Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 2019/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2019
Ședința publică din 9 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu Dr. - -
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții Primarul Municipiului T, Consiliul Local al Municipiului T și Inspectoratul Școlar Județean T împotriva sentinței civile nr. 1451 din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat Sindicatul Învățământului Preuniversitar " " T, pârâta intimată Școala - Grădinița P nr. 24 T și garantă intimată Direcția Generală a Finanțelor Publice T, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantul intimat Sindicatul Învățământului Preuniversitar " " T, vicepreședinte, lipsă fiind pârâții recurenți Primarul Municipiului T, Consiliul Local al Municipiului T, Inspectoratul Școlar Județean T, pârâta intimată Școala - Grădinița P nr. 24 T și garanta intimată Direcția Generală a Finanțelor Publice
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 1451/28.05.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timișa admis acțiunea civilă formulată de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar " " T, în numele membrului de sindicat din cadrul Grădiniței nr. 24 T, în contradictoriu cu pârâții, Inspectoratul Școlar al Județului T, Grădinița nr. 24 T, Primarul Municipiului T - Instituția Primarului și a obligat pârâții să plătească membrului reclamantului - Sindicatul Învățământului Preuniversitar " " T - ( angajată la Grădinița. nr. 24, T), un ajutor pentru nașterea copilului constând într-o sumă de bani echivalentă cu salariul de bază, actualizată în funcție de rata inflației la data plății.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 36 alin. 5 lit. f din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, mamele au dreptul la un salariu de bază plătit de angajator pentru nașterea fiecărui copil, iar la dosar a fost atașat certificatul de naștere al copilului. De altfel, pârâții nu contestă acest drept.
Pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului Taf ormulat recurs împotriva sentinței civile nr. 1451/28.05.2009 a Tribunalului Timiș, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea cererii de recurs se arată că, potrivit Legii nr. 128/1997 și art. 13 din G nr. 32/2001, Inspectoratul Școlar al Județului T nu are atribuții și competențe în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din unitățile de învățământ.
Totodată, susține că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se asigură de la bugetul de stat, chiar dacă sumele respective sunt distribuite prin bugetele locale. Pe de altă parte, prima instanță a avut în vedere doar dispozițiile art. 36 alin. 5 lit. f din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, care prevăd acordarea ajutorului în litigiu fără a lua în considerare faptul că, pentru salariații din instituțiile finanțate de la bugetul statului, orice drept prevăzut în contract este condiționat de includerea sa în acte normative aferente, astfel încât în contractele colective de muncă nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, fiind necesară constituirea surselor de finanțare pentru includerea lor în bugetul de stat. Din adresele nr. 769/8.03.2007 a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și nr. 2036/28.02.2007 a Inspectoratului Școlar al Județului T rezultă că acordarea și cuantumul ajutorului de naștere este stabilit prin legea bugetului asigurărilor sociale.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 și pct. 9, art. 3041Cod procedură civilă, Legea nr. 128/1997, Legea nr. 84/1985.
Împotriva sentinței au declarat recurs și pârâții Consiliul Local al Municipiului T și Primarului Municipiului T
În dezvoltarea motivelor de recurs, Consiliul Local al Municipiului T și Primarul Municipiului T, ca reprezentant legal al municipiului, au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, fiind dată în contradicție cu dispozițiile legale în materie, și a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, motive de recurs prevăzute la art. 304 pct.8, 9 Cod procedură civilă, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
S-a invocat faptul că în mod nelegal și nefondat prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local al Municipiului T, întrucât calitatea de angajator o au directorii unităților de învățământ, având în vedere dispozițiile art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 349/2004: "angajarea pe post se face de directorul unității de învățământ pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul general", învederând și faptul că Primăria Municipiului T nu are calitatea de ordonator principal de credite.
A mai criticat sentința pentru faptul că nu s-a pronunțat cu privire la cererea de chemare în garanție a Direcției Generale a Finanțelor Publice T care are atribuția asigurării fondurilor necesare plății și s-a solicitat casarea sentinței pentru acest motiv.
În ce privește fondul cauzei, au arătat că instituția lor nu poate fi obligată la plata acelei sume, întrucât între Consiliul Local al Municipiului T și reclamantă nu există raporturi contractuale de muncă, această obligație revenindu-i angajatorului.
Examinând recursurile prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 304 pct. 8 și pct. 9 coroborate cu cele ale art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că sunt neîntemeiate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Instanța de fond a făcut o corectă interpretare a dispozițiilor legale în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâților recurenți, precum și soluționarea în fond a pricinii.
Pârâții chemați în judecată au calitate procesuală pasivă, calitate ce decurge din atribuțiile pe care le au în ceea ce privește angajarea, calcularea, plata salariilor, asigurarea, aprobarea, repartizarea fondurilor necesare plății salariilor.
Art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997 și Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ dau in sarcina Inspectoratului Școlar atribuția de angajare a cadrelor didactice, angajarea acestora pe post făcându-se prin dispoziția inspectorului școlar general.
Art. 19 alin. 2 din Legea nr. 128/1997 dă în sarcina unităților de învățământ atributul de angajator pentru personalul didactic auxiliar, salariile fiind determinate de către unitățile de învățământ.
Este adevărat că salariile se calculează de către instituția de învățământ la care este angajat membru de sindicat, însă inspectoratul școlar are atribuții de control în ce privește modul de calcul și plată a salariilor de către unitățile de învățământ și modalitatea în care se aplică dispozițiile Ministerul Educației, Cercetării și
Începând cu anul 2001, urmare a art. XIII din nr.OUG 32/2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetul local al unității administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, printre excepțiile prevăzute la finanțare nefiind cuprinse și cele privind salariile.
Consiliul Local are ca atribut potrivit art. 38 alin. 2 lit. d din Legea nr. 215/2001 aprobarea bugetului local și repartizarea fondurilor pe unitățile de învățământ preuniversitar.
Întrucât asigurarea fondurilor bănești necesare plății drepturilor salariale ale reclamantului se face de către pârâții Consiliul Local al Municipiului T și Primarul Municipiului T, aceștia au calitate procesuală pasivă, și nu Consiliul Județean, cum în mod corect a reținut instanța de fond.
Date fiind aceste atribuții pe care le au în ce privește angajarea, respectiv repartizarea fondurilor privind plata salariilor, raportat la cele menționate mai sus, pârâții au calitate procesuală pasivă în cauză.
Conform art. 36 alin. 5 lit. f din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ, personalul din învățământ beneficiază de un salariu de bază plătit de angajator mamei pentru nașterea fiecărui copil, iar dacă mama nu este salariată, soțul acesteia va beneficia de plata unui salariu de bază.
În același sens, art. 51 lit. c din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2006 și art. 51 lit. c din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 prevăd că, în afara ajutoarelor prevăzute de lege, salariații au dreptul la un salariu mediu pe unitate, plătit de aceasta mamei pentru nașterea fiecărui copil, iar dacă mama nu este salariată soțul acesteia va beneficia de plata unui salariu mediu pe unitate.
În conformitate cu dispozițiile art. 241 alin. 1 lit. c din Codul muncii și ale art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 130/1996, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel, indiferent dacă angajatorul respectiv a participat sau nu, direct ori prin reprezentare de către o federație sau confederație patronală la negocierea și încheierea unor asemenea contracte colective.
Potrivit art. 241 alin. 1 lit. d din Codul muncii și art. 11 alin. 1 lit. d din Legea nr. 130/1996, clauzele contractelor colective de muncă la nivel național produc efecte pentru salariații încadrați la toți angajatorii din țară.
Art. 238 alin. 2 din Codul muncii prevede că: "contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă". Astfel, orice contract individual de muncă se încheie nu numai în considerarea prevederilor legii, ci și în considerarea clauzelor contractelor colective ce îi sunt aplicabile salariatului în cauză. Potrivit art. 247 din Codul muncii, "în cazul în care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramură nu există contract colectiv de muncă, se aplică contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior". Prin urmare, dacă la nivelul angajatorului nu există contract colectiv de muncă, se aplică contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură.
Aceste prevederi se întemeiază pe natura juridică a contractului colectiv de muncă, și anume aceea de izvor de drept, precum și pe împrejurarea că un asemenea contract reprezintă o excepție de la principiul relativității efectelor contractelor, așa cum rezultă din ansamblul dispozițiilor legale în materia contractelor colective de muncă.
Prin urmare, în mod corect, instanța de fond a reținut că membrii de sindicat reprezentați în litigiul pendinte sunt îndreptățiți la plata ajutorului prevăzut de art. 36 alin. 5 lit. f din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ, fiind angajați ai unei unități de învățământ, cărora li s-a născut un copil. Împrejurarea că nu au fost stabilite sursele de finanțare pentru acordarea acestui ajutor nu este imputabilă beneficiarilor lui și nu poate conduce la inaplicabilitatea dispozițiilor art. 36 alin. 5 lit. f din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ, dat fiind caracterul de izvor de drept al contractului colectiv de muncă, precum și obligativitatea clauzelor sale pentru angajatorii la care se referă.
Nu sunt întemeiate nici criticile cu privire la nesoluționarea cererii de chemare în garanție a Direcției Generale a Finanțelor Publice T întrucât aceasta nu are calitate de ordonator principal de credite în raport cu pârâții și, prin urmare, nu se impune casarea sentinței pentru acest motiv.
Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea apreciază că hotărârea recurată este temeinică și legală, nefiind incident vreunul din motivele de recurs reglementate de art. 304 pct. 8 și pct. 9 Cod procedură civilă.
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursurile declarate de către pârâții recurenți Inspectoratul Școlar al Județului T, Consiliul Local al Municipiului T și Primarul Municipiului T împotriva sentinței civile nr. 1451/28.05.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâții Inspectoratul Școlar Județean T, Primarul Municipiului T și Consiliul Local al Municipiului T împotriva sentinței civile nr. 1451/28.05.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat Sindicatul Învățământului Preuniversitar " " T, pârâta intimată Școala-Grădinița P nr. 24 T și garantă intimată Direcția Generală a Finanțelor Publice
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red../26.01.2010
Tehnored./28.01.2010
Ex.2
Prima inst - Tribunalul Timiș -,
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu
