnizației.
Prin întâmpinare, intimata, a solicitat respingerea apelurilor declarate de reclamantele, și, precum și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată ( 23-25).
În susținerea poziției procesuale, intimata a arătat că apelurile declarate de reclamantele, și sunt nefondate, deoarece instanța de fond a stabilit în mod corect împrejurarea că reclamantele și au renunțat la succesiunea după defuncta, astfel încât, prevederile art. 4 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, privind repunerea în termenul de acceptare a succesiunii nu sunt aplicabile în speță.
Motivele invocate de apelantele și referitoare la faptul că sunt moștenitoarele defunctei, nu pot fi luate în considerare, deoarece acestea nu fac obiectul prezentei cauze și nu au relevanță în speță.
În mod corect, tribunalul a reținut că apelanta nu a formulat cerere la Legea nr. 10/2001 în termenul legal, astfel încât aceasta nu este îndreptățită la restituirea terenurilor în litigiu.
Intimatul Primarul municipiului C-N, prin întâmpinare, a solicitat instanței respingerea apelurilor declarate de reclamante, ca nefondate și menținerea hotărârii judecătorești criticate, ca fiind legală și temeinică ( 27-29).
În susținerea poziției procesuale, intimatul a arătat că reclamantele, și nu pot avea calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii, întrucât nu au depus notificările la Legea nr. 10/2001 în termenul legal.
În probațiune, reclamanta apelantă a depus copie de pe sentința civilă nr. 18.361/12.12.2007 a Judecătoriei Craiova pronunțată în dosarul nr- prin care s-a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții, și, s-a dispus anularea certificatului de moștenitor nr. 279/1961/14.10.1961 emis de Notariatul de Stat, biroul regional Oltenia - C - regiunea ( 5-6 ). Această hotărâre judecătorească a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 204/17.04.2008 a Tribunalul Dolj, dosar nr-, prin care s-a anulat ca netimbrat apelul declarat de apelanta pârâtă ( 36; 49 ).
Reclamanta apelantă a depus în probațiune copii de pe următoarele înscrisuri: sentința civilă nr. 9.441/12.12.2006 a Judecătoriei Cluj -N, pronunțată în dosarul nr-, definitivă și investită cu formulă executorie, somația adresată Comisiei Locale de fond funciar C-N în dosarul execuțional 81/26.03.2008; procesul verbal întocmit în dosarul execuțional nr. 81/2008 de Biroul Executorului Judecătoresc. ( 30 - 35 ).
Analizând hotărârea criticată prin prisma motivelor de apel formulate de reclamantele și, precum și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Asupra imobilului înscris în nr. 12.189 C, nr. top. 14.967, loc de casă în-, în suprafața de 278 stjp, a fost intabulat dreptul de proprietate al numitei prin încheierea nr. 3.640/08.03.1938. (199-201,dosar nr- ).
Asupra imobilului înscris în nr. 12.438 C, nr. top. 14.966 loc de casă în- în suprafață de 278 stjp;, nr. top. 14968, loc de casă în-, în suprafață de 278 stjp;, nr. top. 14.969, loc de casă în-, în suprafață de 278 stjp, a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea numitei, prin încheierea nr. 3.640/08.03.1938 ( 202-204, dosar nr-. ).
Aceste imobile au fost expropriate în favoarea Statului Român prin Decretul nr. 585/16.12.1955, nr. 12.438 C și nr. 12.189 C au fost sistate, iar imobilele au fost transcrise într-o nouă nr. 128.228. ( 14-16, dosar nr- ).
a decedat la data de 30.01.1961, fără descendenți, iar unica moștenitoare legală a acesteia a fost, în calitate de soră, potrivit certificatului de moștenitor nr. S-279/14.10.1961 eliberat de Notariatul de Stat, biroul regional Oltenia-(110,dosar nr- ). Acest certificat de moștenitor a fost anulat prin sentința civilă nr. 18.361/12.12.2007 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 204/17.04.2008 a Tribunalului Dolj, dosar nr-.
Autoarea, la data decesului a mai avut un frate predecedat la data 12.08.1944, succesoarea acestuia fiind reclamanta în calitate de fiică și încă o soră,.
, a decedat la data de 05.10.1964 și a avut trei descendenți și anume: HG-, și. Dintre aceștia doar a acceptat succesiunea defunctei, în timp ce celelalte fiice ale defunctei, și au renunțat expres la succesiune, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 135/16.04.1965 emis de Notariatul de Stat Regional Oltenia. ( 109, dosar nr- ).
, sora defunctelor și, a decedat la data de 10.11.1981, fără descendenți, însă a testat întreaga sa avere în favoarea nepoatelor de soră, HG- și, conform testamentului autentificat sub nr. 784/03.02.1977 de Notariatul de Stat Județean D C ( 248, dosar nr- ).
, fiul defunctei, a decedat la data de 12.08.1996, iar moștenitoarea acestuia este reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, fiul defunctului, fiind străin de succesiune, prin neacceptare, așa cum reiese din certificatul de moștenitor nr. 35/20.02.1997 emis de Biroul Notarial Public ( 201-202, dosar nr- ).
, fiica defunctei a decedat la data de 08.09.2006 și a testat întreaga ei avere, instituindu-le legatare universale pe reclamanta și pe fiica acesteia, reclamanta, potrivit testamentului autentificat sub nr. 813/08.09.2003 emis de Biroul Notarului Public și a certificatului de moștenitor nr.243/15.09.2006 emis de Biroul Notarului Public ( 10,. 264, dosar nr- ).
Prin notificările înregistrate sub nr. 604, 605, 606 și 607 din 08.08.2001 la Biroul Executorului Judecătoresc, reclamanta a solicitat resituirea imobilelor care au aparținut mamei sale, situate în-, nr. 11 și nr. 15 și a imobilului care a aparținut mătușii sale, situat în-. ( 40-43, dosar nr- ).
Ulterior, numita, prin notificarea înregistrată sub nr. 123 la data de 26.06.2003 la BEJ a solicitat restituirea acelorași imobile. ( 39, dosar nr-).
După intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, prin notificarea înregistrată sub nr. 65.419/2/19.09.2005 la Primăria mun. C-N, și a depus o cerere prin care au solicitat stabilirea dreptului lor de proprietate asupra terenurilor mai sus menționate în baza Legii nr. 247/2005. ( 108, dosar nr-. ).
De asemenea, reclamanta a expediat Primăriei municipiului C-N la data de 04.10.2005, o cerere de restituire în natură a imobilelor în litigiu. ( 17-18, dosar nr-.).
Art. 4 alin. 2,3,4, din Legea nr. 10/2001 statuează că, de prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moștenirea sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. De cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la cap. III profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire.
Potrivit art. 22 alin. 1 din Legea nr. nr. 10/2001, persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanei juridice deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.
Acest termen de 6 luni a fost prelungit succesiv prin nr.OUG 109/2001 și nr.OUG 145/2001, până la data de 14.02.2002.
De asemenea, art. 22 alin. 5 din același act normativ stabilește că, nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării, atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Legea nr. 247/2005 nu a modificat sau completat art. 22 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 în sensul instituirii unui nou termen pentru înregistrarea notificărilor, motiv pentru care notificarea depusă sub nr. 65.419/2/19.09.2005 de defuncta, și, notificarea înregistrată sub nr. 123/26.06.2003 de defuncta, precum și notificarea expediată la data de 04.10.2005 de, fiind înregistrate după expirarea termenului prevăzut de art. 22 alin. 1, din Legea nr. 10/2001, Curtea constată că reclamanta este decăzută din dreptul de a solicita măsuri reparatorii pentru imobilul în litigiu, chiar dacă are vocație succesorală succesivă la moștenirea defunctei, în calitate de legatară universală a defunctei, care la rândul ei avea vocație succesorală, în calitate de legatară universală a defunctei.
Având în vedere faptul că certificatul de moștenitor nr. 279/1961 eliberat de Notariatul de Stat, biroul regional Oltenia a fost anulat pe cale judecătorească, prin sentința civilă nr. 18.361/12.12.2007 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 204/17.04.2008 a Tribunalului Dolj, dosar nr-, această hotărâre judecătorească bucurându-se de autoritate de lucru judecat relativă, iar reclamanta a formulat în termenul legal notificarea prin care a solicitat restituirea imobilelor în litigiu, Curtea constată în baza art. 4 alin. 3 și alin. 4 din Legea nr.10/2001 că reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr.10/2001 prin acceptarea succesiunii succesive (prin retransmitere) a defunctei, a cărei moștenitoare a fost, care la rândul ei avut-o ca succesoare pe în calitate de legatară universală.
De asemenea, reclamanta este considerată persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii în baza art. 4 alin. 3 și alin. 4 din Legea nr. 10/2001 și pentru imobilul din- care a aparținut defunctei sale mame, deoarece prin certificatul de moștenitor nr. 361/07.03.1990 eliberat de Notariatul de Stat Județean D s-a constatat că după defuncta au calitatea de moștenitori descendenții acesteia, respectiv, și, în cotă de 1/3 parte fiecare, acest certificat fiind considerat ca fiind valabil încheiat atâta timp cât nu s-a constatat nulitatea lui pe cale judecătorească astfel încât face dovada deplină în ceea ce privește calitatea de moștenitor precum și cota sau bunurile ce revin fiecărui moștenitor.
Referitor la cel de-al doilea motiv de apel al reclamantelor și prin care acestea susțin că reclamanta nu are calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii după defunctele și, Curtea consideră că acest motiv de apel nu este întemeiat.
Aceasta, deoarece reclamanta a formulat în termenul legal prevăzut de art. 22 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 notificările nr. 241 și nr. 242 din data de 20.06.2001 prin Biroul Executorului Judecătoresc și notificările nr. 2.217 și nr. 2.218 din 12.11.2001, prin care a solicitat restituirea imobilelor în litigiu astfel încât în baza art. 4 alin. 3 și alin. 4 din același act normativ, Curtea apreciază că aceasta, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului este moștenitoarea prin retransmitere a succesiunii lăsate de defuncta, defunctei, care la rândul ei a retransmis moștenirea defunctului.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, având în vedere că numai reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001, Curtea în conformitate cu art. 296 Cod.pr.civ. va admite în parte apelul reclamantelor și, va schimba în parte sentința atacată în sensul că, în baza art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 va admite în parte acțiunea civilă formulată de aceste reclamante și, în consecință, va anula în parte dispoziția nr. 41.227 din 15.12.2006 emisă de pârâtul Primarul municipiului C-N, dispunând restituirea în natură a cotei de parte din: terenul în suprafață de 543. din parcelele cu nr. top 14.966 și teren în suprafață de 451. din parcela cu nr. top. 14.968 înscrise inițial nr. 12.438, precum și terenul în suprafață de 560. din parcelele cu nr. top. 14.967, înscris inițial în nr. 12.189, toate parcelele transcrise apoi în nr. 128.228 C situate în municipiul C-N,-, nr. 11, nr, 13 și nr. 15, în favoarea reclamantei.
Pentru restul terenului revendicat situat în-, nr. 11, nr. 13 și nr. 15 se stabilește acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005, având în vedere despăgubirile primite la expropriere, în cotă de parte în favoarea reclamantei, ținând seama că restul suprafeței din aceste terenuri nu mai poate fi restituită în natură, menținându-se restul dispoziției sentinței criticate.
II. Analizând hotărârea judecătorească a primei instanțe prin prisma motivelor de apel formulate de reclamanta și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Prin notificarea înregistrată sub nr. 45/30.06.2003 la Biroul Executorului Judecătoresc, reclamanta a solicitat Primăriei municipiului C-N, ca în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001, să îi retrocedeze terenurile situate în C-N,-, nr. 11 și 15, moștenite de pe urma defunctei ( 261, dosar nr- ).
Ulterior, reclamanta a mai formulat o cerere adresată Primarului municipiului C-N, depusă la oficiul Poștal D, la data de 16.09.2005, prin care a solicitat restituirea acelorași terenuri.
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 137/117/08.01.2007, reclamanta a solicitat Tribunalului Cluj să dispună anularea dispoziției nr. 41.227/2006 emisă de Primarul municipiului C-N, menționând în mod expres că această acțiune are caracterul unei plângeri în temeiul art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată, susținând în esență că are calitatea de persoană îndreptățită la restituirea imobilelor, alături de reclamantele, și numitul, iar nu are o asemenea calitate întrucât nu este moștenitoarea defunctei.
Astfel, instanța de fond a soluționat acțiunea civilă a reclamantei în cadrul legal fixat de aceasta, cu respectarea obiectului și cauzei juridice, potrivit principiului disponibilității care guvernează procesul civil român.
Conform art. 294 alin. 1 Cod.pr.civ. în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.
Prin urmare, invocarea pentru prima dată în apel a prevederilor Legii nr. 18/1991 și a împrejurării că prin cererea depusă în baza Legii nr. 247/2005 reclamanta a acceptat succesiunea defunctei, motiv pentru care instanța de fond trebuia să desființeze dispoziția atacată și să indice Primăriei să îi soluționeze cererea de retrocedare a terenurilor, echivalează cu schimbarea cauzei și obiectului cererii de chemare în judecată în apel, ceea ce este inadmisibil potrivit textului legal mai sus citat.
Având în vedere că reclamanta a înregistrat notificarea nr. 45 la data de 30.06.2003, după împlinirea termenului prevăzut de art. 22 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, în mod legal tribunalul a constatat că ea este decăzută din dreptul de a solicita măsuri reparatorii în baza art. 22 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 astfel încât nu are calitatea de persoană îndreptățită și în consecință nu justifică un interes actual și legitim în susținerea excepției nulității certificatului de moștenitor nr. 279/1961.
Motivul de apel privitor la faptul că intimata, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului, nu poate veni la reprezentarea acestuia culegând drepturile succesorale rămase de pe urma defunctelor și este apreciat de C ca fiind neîntemeiat.
În primul rând, în aprecierea calității de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, tribunalul a apreciat dispozițiile art. 4 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 și nicăieri, în cuprinsul hotărârii nu există mențiunea potrivit căreia intimata, prin reprezentarea soțului ei, vine la moștenirea defunctelor proprietare tabulare și.
În al doilea rând, apelanta face o confuzie între două instituții de drept succesoral respectiv, între reprezentarea succesorală și moștenirea prin retransmitere ( moștenirea succesivă ).
Este adevărat că potrivit art. 664.civ. reprezentarea este o ficțiune a legii, care are de efect de a pune pe reprezentanți, în locul, în gradul și în dreptul reprezentantului. Din interpretarea art. 665, art. 666 și art. 672.civ. rezultă că reprezentarea succesorală este admisă numai în privința descendenților copiilor defunctului și a descendenților din frați și surori astfel încât soțul supraviețuitor nu poate beneficia de reprezentare pentru a moșteni părintele soțului predecedat și nici nu poate fi reprezentat.
Însă, în speță, intimata nu vine la moștenirea defunctelor decedată la 30.01.1961 și, decedată la 05.10.1964, prin reprezentarea soțului ei, decedat la 12.08.1996, ci este beneficiara moștenirii prin retransmitere a succesiunii celor două proprietare tabulare în baza art. 4 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, potrivit căreia, succesibilii care după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moștenirea sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru imobilele care fac obiectul prezentei legi, iar cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi.
Întrucât intimata a formulat notificările pentru restituirea terenurilor în litigiu în termenul legal prevăzut de art. 22 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, ea a acceptat succesiunea, pentru terenurile în litigiu, prin retransmitere, de pe urma defunctei care a lăsat moștenirea surorii ei, care la rândul ei a lăsat moștenirea fiului,.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art. 296 Cod.pr.civ. va respinge ca nefondat apelul reclamantei.
III. Examinând sentința criticată prin prisma motivelor de apel formulate de reclamanta și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Astfel, critica reclamantei referitoare la restituirea diferenței de 500. teren din rezerva Primăriei, de aceeași valoare și calitate cu terenul expropriat, nu este fondată deoarece nr.HG 890/2005, invocat în apel, aprobă Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor astfel încât acest act normativ nu este aplicabil în speță.
Art. 26 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 stabilește că, dacă restituirea în natură nu este posibilă, deținătorul imobilului sau unitatea investită potrivit prezentei legi, cu soluționarea notificării este obligată ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, în termenul prevăzut la art. 25 alin. 1, se acorde persoanei îndreptățite în compensare cu alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situațiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptățită.
În speță, reclamanta nu a dovedit prin nici un mijloc de probă faptul că pârâtul Primarul municipiului C-N, are posibilitatea de a acorda această măsură reparatorie a compensării celor 500. teren, cu un alt teren de aceeași calitate sau valoare, astfel încât sentința atacată este legală și temeinică sub acest aspect.
În privința cererii reclamantei de acordare a unei sume de bani constând în valoarea reală a suprafețelor de teren care nu mai pot fi restituite în natură, Curtea constată că Titlul VII din Legea nr. 247/2008 a fost modificat și completat prin nr.OUG 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv tocmai pentru ca Fondul Proprietatea să devină operațional în cel mai scurt timp, redefinindu-se instrumentele prin care urmează a se acorda despăgubirile.
În baza acestui act normativ, reclamanta este îndreptățită să obțină o indemnizație bănească constând în despăgubiri ce reprezintă valoarea de creanță a suprafețelor de teren ce nu pot fi restituite în natură, neputându-se susține în acest sens că se încalcă dreptul de proprietate al reclamantei prevăzut de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994.
În speță, nu sunt îndeplinite premisele pentru constatarea și justificarea unei ingerințe a Statului Român în dreptul de proprietate al reclamantei, contrar art. 1 din Primul Protocol adițional al Convenției pentru apărarea dreptului omului și a libertăților fundamentale deoarece, pe de-o parte, dreptul de proprietate al acesteia asupra imobilelor în litigiu nu a fost confirmat definitiv în justiție ulterior preluări imobilelor de către stat, iar pe de altă parte, așa cum s-a arătat, reclamanta are dreptul să obțină în conformitate cu lege specială modificată și completată prin nr.OUG 81/2007, despăgubiri efective constând în valoarea de circulație a terenurilor ce nu pot fi restituite în natură.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, Curtea în temeiul art. 296 Cod.pr.civ. va respinge ca nefondat apelul reclamantei și, în consecință, va menține hotărârea atacată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte apelul declarat de reclamantele și împotriva sentinței civile nr. 812/A din 14.12.2007 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr- pe care o schimbă în parte în sensul că, admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantele - și în contradictoriu cu pârâtul Primarul Mun. C-N și, în consecință:
Anulează în parte dispoziția nr. 41.227 din 15.12.2006 emisă de Primarul mun. C-
Dispune restituirea în natură a cotei de 1/2 parte din: terenul în suprafață de 543 mp, din parcela cu nr. top. 14.966 și terenul în suprafață de 451 mp din parcela cu nr. top. 14.968, înscrise inițial în nr. 12.438, precum și terenul în suprafață de 560 mp, din parcela cu nr. top. 14.967, înscrisă inițial în nr. 12.189, toate parcelele transcrise apoi în nr. 128.228 C, situate în municipiul C-N,-, nr. 11, nr. 13 și nr. 15, în favoarea reclamantei.
Pentru restul terenului revendicat situat în-, nr. 11, nr. 13 și nr. 15, se stabilește acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005, având în vedere despăgubirile primite la expropriere, în cotă de 1/2 parte, în favoarea reclamantei.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Respinge apelul declarat de reclamanta prin mandatar, precum în apelul declarat de reclamanta împotriva aceleiași hotărâri judecătorești.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 09.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
--- - - - - -
RED.
DACT. 10 EX./02.07.2008
JUD.FOND.
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Silvia Nicorici
