Obligație de a face. Decizia 2016/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2016
Ședința publică din 9 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 2: Carmen Pârvulescu DR.- -
JUDECĂTOR 3: Ioan Jivan
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de reclamantul G și INSTITUTUL de T al ACADEMIEI ROMÂNE împotriva sentinței civile nr.1039 din 30 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantul-recurent G lipsă, avocat, iar pentru pârâtul-recurent Institutul de T al Academiei Române, consilier juridic.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul reclamantului-recurent depune la dosar chitanța nr. 103/19.10.2009 în cuantum de 1.500 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamantului-recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii reclamantului, respectiv obligarea pârâtului la plata către reclamant a indemnizației denumită "salariu de merit" aferent anului în curs pentru activitatea desfășurată în anul 2007, cu cheltuieli de judecată. Arată că prima instanță a interpretat eronat actele depuse la dosar și a apreciat greșit conținutul actului nr.189 din 25.02.2005, ce specifică metodologia de evaluare a activității științifice a cercetărilor aplicabilă salariului de merit coroborată cu rezultatele evaluării performanțelor profesionale ale personalului de cercetare pe anul 2007, reținând în mod eronat că performanțele invocate de reclamant nu sunt unul și același lucru cu rezultatele deosebite obținute ca urmare a activității științifice desfășurate. Or, așa cum reiese din actele depuse la dosar, respectiv tabelul cuprinzând rezultatele evaluării pe anul 2007, coloana 5 și tabelul intitulat Rezultatele Profesionale a Personalului pe anul 2007, reclamantul este plasat pe locul doi în institut, înscris ce a fost întocmit de o comisie de evaluare constituită în cadrul institutului tocmai în acest scop, dar că aceste acte nu au fost apreciate la adevărata valoare de către prima instanță. În plus, intimatul nu a fost în măsură să depună vreun alt înscris care să conțină alte criterii de apreciere a activității profesionale.
Reprezentanta pârâtului intimat admiterea recursului pârâtului așa cum a fost formulat și motivat în scris, admiterea excepției de tardivitate a contestației și respingerea acțiunii reclamantului ca inadmisibilă. Arată că în mod greșit prima instanță a reținut că actul administrativ atacat este nota internă nr.129 și că institutul nu a făcut dovada comunicării acestei note interne către angajați între care și reclamantul, deoarece, în realitate, aceasta a fost comunicată serviciului financiar contabilitate și resurse umane pentru aducere la îndeplinire, iar în baza acestui act au fost întocmite statele de plată și s-au achitat salariile, respectiv 14.02.2008, ocazie cu care fiecare salariat a luat cunoștință despre acordarea salariului de merit. Astfel, deși reclamantul a luat cunoștință de faptul că nu a primit salariu de merit la data plății drepturilor salariale, respectiv 14.02.2008, a formulat contestația la data de 27.03.2008, cu mult după termenul de 5 zile prevăzut de art.32 din nr.OG 10/2008 și ca atare, contestația a fost respinsă ca tardiv formulată, iar soluția i-a fost comunicată reclamantului atât la domiciliul său, cât și la domiciliul procedural ales. În ce privește recursul reclamantului, solicită respingerea acestuia în ce privește fondul cauzei, prima instanță reținând în mod corect că susținerile reclamantului sunt neîntemeiate. Arată că susținerile reclamantului cu privire la acordarea salariului de merit, respectiv că la baza acordării acestuia a stat exclusiv metodologia de evaluare a activități pe anul precedent, nu pot fi reținute, câtă vreme intimatul a respectat întrutotul prevederile OG10/2008, care prevede o procedură specială prin care sunt definite clar meritele deosebite, și nu exclusiv activitatea de cercetare științifică. A depus la dosar concluzii scrise care să fie avute în vedere la pronunțarea deciziei.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 1039/30.03.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins excepția tardivității cererii de chemare în judecată, invocată de către pârât, precum și acțiunea civilă formulată de reclamantul G împotriva pârâtului Institutul de T al Academiei Române, având ca obiect obligarea pârâtului la plata către reclamant a salariului de merit aferent anului 2008.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 32 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2008, termenul de 5 zile pentru contestarea actului administrativ de stabilire a salariilor de merit nu a început să curgă, deoarece nota internă nr. 129/7.02.2008, emisă de pârât, apreciată ca reprezentând act administrativ în sensul art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2008, nu a fost comunicată angajaților institutului și nici reclamantului.
Pe cale de consecință, prima instanță a apreciat că, la data de 27.03.2008, reclamantul a fost înlăuntrul termenului de 5 zile menționat anterior pentru a contesta nota internă nr. 129/7.02.2008, iar contestația formulată împotriva răspunsului pârâtului nr. 473/22.04.2008 a fost formulată la 14.05.2008, cu respectarea termenului de 30 de zile reglementat de art. 32 alin. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2008, astfel încât excepția de tardivitate a acțiunii, invocată de către pârât, este nefondată.
Cu privire la fondul litigiului, prima instanță a reținut că performanțele profesionale pe anul 2007, invocate de către reclamant în susținerea pretențiilor sale, nu sunt unul și același lucru cu rezultatele deosebite obținute ca urmare a activității științifice desfășurate, avute în vedere de art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2008 și de Metodologia de evaluare a performanțelor profesionale ale cercetătorilor, aprobată în ședința Consiliului științific al institutului pârât din 24.02.2005, pentru acordarea salariului de merit.
Pârâtul Institutul de T al Academiei Române a formulat, în termen legal, recurs împotriva sentinței civile nr. 1039/30.03.2009 a Tribunalul Timiș, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii recurate, în sensul admiterii excepției tardivității și respingerii acțiunii reclamantului ca inadmisibilă, ca urmare a respingerii ca tardiv formulată a contestației acestuia, în condițiile art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2008.
În motivarea cererii de recurs se arată că prima instanță a reținut în mod eronat că nota internă nr. 129/7.02.2008 reprezintă actul administrativ de stabilire a drepturilor salariale, de la comunicarea căruia începe să curgă termenul de 5 zile pentru contestație prevăzută de art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2008, în condițiile în care această notă constituie înștiințarea departamentului financiar-contabilitate cu privire la persoanele cărora li s-a acordat salariul de merit și cuantumul acestuia.
Salariații au luat la cunoștință de măsura acordării sau neacordării salariului de merit cu ocazia plății drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2008, respectiv la data de 14.02.2008, astfel încât termenul de 5 zile, prevăzut de art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2008, începe să curgă de la această dată.
De altfel, din actele depuse la dosar de către reclamant, respectiv adresa nr. 189/20.02.2008 și cererea de chemare în judecată, rezultă că el a cunoscut faptul neacordării salariului de merit la data de 14.02.2008.
Prin urmare, contestația salariatului a fost respinsă de către angajator ca tardiv formulată, iar excepția tardivității cererii de chemare în judecată, prin raportare la termenul de 30 de zile reglementat de art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2008, trebuia admisă de către prima instanță.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Reclamantul-intimat a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului pârâtului, arătând că pârâtul nu justifică interesul de a promova calea de atac, iar excepția tardivității acțiunii a fost respinsă în mod corect de către prima instanță.
Examinând recursul pârâtului prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că este neîntemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Din examinarea prevederilor art. 32 alin. 1 și alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2008 rezultă că salariații pot contesta salariile de bază, sporurile, premiile și alte drepturi acordate în temeiul ordonanței în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință a actului administrativ de stabilire a acestora, urmând să înregistreze o contestație la ordonatorul de credite.
Plata salariului nu reprezintă un act administrativ de stabilire a salariului de merit, cum eronat susține pârâtul-recurent. În speță, actul administrativ de stabilire a persoanelor îndreptățite la acordarea salariului de merit este nota internă nr. 129/7.02.2008, emisă de către Institutul de T al Academiei Române, așa cum corect a reținut instanța de fond.
Prin urmare, termenul de contestare reglementat de art. 32 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2008 începe să curgă de la data comunicării acestei note către salariați. Angajatorul nu a făcut dovada comunicării notei interne nr. 129/7.02.2008, astfel încât reclamantul a contestat în termenul legal neacordarea salariului de merit.
Institutul de T al Academiei Române a răspuns la contestația reclamantului prin adresa nr. 473/22.04.2008, iar reclamantul a înregistrat acțiunea pendinte la data de 14 mai 2008, astfel încât cererea de chemare în judecată a fost formulată în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 32 alin. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2008, iar excepția tardivității acțiunii, invocată de către pârâtul-recurent, este nefondată, fiind respinsă în mod corect de către prima instanță.
Având în vedere considerentele expuse anterior și dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de către pârât ca neîntemeiat.
Reclamantul Gaf ormulat, în termen legal, recurs împotriva sentinței civile nr. 1039/30.03.2009 a Tribunalul Timiș, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul admiterii acțiunii reclamantului, așa cum a fost formulată.
În motivarea cererii de recurs se arată că instanța de fond a interpretat eronat documentele depuse la dosar pentru probarea pretențiilor reclamantului, inclusiv conținutul actului cu nr. 189/25.02.2005 referitor la Metodologia de evaluare a activității științifice a cercetătorilor, aplicabilă pentru stabilirea salariului de merit.
Se susține că singurul criteriu pentru evaluarea performanțelor profesionale în cadrul Institutului de l-a reprezentat și-l reprezintă algoritmul conținut în metodologia menționată anterior și punctajul calculat în urma aplicării acestui algoritm, așa cum reiese din rezultatele evaluării profesionale pentru anul 2007, conform cărora reclamantul se plata pe locul 2 în institut.
În drept, se invocă dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
Pârâtul-intimat a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că susținerile reclamantului că la baza acordării salariului de merit a stat exclusiv metodologia de evaluare a activității din anul precedent nu sunt fondate.
Procedura acordării salariului de merit este descrisă în Ordonanța Guvernului nr. 10/2008 și este diferită de cea de stabilire a salariului de bază, reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 749/1998, în temeiul căreia a fost elaborată Propunerea de metodologie privind acordarea punctajelor la evaluarea anuală, aprobată în ședința Consiliului științific al Institutului de T al Academiei Române din 19.02.2007. Pentru acordarea salariului de merit în anul 2008, pârâtul a avut în vedere meritele rezultate din asumarea unor sarcini suplimentare și rezultatele deosebite obținute în activitatea de cercetare.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
de merit au fost acordate salariaților Institutului de T al Academiei Române, conform notei interne nr. 121/7.02.2008 a Institutului de T al Academiei Române.
În această notă se menționează că, la baza stabilirii persoanelor îndreptățite la acordarea salariului de merit, a stat evaluarea performanțelor profesionale ale personalului de cercetare din cadrul Institutului de T al Academiei Române, realizată conform metodologiei de evaluare a activității științifice avizată de Academia Română - Secția de Științe Chimice. Comisia de evaluare a fost constituită din următorii cercetători: Dr., Dr. și Dr..
În cuprinsul metodologiei de evaluare a activității științifice, înregistrată sub nr. 189/25.02.2005, se prevede că dispozițiile sale se aplică anual pentru acordarea salariului de merit, precum și pe o perioadă de maximum trei ani pentru alte evaluări.
Prin urmare, dispozițiile metodologiei de evaluare a activității științifice, înregistrată sub nr. 189/25.02.2005 au stat la baza acordării salariilor de merit pe anul 2008 în cadrul institutului pârât.
Înscrisul denumit "rezultatele evaluării performanțelor profesionale ale personalului de cercetare pentru anul 2007", invocat de către reclamant în susținerea pretențiilor deduse judecății, a fost întocmit la 24.01.2008 de către Comisia de evaluare menționată în nota internă nr. 129/7.02.2008.
Având în vedere considerentele expuse anterior, Curtea concluzionează că, la baza stabilirii angajaților îndreptățiți la acordarea salariului de merit s-a avut în vedere înscrisul denumit "rezultatele evaluării performanțelor profesionale ale personalului de cercetare pentru anul 2007".
Potrivit acestui înscris, reclamantul are un punctaj total superior față de o parte din cercetătorii cărora li s-a acordat salariul de merit, ca de exemplu față de:, etc.
Față de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că tribunalul a soluționat în mod greșit acțiunea cu care a fost investit, astfel încât, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 - alin. 3 coroborate cu cele ale art. 3041Cod procedură civilă, ale art. 10 și art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2008 și ale Metodologiei de evaluare a activității științifice, înregistrată sub nr. 189/25.02.2005, va admite recursul reclamantului ca fiind fondat și va modifica în parte hotărârea recurată în sensul că va admite acțiunea civilă formulată de către reclamantul G împotriva pârâtului Institutul de T al Academiei Române ca fiind întemeiată și va obliga pârâtul la plata către reclamant a salariului de merit aferent anului 2008, urmând a menține în rest dispozițiile hotărârii recurate, în ceea ce privește respingerea excepției de tardivitate a contestației, invocată de către pârât.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, instanța va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în fond și în recurs, constând din onorariu de avocat, dovedit prin chitanțele depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de către reclamantul-recurent G împotriva sentinței civile nr.1039 din 30 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul-intimat INSTITUTUL de T al ACADEMIEI ROMÂNE.
Modifică în parte hotărârea recurată, în sensul că:
Admite acțiunea civilă formulată de către reclamantul G împotriva pârâtului Institutul de T al Academiei Române.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a salariului de merit aferent anului 2008.
Menține în rest dispozițiile hotărârii recurate, în ceea ce privește respingerea excepției de tardivitate a contestației, invocată de către pârât.
Respinge recursul declarat de către pârâtul-recurent Institutul de T al Academiei Române împotriva sentinței civile nr.1039 din 30 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-recurent
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în fond și în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - DR.- -
GREFIER,
- -
Red./11.12. 2009
Thred./11.12.2009
Ex.2
Prima inst. - - - Trib.
Președinte:Vasilica SandoviciJudecători:Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan
