Obligație de a face. Decizia 1395/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr.1395
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 9 noiembrie 2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Daniela PărăuJUDECĂTOR 2: Sorina Ciobanu
- -- JUDECĂTOR 3: Liliana Ciobanu
- -- judecător
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr. 330 din 3 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
Față de lipsa părților la primul apel nominal, se lasă cauza la al doilea apel nominal.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul-reclamant, lipsă fiind intimații-pârâți.
Recurentul-reclamant depune la dosar în xerocopie un proces-verbal de evacuare din 15.09.2009 și motivat de faptul că nu mai are de formulat cereri noi, solicită cuvântul pe fond.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Recurentul-reclamant având cuvântul solicită admiterea recursului, reiterează cererile din recurs cu precizarea că la acest moment a intervenit evacuarea sa și din spațiul în care a locuit până în prezent și nu mai are altă locuință. Nu s-a ținut cont nici de cererile formulate la celelalte instanțe dar nici de plângerile adresate Poliției, iar acum se află în situația de a nu avea unde locui împreună cu copii săi.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin decizia civilă nr.330/3.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- s-a respins excepția nemotivării. S-a respins ca nefondat apelul civil formulat de către apelantul-reclamant împotriva sentinței civile 2693/28.03.2007 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr-.
A fost obligat apelantul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 700 lei către intimații-pârâți și.
Pentru a pronunța această decizie prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2693/2008 pronunțată în dosarul -, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții și ca nefondată.
A fost obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat instanței să-i oblige pe pârâții și să încheie cu acesta contract de închiriere pentru locuința situată în B,-.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamantul a fost chiriaș în acest imobil încă din anul 1993, iar ultimul contract de închiriere, nr- a expirat la data de 23.06.2004, iar în luna august 2006, pârâții, cărora li s-a retrocedat acest imobil, au încheiat contract de închiriere cu numitul, nemaidorind să-l închirieze reclamantului. Acesta a mai precizat că pârâții au încălcat în mod constant prevederile nr.OUG 40/1999, cu toate că reclamantul nu are unde să locuiască.
De asemenea a mai precizat că între părți există și alte litigii aflate pe rolul instanțelor cu privire la acest imobil.
Prin întâmpinarea depusă, pârâții au susținut că, de fapt, între părți a existat un contract de închiriere pentru imobilul de mai sus, care a expirat la data de 30.06.2006. Pe parcursul derulării acestui contract, reclamantul nu și-a îndeplinit obligația de plată chiriei și, mai mult, a subînchiriat apartamentul fără acordul proprietarilor.
În aceste condiții, pârâții au închiriat apartamentul, începând cu data de 01.08.2006, numitului.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Împotriva acestei sentințe s-a formulat apel d e către reclamant care arată că urmare a restituirii imobilului situat în B, - către intimații pârâți conform dispoziției primarului nr. 1557/2004, aceștia au refuzat să încheie un nou contract de închiriere cu apelantul în disprețul dispozițiilor OUG nr. 40/1999.
Arată apelantul că nu a fost notificat de intimați în vederea încheierii contractului de închiriere, mai mult aceștia au încheiat contracte de închiriere cu alte persoane deși apelantul a efectuat numeroase îmbunătățiri la imobil, fapt dovedit de existența pe rolul instanței a unei cauze având ca obiect pretenții între aceleași părți.
Susține apelantul că nu sunt motive de refuzul reînnoirii contractului de închiriere întrucât acesta a efectuat îmbunătățiri la imobil, cheltuielile efectuate urmând a fi compensate cu suma datorată cu titlu de chirie pentru imobilul în litigiu.
Apelul s-a depus în termen, motivat și legal timbrat.
În apel nu s-au depus acte noi.
Prezent în instanță, apelantul a invocat excepția nulității hotărârii primei instanțe pentru nemotivare.
Instanța având în vedere dispozițiile art. 137 cod procedură civilă, s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor.
Potrivit dispozițiilor art. 261 cod procedură civilă "hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă. motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței precum și cele pentru care s-au înlăturat susținerile părților.".
Verificând sentința apelată s-a constatat că aceasta este motivată atât în fapt cât și în drept cu respectarea dispozițiilor art. 261 cod procedură civilă.
Cu privire la celelalte motive de apel instanța a constatat că:
Reclamantul a deținut imobilul situat în B,- în baza contractului de închiriere nr. 180/24.06.1999 pentru un termen de 5 aniîncepând24.06.1999 - 23.06.2004.
Potrivit dispoziției primarului nr. 15578/28.04.2004, pârâții-intimați au devenit proprietarii imobilului; în această calitate având în vedere dispozițiile art. 13 din nr.OUG 40/1999 s-a încheiat cu reclamantul contractul de închiriere nr. 1047/13.07.2005 pentru un an de zile cu începere de la 01.07.2005 la 30.06.2006.
Urmare a încheierii acestui contract de închiriere s-au emis pe numele intimaților decizii de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit pe profit derivând din venituri de cedare folosință a bunurilor pentru anii 2005, 2006.
Deși apelantul-reclamant a semnat contractul de închiriere acesta nu a achitat suma datorată cu titlu de chirie, mai mult acesta a subînchiriat locuința altor persoane fără a avea acordul proprietarilor, situație reținută prin referatul nr. 594/P/2006 întocmit de Poliția Municipiului B, filele 71 - 72.
Instanța a înlăturat susținerile apelantului privind compensarea cheltuielilor datorate cu titlu de chirie cu cele ale pretinselor îmbunătățiri întrucât din actele dosarului (decizia Curții de Apel nr. 418/2004) rezultă faptul că părțile se află în curs de judecată, nefiind pronunțate hotărâri judecătorești irevocabile în sensul celor pretinse.
În speță, pârâții au procedat în mod corect la reînnoirea contractului de închiriere cu reclamantul care nu și-a achitat obligația de plată a chiriei, împrejurare în care pârâții în calitate de proprietari au încheiat contracte de închiriere cu alte persoane conform contractelor depuse la dosar, filele 13, 38, 39, 40.
Față de situația reținută instanța a apreciat că în cauză în mod corect s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 14 lit. c OUG nr. 40/1999.
Pentru considerentele arătate, instanța a constatat că nu sunt motive de schimbare a sentinței apelate și în consecință, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă a respins apelul ca nefondat.
În temeiul art. 274 cod procedură civilă, fiind în culpa procesuală apelantul a fost obligat la cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii a promovat recurs apelantul-reclamant, recurs declarat și motivat în termen, legal scutit de plata taxei de timbru și înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr-.
A fost criticată soluția primei instanțe pentru următoarele considerente:
- instanța de judecată nu și-a manifestat rolul activ;
- instanța de apel nu a verificat stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, deși invocase dispozițiile art.261 Cod procedură civilă.;
- hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
În susținerea recursului a fost administrată proba cu înscrisuri.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor art.304, 312 Cod procedură civilă Curtea constată caracterul său nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Recurentul susține - printre altele - că nu au fost respectate dispozițiile privind rolul activ al instanței. Critica nu poate fi primită întrucât procesul civil este, în regulă generală, un proces al intereselor private; rolul activ al judecătorului trebuie înțeles în contextul asigurării unui echilibru cu celelalte două principii ale procesului civil: al disponibilității și al contradictorialității. În cauză, acesta a avut posibilitatea de a propune și administra probatorii în apel, dat fiind caracterul său devolutiv, dar așa cum rezultă din încheierile din dosar nu a făcut-o, din contră la ultimul termen de judecată- cel din 27.10.2008- a precizat că nu mai are alte cereri de formulat. Acest motiv de recurs va fi astfel înlăturat.
A mai invocat recurentul că instanța de apel nu și-a îndeplinit obligația de a verifica stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță. Nici această susținere nu poate fi reținută. Aceasta întrucât instanța Tribunalului Bacăua examinat în mod real problemele care i-au fost supuse, sub acest aspect hotărârea pronunțată răspunzând exigențelor art.6 din Decizia contestată cuprinde motivele de fapt și de drept care au dus la soluția pronunțată, așa cum prevăd dispozițiile art.261 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă, Curtea neputând reține așadar incidența în cauză a dispozițiilor art.304 pct.7 Cod procedură civilă.
Referitor la celelalte motive de recurs, Curtea constată că intimații-pârâți au respectat obligația prevăzută de art.13 din OUG40/1999 de a încheia un nou contract cu recurentul, dar acesta din urmă nu și-a îndeplinit obligația de plată a chiriei. Afirmațiile recurentului referitoare la existența unor manopere frauduloase ale avocatului părții adverse vor fi înlăturate ca fiind fără relevanță juridică.
De asemenea se mai reține că din interpretarea art.14 din OUG44/1999 reiese dreptul chiriașului de a i se reînnoi contractul o singură dată, așa încât nu vor putea fi reținute susținerile recurentului conform căreia hotărârea este nelegală atâta timp cât s-a pronunțat o hotărâre judecătorească de reziliere a contractului.
Referitor la pretinsele îmbunătățiri făcute de recurent, ele nu pot fi compensate cu sumele datorate cu titlu de chirie, neexistând o hotărâre irevocabilă în acest sens.
De asemenea faptul că recurentul fusese deja evacuat dintr-o altă locuință situată în, B(așa cum rezultă din procesul verbal de evacuare din 15.09.2009) nu este de natură să ducă la admiterea recursului și obligarea pârâtelor-intimate la încheierea unui nou contract de închiriere cu recurentul, pentru că s-ar aduce atingere gravă dreptului de proprietate al acestora.
Pentru considerentele sus-arătate, în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă va fi respins ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E E:
Respinge ca nefondat recursul promovat de apelantul reclamant împotriva deciziei civile nr. 330 din 3 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,9 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - -
- -
Red.sent.-
Red.dec..- /
Red.dec.rec.- /23.1o.
Tehn.- /6 ex./25.11.2009/com.tuturor părților.
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu