Obligație de a face. Decizia 18/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 18/R-CM
Ședința publică din 12 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
JUDECĂTOR 3: Paulina
Judecător -
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.1149/CM din 05 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul-reclamant, personal, lipsind intimatul-pârât Spitalul Orășănesc "S ".
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul-reclamant depune la dosar note scrise însoțite de certificate din care rezultă că a participat la cursuri de specializare și adresa nr.457/AM/27.02.2007 emisă de Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale. Arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Recurentul-reclamant având cuvântul, susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Argeș.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 05.01.2008 reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul SPITALUL ORASENESC "SFANTUL ", solicitând obligarea acestuia să-i elibereze documente din care să rezulte care au fost veniturile realizate din gărzile pe care le-a efectuat în perioada cât a fost salariatul acestui spital, iar în cazul în care aceste documente nu se mai regăsesc, a solicitat reconstituirea registrelor din aceea perioadă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a susținut că în perioada 11.11.1967-01.05.2001 a fost salariatul spitalului pârât, timp în care a efectuat ore de gardă, pentru care a fost remunerat. Reclamantul a mai menționat că perioadele pentru care a primit retribuție, dar care nu au fost luate în calcul la contribuția pentru pensie suplimentară sunt: 11.11.1967/31.12.1969, 01.01.1972-31.12.1977, 01.07.1980-31.12.1980, 01.07.1984-31.12.1984, 01.06.1987-30.06.1989, 01.08.1992-31.10.1992, însă angajatorul susține că pentru aceste perioade nu mai deține state de plată. S-a mai susținut în continuare că documentele solicitate îi sunt necesare pentru recalcularea drepturilor sale de pensie, care în prezent sunt considerabil diminuate în lipsa documentelor.
În urma probele administrate în cauză Tribunalul Argeș - prin sentința civilă nr.1149/CM/5.10.2009 - a respins acțiunea formulată de reclamant.
S-a reținut de instanța de fond la pronunțarea acestei sentințe că în perioada 11.11.1967 - 14.02.1969 reclamantul a funcționat ca medic pediatru la Spitalul (actualmente Spitalul Orășenesc "Sf. "), după cum reiese din mențiunile înscrise în carnetul de muncă al acestuia. La data de 01.11.1969 reclamantul revine la postul său de la Spitalul, ca medic secundar pediatru, activitate pe care a desfășurat-o până la data de 01.05.2001.
La data de 22.08.2006 angajatorul a eliberat reclamantului adeverința nr. 1020, prin care a evidențiat retribuția plătită acestuia pentru gărzile efectuate, menționându-se totodată că au lipsit statele de plată pentru perioadele 11.11.1967-31.12.1969, 01.01.1972-31.12.1977, 01.07.1980-31.12.1980, 01.07.1984-31.12.1984, astfel că pentru aceste perioade nu s-a menționat retribuția plătită acestuia pentru gărzile efectuate.
Chiar și expertul desemnat în cauză pentru a determina cuantumul drepturilor bănești primite de către reclamant pentru gărzile efectuate a menționat în lucrare că, pentru perioada indicată lipsesc registrele de evidență personal care conțin toate elementele justificative și centralizatoare care au stat la baza întocmirii statelor de plată așa încât nu se pot stabili drepturile salariale de care a beneficiat acesta pentru gărzile efectuate.
La dosar au fost depuse declarații extrajudiciare ale unor foste asistente medicale cu care acesta a lucrat la spitalul pârât, din care reiese cu certitudine că reclamantul a efectuat gărzi în perioadele indicate în acțiune (chiar 6-7 gărzi pe lună), remunerate de către angajator, cu excepția perioadei iunie 1987-decembrie 1988.
Cu toate acestea, tribunalul nu a putut stabili cu certitudine numărul lunar al acestora, ținând seama de faptul că o persoană în timpul unui an calendaristic beneficiază nu numai de concediu de odihnă, ci poate beneficia și de concediu medical. Din aceste considerente nu poate aprecia ca exact numărul de 6 sau 7 gărzi efectuate în fiecare lună de către reclamant.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul.
Se arată în motivarea recursului formulat că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât în mod nejustificat s-a respins acțiunea formulată pe motiv că nu s-a putut stabili numărul de gărzi efectuate în perioada solicitată și după o apreciere subiectivă a probelor, fără a se observa că acestea erau incomplete și trebuiau administrate și altele, respectiv completarea la raportul de expertiză, pentru a se aprecia temeinicia cererii reclamantului.
Expertiza efectuată este incompletă deoarece nu s-a avut în vedere de expert că, deși în perioada indicată nu existau state de plată sau alte acte, reclamantul a semnat condica de serviciu, fiind la dosar depuse declarații extrajudiciare cu privire la faptul că a făcut gărzi.
Reținerea instanței că nu se poate determina cu certitudine numărul gărzilor efectuate, fără a avea în vedere că reclamantul a fost în perioada 1972-1995 director al spitalului și nu a administrat toate probele necesare pentru clarificarea situației de fapt, a dus la o nerezolvarea fondului cauzei și la respingerea nejustificată a acțiunii formulate.
Față de această situație se solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile arătate și rejudecarea cauzei cu completarea probatoriului necesar pentru clarificarea situației de fapt.
Recursul declarat de reclamant este întemeiat.
Obiectul acțiunii de față îl formează obligarea pârâtului de a-i elibera reclamantului documente din care să rezulte veniturile realizate de acesta din gărzile efectuate în perioada cât a fost salariat la acesta, iar în situația în care documentele respective nu se mai regăsesc, să se reconstituie registrele din perioada respectivă.
Instanța de fond a reținut că, într-adevăr, reclamantul a lucrat în perioadele 11 noiembrie 1967 - 14 februarie 1969 și respectiv 1 noiembrie 1969 - 1 mai 2001 ca medic pediatru la Spitalul, după care s-a pensionat.
Acesta pretinde că, în perioadele arătate în acțiune a efectuat 6-7 gărzi pe lună, pentru care a fost și remunerat, însă, din lipsa statelor de plată nu s-au emis acte pentru dovedirea acestora, iar veniturile respective nu i-au fost luate în calcul la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă la data de 1 mai 2001.
Instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize contabile pentru a i se stabili cuantumul drepturilor bănești, pe perioada cât a fost salariatul pârâtului, respectiv 11 noiembrie 1967 - 1 mai 2001, care a concluzionat că pentru perioadele 11 noiembrie 1967 - 31 decembrie 1969; 1 ianuarie 1972 - 31 decembrie 1977; 1 iulie 1980 - 31 decembrie 1980 și 1 iulie 1984 - 31 decembrie 1984 nu se pot stabili drepturile salariale cerute de reclamant, deoarece nu există registre de evidență personal, documente și state de plată aferente acestor perioade, cu excepția cărții de muncă, în care nu sunt menționate retribuțiile aferente gărzilor.
Se constată însă că, atâta vreme cât obiectul acțiunii de față îl constituia eliberarea documentelor din care să rezulte veniturile realizate din gărzile efectuate, instanța de fond trebuia să solicite expertului să stabilească, prin comparație cu situații similare, numărul de gărzi efectuate de un medic în cursul unei luni calendaristice și să concluzioneze în funcție de aceasta.
În lipsa altor dovezi, instanța trebuia să dispună expertului să procedeze la recalcularea drepturilor salariale ale reclamantului prin analogie, pe baza algoritmurilor de calcul.
Faptul reținut de instanța de fond, că în aceste perioade reclamantul ar fi lipsit de la serviciu în concediu de odihnă sau concediu medical, este o simplă prezumție nedovedită și nesusținută cu acte.
Neprocedând în modul sus-arătat și nesolicitând expertului clarificarea situației de fapt, instanța de fond a pronunțat o sentință fără a proceda la judecarea în fond a cauzei, respingând pur și simplu acțiunea, întrucât expertul nu a putut determina cuantumul drepturilor bănești primite de reclamant pentru gărzile efectuate.
Or, potrivit art.312 alin.5 Cod procedură civilă, în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanța de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad.
Avându-se în vedere că, prin art.82 din Legea nr.168/1999, s-a prevăzut cu caracter imperativ că dispozițiile acestei legi, referitoare la soluționarea conflictelor de drepturi, se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului d e procedură civilă, cum instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului rezultă că, pe lângă cele două cazuri prevăzute de Legea nr.168/1999, prin art.81 alin.2 lit.a și b, se mai impune trimiterea cauzei spre rejudecare și în speța de față.
Cum în recurs nu se pot face probe noi, cu excepția înscrisurilor, față de prevederile art.305 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul formulat, va casa hotărârea primei instanțe și va trimite cauza pentru rejudecarea fondului, urmând a se dispune refacerea raportului de expertiză cu obiectivele sus-arătate și completarea provelor pentru clarificarea situației de fapt.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.1149/CM din 05 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat fiind SPITALUL ORĂȘENESC "SF.", cartier, județul
Casează sentința de mai sus și trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored. EM
6 ex./15.01.2010
Jud. fond:
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
