Obligație de a face. Decizia 167/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR. 167

Ședința publică din data de 14 februarie 2008

PREȘEDINTE: Aurelia Popa

JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Adriana Radu

- - -

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în comuna P, Cod poștal -, Județ B împotriva deciziei civile nr. 390 pronunțată la 30 noiembrie 2007 de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu pârâta SC SERV SRL, cu sediul în comuna P, Cod poștal -, Județ

Recurs timbrat cu 0,15 lei timbru judiciar și cu 6 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr. 64050, care au fost anulate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant, personal, lipsind intimata-pârâtă SC Serv SRL.

Procedură îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recurentul a depus la dosar precizări la motivele de recurs.

Recurentul-reclamant, având cuvântul, solicită să se emită o adresă către Primăria P pentru a înainta o copie de pe contractul de prestări servicii încheiat cu SC Serv SRL.

Curtea, respinge cererea formulată de recurentul-reclamant.

Recurentul-reclamant, având cuvântul, arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Recurentul-reclamant, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, în sensul de a fi obligată pârâta să-i desfunde canalizarea care leagă bazinul de colectare de conducta de evacuare.

Mai arată că este nevoit să colecteze apa reziduală în butoaie și să o ducă de 2-3 ori pe săptămână, pe cheltuiala sa, la punctul de colectare aflat la 3 km distanță, cu toate că plătește o taxă la primărie pentru evacuarea apei menajere.

CURTEA:

Asupra recursului civil de față:

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- la Judecătoria P, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC

Serv SRL, solicitând instanței obligarea acesteia să-i desfunde canalizarea care leagă bazinul de colectare de conducta de evacuare.

La data de 13.04.2007, reclamantul a completat acțiunea solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 30.000 lei, reprezentând cheltuieli materiale, financiare, plata unor servicii neefectuate, daune morale și alte cheltuieli.

În motivarea acțiunii completate, reclamantul a arătat că a încheiat un contract cu pârâta pentru prestări servicii, că este cu plata serviciilor la zi și că, având canalizarea înfundată pe segmentul cămin colector - conductă canalizare, pârâta a refuzat sistematic să se achite de obligațiile ce-i reveneau prin contract, cu toate că, din luna martie 2006, i s-a adresat pentru remedierea situației.

A mai arătat reclamantul că, datorită situației create, este nevoit să încarce apa reziduală în butoaie și să o ducă de 2-3 ori pe săptămână, pe cheltuiala sa, la punctul de colectare aflat la 3 km distanță. Mai arata că situația creată poate conduce la izbucnirea unei epidemii.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că la solicitarea reclamantului pentru a interveni la remedierea defecțiunii la rețeaua de colectare, salariații societății s-au prezentat și au încercat să rezolve problema, dar au constatat că, din cauza unei utilizări defectuoase, rețeaua este înfundată cu materiale ce nu pot fi extrase. În această situație, se impune desfacerea rețelei de canalizare, inclusiv pe domeniul public, lucrare ce necesită o autorizație pe care beneficiarul trebuie să o obțină. Arată pârâta că reclamantul nu are contract închiriat pentru prestări servicii și că, de fapt, poate executa lucrarea cu orice firmă autorizată, după obținerea autorizației.

Prin sentința civilă nr. 653 din 15.05.2007 Judecătoria Par espins acțiunea ca neîntemeiată, reținând că, în luna martie 2006, la canalizarea aferentă imobilului proprietatea reclamantului s-a creat un blocaj, motiv pentru care, la solicitarea acestuia, salariații pârâtei au intervenit pentru a remedia situația, dar fără rezultat, având în vedere că blocajul era cauzat de materiale ce nu puteau fi extrase.

S-a mai reținut că din conținutul adresei nr. 1231/2007, precum și din declarațiile martorilor audiați, rezultă că acest blocaj s-a creat într-un punct aflat pe domeniul public, necesitând săpături pe acesta, situație în care beneficiarul trebuia să depună o documentație în vederea obținerii autorizației de lucrări, conform legislației în vigoare. Cu toate că i s-a pus în vedere acest lucru prin adresa nr.4828/13.07.2006, reclamantul nu a înțeles să facă demersurile necesare.

De asemenea, instanța de fond a reținut că între reclamant, ca persoană fizică și pârâtă nu există un contract care să-l îndreptățească să solicite remedierea unei asemenea defecțiuni, iar în atare situație, nu sunt incidente prevederile art.1073 Cod Civil, reclamantul nefiind în situația creditorului unei obligații, care să aibă dreptul să dobândească îndeplinirea exactă a ei.

În privința despăgubirilor solicitate, în cuantum de 30.000 lei, instanța a reținut că între părți nu există contract, astfel că, nu poate fi atrasă nici răspunderea delictuală în condițiile art.998 Cod Civil, deoarece reclamantul nu a făcut dovada culpei pârâtei, ci, dimpotrivă, din probele administrate a rezultat pasivitatea lui în ceea ce privește obținerea autorizației legale.

Împotriva sentinței menționate, au declarat apel, în termenul prevăzut de dispozițiile procedurale, reclamantul, arătând, în esență, că în mod greșit prima instanța i-a respins acțiunea, fara a aibă în vedere că pârâta avea obligația de a întreține canalizarea și refuză să-și execute obligațiile ce îi revin în baza contractului de prestări servicii nr.78/2007.

Intimata SC " Serv Patarlagele" SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, întrucât apelantul solicita remedierea unei defecțiuni la rețeaua proprie de canalizare, provocată din propria sa culpă și că reclamantul nu are contractat cu pârâta.

În sprijinul susținerilor sale, intimata a depus la dosar contractul de prestări servicii nr.78/2007.

Prin decizia nr. 390 pronunțată la 30 noiembrie 2007, tribunalul respins apelul ca nefondat, reținând că, în speță, nu sunt întrunite dispozițiile art. 969 și 1073 Cod Civil, privitoare la răspunderea contractuală a pârâtei și nici dispozițiile art. 998 și 999 Cod Civil, referitoare la răspunderea delictuală a acesteia pentru pretinsul prejudiciu solicitat de către reclamant.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul, arătând că, în localitatea P, serviciile de apă și canalizare se plătesc fără a exista un contract cu primăria, iar cauza pentru care instalația de canalizare de la puțul colector la rețeaua publică de canalizare s-a înfundat, este aceea că, în urmă cu 2 ani, primăria a vândut instalațiile de pompare a apei de la bazinele colectoare, iar coloana s-a colmatat pe J cu depuneri de diverse materiale, mai ales că, legătura de la coloana sa de deversare era prea joasă.

În esență, recurentul a indicat o serie de nemulțumiri la adresa primarului comunei și a autorităților în drept, respectiv, Protecția Consumatorului, etc. apreciind, de asemenea, că din contribuțiile și impozitele locuitorilor era necesar contractarea unei firme de salubrizare pentru lucrări de urgență (apă, canal gaze) necesare prevenirii apariției unor epidemii sau dezastre.

Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, raportat la actele și lucrările dosarului, cât și textele legale incidente în cauză, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Deși în motivele de recurs reclamantul nu a indicat temeiul de drept potrivit căruia critică hotărârile pronunțate anterior, instanța, făcând aplicarea dispozițiilor art. 306 alin. 3 pr.civilă, potrivit cărora indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 pr.civilă, a constatat că recurentul a criticat decizia tribunalului față de dispozițiile art. 304 pct.9 pr.civilă, considerând că, raportat la situația de fapt expusă în cererea introductivă, ar fi fost incidente dispozițiile legale prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii contractuale sau delictuale a pârâtei.

Curtea de Apel constată, însă, că atât Judecătoria P, cât și Tribunalul Buzău, au reținut în mod corect situația de fapt dedusă judecății, respectiv aceea că,

în luna martie 2006, la canalizarea aferentă imobilului proprietatea reclamantului s-a creat un blocaj, motiv pentru care, la solicitarea acestuia, salariații pârâtei au

intervenit pentru a remedia situația, dar fără rezultat, având în vedere că blocajul era cauzat de materiale ce nu puteau fi extrase.

Din conținutul adresei nr. 1231/2007, precum și din declarațiile martorilor audiați, instanțele anterioare au reținut în mod corect că, față de situarea blocajului creat, lucrările necesitau săpături, situație în care beneficiarul, în persoana reclamantului, trebuia să depună o documentație în vederea obținerii autorizației de lucrări, conform legislației în vigoare, dar cu toate că i s-a pus în vedere acest lucru prin adresa nr.4828/13.07.2006, reclamantul nu a înțeles să facă demersurile necesare.

Din analiza contractului nr.78/2007, rezultă că între reclamant, ca persoană fizică și pârâtă nu există un contract care să-l îndreptățească să solicite remedierea unei asemenea defecțiuni și deoarece acest contract are ca obiect, la capitolul III, distribuirea apei, preluarea, transportul și evacuarea apei manajere, închirierea de containere și colectarea, transportul și depozitarea gunoiului, aceasta nu obliga pârâta intimatată să remedieze defecțiunile apărute la rețeaua proprie de canalizare a apelantului.

Totodată, la capitolul V al contractului, s-a prevăzut că dacă beneficiarul solicită intervenții la defecțiunile instalațiilor personale acestea se fac contra cost. Cum reclamantul refuză atât plata, cât și să depună demersuri pentru a obține autorizațiile necesare, pârâta nu poate fi obligata să remedieze defecțiunea fară plată.

Față de cele arătate mai sus, rezultă că, în speță, nu sunt întrunite dispozițiile art. 969 cod civil și art. 1073 Cod Civil, care prevăd existența unei răspunderi contractuale a părților în cazul în care între acestea există încheiată o convenție în forma prevăzută de lege, care să genereze în mod direct între părțile contractante anumite drepturi și obligații, expres prevăzute în contract.

De asemenea, nu s-a făcut dovada existenței condițiilor prevăzute de art. 998-999 Cod Civil, referitoare la răspunderea civilă delictuală a pârâtei, respectiv a existenței faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu, precum și a legăturii de cauzalitate dintre pretinsa faptă ilicită și prejudiciul produs reclamantei.

Se poate observa că, în motivele de recurs, reclamantul indică drept cauză a colmatării instalației de canalizare de la puțul colector la rețeaua de cabalizare, faptul că primăria a vândut instalațiile de pompare a apei de la bazinele colectoare, dar aceasta, nu figurează ca parte în proces.

Cum reclamantul nu a indicat care este modalitatea în care pârâta SC Serv SRL Pac omis, sau nu, o faptă ilicită cauzatoare a pretinsului prejudiciu produs recurentului, se obervă că în mod corect instanțele anterioare au apreciat că, în speță, nu sunt întrunite dispozițiile legale pentru angajarea răspunderii delictuale a acestei pârâte.

Faptul că alte instituții ale statului au fost sesizate cu privire la aceste aspecte și nu au luat măsuri, excede cadrului procesual cu care reclamantul a investit instanța de judecată, la fel ca și eventualele carențe în modalitatea de administrare a serviciilor comunale pe care o exercită Primăria comunei

Observând că, în speță, motivele invocate de către recurent nu se încadrează printre cele expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 304 pr.civilă, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat, motiv pentru care, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 pr.civilă, urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de reclamantul, domiciliat în comuna P, Cod poștal -, Județ B împotriva deciziei civile nr. 390 pronunțată la 30 noiembrie 2007 de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu pârâta SC SERV SRL, cu sediul în comuna P, Cod poștal -, Județ B, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.02.2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Adriana Radu

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. AR

Tehnored.PJ

2 ex/26.02.2008

f- JUDECĂTORI: Aurelia Popa, Elena Staicu Adriana Radu

a- Tribunalul Buzău

,

operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120

Președinte:Aurelia Popa
Judecători:Aurelia Popa, Elena Staicu Adriana Radu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 167/2008. Curtea de Apel Ploiesti