Obligație de a face. Decizia 169/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 169
Ședința publică de la 24 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru
JUDECĂTOR 3: Viorica
Grefier
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 511 din 2 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă secretarul intimatului Consiliul Local al Comunei -prin Primar, lipsă fiind recurentul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina se află la primul termen de judecată după repunerea pe rol, la dosar s-a depus prin serviciul de registratură o cerere formulată de recurent, de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător, recurentul a fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru de 2 Ron și timbru judiciar de 0,15 Ron.
Secretarul intimatului, G, depune la dosar delegație de reprezentare în instanță.
Instanța pune în discuția părților, din oficiu, excepția privind insuficienta timbrare a recursului formulat de pârâtul.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului ca insuficient timbrat.
Declarându-se dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 422/20.11.2007, pronunțată de Judecătoria Răducănenis -a respins acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Local al comunei, județul I, reprezentat de primarul comunei în contradictoriu cu pârâtul.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 436 din data de 22.05.2000 la BNP, pârâtul împreună cu soția lui au cumpărat, de la numiții și, suprafața de 5046 mp. teren clădit și neclădit situată în intravilanul satului, comuna, județul
Din adresele depuse la dosarul cauzei de către reclamantă, respectiv adresele nr. 587/22.06.1992 și adresa nr. 1407/1999, emise de Consiliul Județean I - Direcția de Urbanism, Amenajarea Teritoriului și Lucrări Publice, adresa nr. 22931/2003 eliberată de Prefectura I, procesul verbal de inspecție nr. -din data de 26.03.2007, adresele nr. 874/19.04.2007 și 747/2007 emise de Primăria, s-a reținut că, în repetate rânduri, atât pârâtul cât și socrul acestuia, au fost somați să ridice un gard construit pe domeniul public, ocupând, astfel, abuziv drumul sătesc DS-266 din satul, comuna, județul S-a mai reținut că pârâtului i s-ar fi aplicat o amendă pentru ridicarea acestui gard fără autorizație de construcție.
Deși din cuprinsul adreselor depuse la dosar de către reclamantă se poate prezuma faptul că gardul ridicat de către pârât sau socrul acestuia s-ar afla pe domeniul public, totuși reclamanta nu face dovada faptului că prin ridicarea gardului ar fi afectat domeniul public, motiv pentru care instanța a respins acțiunea.
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 511 din 2.07.2008 a admis apelul declarat de reclamantul Consiliul Local al comunei, județul prin primar, și a schimbat în tot sentință judecătoriei.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul Consiliul Local al comunei, județul I, prin Primarul comunei în contradictoriu cu pârâtul.
A fost obligat pârâtul să demoleze gardul construit fără autorizație pe drumul comunal D3-266 din satul, comuna, județul
Pronunțând această decizie, tribunalul a reținut că, din înscrisurile depuse la dosar și în special din procesul verbal de inspecție din 26.03.2007 întocmit de Inspectoratul Teritorial în Construcții I ( fila 20 fond), procesul -verbal de constatare încheiat de Primăria comunei în 5 iunie 2007 ( fila 27 fond), procesul verbal de sancționare a pârâtului încheiat de (fila 28 fond) și schițele cadastrale, rezultă cu certitudine că pârâtul și-a ridicat gardul proprietății sale pe drumul comunal D3-266 ce aparține domeniului public al comunei, afectând accesul la proprietatea sa a numitului.
a declarat recurs considerând că decizia tribunalului este nelegală și netemeinică pentru motivele înscrise în art. 304 punctele 4,8,9 Cod procedură civilă și în art. 6 din CEDO.
În dezvoltarea motivelor de recurs, el susține că nu a construit fără autorizație gardul pe drumul comunal 3-266, ci a cumpărat de la numiții și suprafața de 5046 mp teren clădit și neclădit, conform contractului de vânzare -cumpărare autentificat sub nr. 436/2000 de Biroul Notarului Public.
Cu ocazia solicitării actelor necesare perfectării contractului de vânzare -cumpărare, reprezentantul Primăriei comunei a constatat că terenul avea o suprafață reală de 4476,13. și nu 5046. iar în acest sens a fost încheiat un proces -verbal și s-a întocmit schița terenului ce s-a înstrăinat.
recurentul că, la momentul cumpărării imobilului, gardul era deja ridicat, având o vechime de 15-20 ani, iar el plătește impozit pentru 5046. teren deși, în fapt, stăpânește numai 4476,13.
Recurentul învederează că decizia instanței de apel îi încalcă dreptul de proprietate, deoarece în cauză mai există și o hotărâre de grănițuire a proprietăților, iar Primăria avea posibilitatea să facă demersuri pentru anularea titlului de proprietate al numitului în situația în care s-ar fi inclus în acesta și o porțiune de teren ce aparține drumului comunal sau domeniului public.
Legal citat, intimatul Consiliul Local al comunei nu a formulat întâmpinare în cauză.
La termenul de judecată din 24.04.2009, Curtea, din oficiu, a invocat și a pus în dezbaterea contradictorie a părților excepția insuficientei timbrări a recursului declarat de.
Recurentul nu s-a prezentat în instanță pentru a-și expune punctul de vedere cu privire la excepția invocată.
Intimatul, prin apărător, a solicitat admiterea excepției și respingerea recursului ca insuficient timbrat.
Analizând cu prioritate excepția insuficientei timbrări a recursului, conform art. 137 Cod procedură civilă, Curtea reține că, pentru termenul de judecată din 21.11.2008, recurentul a fost legal citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 4 lei și a timbrului judiciar de 0,15 lei.
Niciuna dintre părțile litigante nu s-a prezentat la termenul de judecată, astfel că în baza art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecării recursului,
La data de 5.02.2009, a solicitat repunerea pe rol a cauzei și a achitat o taxă judiciară de timbru de 5 lei.
Cererea recurentului a fost admisă și s-a dispus citarea acestuia pentru termenul din 6.03.2009 cu mențiunea de a achita diferența de taxă judiciară de timbru de 10 lei și timbru judiciar de 0,3 Ron.
Nici la acest termen, părțile, legal citate, nu s-au prezentat, astfel că s-a făcut o nouă aplicare a art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă și s-a dispus suspendarea judecării recursului.
La data de 26.03.2009, recurentul a formulat o nouă cerere de repunere a cauzei pe rol, iar instanța a stabilit termen la 24.04.2009 și a dispus citarea acestuia cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, conform art. 3 alin. 4 litera ș din Legea nr. 146/1997.
La termenul de judecată din 24.04.2009, recurentul legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, însă a formulat o cerere de amânare a judecării cauzei pentru a-și angaja avocat.
Actele normative referitoare la taxele de timbru interzic, prin norme imperative, soluționarea oricărei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare.
Prioritar fiind aspectul privind timbrajul și cum recurentul nu a făcut dovada îndeplinirii obligației de plată a taxelor de timbru până la termenul stabilit, în raport cu prevederile Legii nr. 146/1996, recursul urmează a fi anulat ca insuficient timbrat.
Această soluție se impune ca urmare a faptului că, în principiu, taxele de timbru se plătesc anticipat, astfel încât la primirea cererii trebuie să se ceară părții să facă dovada plății în întregime a taxei datorate. Se poate amâna plata taxei de timbru în conformitate cu dispozițiile art. 20 (2) din Legea nr. 146/1997, până la primul termen de judecată.
În conformitate cu prevederile art. 20 (3) din Legea nr. 146/1997 "neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii".
Potrivit art. 9 alin. 1 din nr.OG 32/1995 privind timbrul judiciar, "cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător", iar potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege, "în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru".
Faptul că, recurentul care a fost legal citat cu mențiunea timbrării, nu a respectat această cerință legală referitoare la achitarea diferențelor de taxă de timbru, indiferent din ce motive, constituie motiv pentru anularea ca insuficient timbrată a cererii formulate, fără a da curs cererii sale de amânare a cauzei pentru a-și angaja avocat și fără a mai fi analizate aspectele invocate prin cererea de recurs.
În consecință, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997 privind taxele de timbru și art. 9 din nr.OG 32/1995 privind timbru judiciar, urmează a se anula ca insuficient timbrat recursul formulat de împotriva deciziei civile pronunțate de Tribunalul Iași, decizie pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca insuficient timbrat recursul formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 511 din 2 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
19.05.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Pronunțată în ședința publică de la 24 Aprilie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
29 Aprilie 2009
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Mona Maria Pivniceru, Viorica
