Obligație de a face. Decizia 207/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr.207
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Maria Stoicescu
JUDECĂTORI: Maria Stoicescu, Adriana Florina Secreteanu Ana
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA B, cu sediul în B, str.-.-. G -, nr.2, județ B, împotriva sentinței civile nr.1081 din 5.11.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G, domiciliat în B, str.G -,.1 C, parter,.2, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-pârâtă reprezentată de consilier juridic și intimatul-reclamant, personal.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul-reclamant a depus la dosar întâmpinare, o copie fiind comunicată reprezentantei recurentei-pârâte.
Consilier juridic având cuvântul arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării și că nu are cereri noi de formulat, solicitând cuvântul pe fond.
Intimatul-reclamant G având cuvântul arată la rândul său că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarațiile părților și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta-pârâtă susține motivele de recurs depuse în scris la dosarul, arătând în esență că unitatea față de obiectul acțiunii introductive - recalculare pensie - și-a justificat imposibilitatea eliberării adeverinței solicitate de intimatul-reclamant în sensul inexistenței cadrului legal pentru eliberarea adeverinței, întrucât veniturile realizate de acesta în perioada 1980-1991 nu se încadrează în baza de calcul la recalcularea pensiilor din sistemul public provenit din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
În ceea ce privește capătul de cerere privitor la daunele morale arată că intimatul-reclamant nu a făcut dovada că a fost prejudiciat prin neeliberarea la timp a adeverinței solicitate.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Depune la dosar concluzii scrise.
Intimatul-reclamant G având cuvântul susține în esență că obiectul acțiunii introductive nu l-a constituie recalcularea pensiei, ci eliberarea unei adeverințe cu veniturile realizate în perioada 1980 - 1991, acțiune promovată urmare refuzului societății de a-i elibera adeverința solicitată.
Mai susține că în anul 2006 s-a adresat societății cu cerere în vederea eliberării adeverinței cuprinzând veniturile realizate, însă fostul angajator i-a răspuns că nu i se poate elibera o astfel de adeverință justificând că nu se judecă cu casa județeană de pensii, ulterior revenind cu cereri în vederea obținerii adeverinței însă societatea, cu rea-voință, a refuzat în continuare eliberarea până la momentul la care instanța a dispus societății eliberarea adeverinței solicitate. În fine, mai arată că în trecut impozitul se la totalul fondului de salarii.
Consilier juridic având cuvântul în replică arată în speță nu est vorba de oprirea și virarea CAS-ului, ci de stabilirea pensiei suplimentare și că intimatului-reclamant i s-au aplicat reținerile în procente variabile raportat la salariul de încadrare, așa cum rezultă din mențiunile efectuate în carnetul de muncă.
Curtea
Princerereaînregistrată sub nr- la Tribunalul Buzău, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâta SC SA B, solicitând a fi obligată să elibereze o adeverință cu toate drepturile bănești realizate în perioada 1980-1992.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a lucrat la unitatea pârâtă între anii 1980-1992 ca inginer șef serviciu mecanic-energetic și investiții. A solicitat să i se elibereze o adeverință privind veniturile brute realizate în vederea recalculării pensiei. În acest sens a formulat cerere înregistrată sub nr.2776/6.12.2006 și ulterior a revenit cu cererile înregistrate sub nr.2900/17.10.2007 și 1307/20.05.2008. Toate aceste cereri au rămas nerezolvate pe motivul că solicitarea este ilegală.
Reclamantul a considerat că refuzul societății de a i se elibera adeverință nu are temei legal și prin acest refuz, a suferit un prejudiciu material prin recalcularea pensiei, solicitând a fi obligată și la despăgubiri în cuantum de 10.000 lei.
În susținerea acțiunii, reclamantul a depus la dosar: extras din carnetul de muncă, adresa nr.7413/1.07.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii, adeverința nr.2137/25.08.2008 eliberată de SC SA B, adeverința nr.255/27.06.2008 eliberată de SC Pipera SA, adeverința nr.554/13.06.2008 eliberată de SC SA, adeverința nr.1292/19.11.2007 eliberată de SC SA
Pârâta nu a formulat întâmpinare, dar în timpul procesului, după 5 termene de judecată, a eliberat reclamantului adeverința nr.2882/5.11.2008, cu datele solicitate de reclamant.
Prin sentința nr.1081/05.11.2008 Tribunalul Buzăua respins primul capăt de cerere ca fiind rămas fără obiect, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâta SC SA și a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1000 lei cu titlu de daune morale.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamantului i s-a eliberat adeverință cu mențiunile corespunzătoare privind drepturile salariale pentru perioada solicitată, motiv pentru care a respins capătul de cerere ca rămas fără obiect.
În ce privește capătul de cerere privind daunele morale, tribunalul a admis această cerere și a obligat pârâta la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de daune morale, reținând că este justificată angajarea răspunderii pârâtului pentru plata daunelor morale, ținând cont că prin atitudinea acestuia, pe durata de aproape 2 ani, cu bună știință și în mod nejustificat a refuzat să elibereze adeverința în vederea recalculării pensiei conform legii, situație care a condus la întârzierea calculării pensiei, creându-i un prejudiciu reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SA B, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Susține recurenta că din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă faptul că prima cerere a reclamantului a fost soluționată prin adresa nr.642/28.02.2007, prin care i-au specificat reclamantului motivele legale pe care le-a avut în vedere în răspunsul formulat, respectiv dispozițiile nr.OUG4/2005 privind recalcularea pensiei.
Precizează recurenta că nu a încercat să-l priveze pe reclamant de un drept legal de care acesta dispune, ci a indicat temeiul legal în baza căruia o astfel de adeverință, așa cum s-a solicitat, cu realizările tarifare și realizările brute, nu stă la baza recalculării pensiei la Casa Județeană de Pensii
Arată recurenta că nu înțelege de ce instanța de judecată prin sentința pronunțată a admis în parte acțiunea reclamantului și a obligat-o la plata sumei de 1000 RON pentru faptul că nu s-a eliberat la timp adeverința solicitată.
Solicită recurenta admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței nr.1081 pronunțată de Tribunalul Buzău în data de 5.11.2008 în sensul respingerii în totalitate a pretențiilor reclamantului.
Intimatul reclamant Gaf ormulatîntâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
A menționat intimatul-reclamant că recursul vizează critici nefondate privind admiterea capătului de cerere referitor la obligarea recurentei la daune morale în favoarea sa în cuantum de 1000 lei, considerând că în mod corect instanța de fond a admis acest capăt de cerere, având în vedere atitudinea conducerii societății, care pe parcursul a doi ani a refuzat sistematic să-i elibereze adeverința solicitată, în vederea recalculării pensiei, fiind nevoit să se adreseze instanței în vederea rezolvării situației.
Atitudinea recurentei, respectiv refuzul nejustificat de a elibera adeverința, deși avea obligația conform art.40 din Codul Muncii și a dispozițiilor OG4/2005, a avut drept consecință întârzierea depunerii cererii la Casa Județeană de Pensii și pierderea pensiei recalculate, apreciind că a suferit nu numai un prejudiciu material, dar și moral, din cauza frustrării provocate de recurentă privind imposibilitatea de a obține adeverința solicitată într-un termen rezonabil, recurenta acționând cu rea credință și în mod nejustificat la prelungirea duratei eliberării acestui document.
Examinând recursul, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor art. 304-312 Cod proced. civ. curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Reclamantul Gac hemat în judecată pârâta SC SA B, solicitând a fi obligată să elibereze o adeverință cu toate drepturile bănești realizate în perioada 1980-1992, cu motivarea că deși a formulat cerere înregistrată sub nr.2776/6.12.2006 și ulterior a revenit cu cererile înregistrate sub nr.2900/17.10.2007 și 1307/20.05.2008, cererile au rămas nerezolvate.
A solicitat și despăgubiri în cuantum de 10.000 lei, considerând că refuzul societății de a i se elibera adeverință nu are temei legal și prin acest refuz, a suferit un prejudiciu material prin recalcularea pensiei.
În timpul procesului, după 5 termene de judecată, pârâta a eliberat reclamantului adeverința nr.2882/5.11.2008, cu datele solicitate, prin urmare primul capăt de cerere a fost respins ca fiind rămas fără obiect și a fost admis cel de al doilea capăt de cerere și obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 1000 lei cu titlu de daune morale.
Curtea constată, având în vedere situația de fapt, că în mod temeinic și legal tribunalul a apreciat că este justificată angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtei, care, timp de 2 ani, a refuzat mod nejustificat să elibereze adeverința solicitată, refuz care a produs reclamantului un prejudiciu moral, constând în nemulțumirea, frustrarea produsă de imposibilitatea de a avea adeverința solicitată pe care să o depună în vederea recalculării pensiei și în faptul că a fost determinat pentru acest motiv să se adreseze instanței de judecată.
Pentru aceste motive, curtea constată că sentința recurată este legală și temeinică, considerente pentru care, în baza dispozițiilor art. 304-312 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta SC SA B, cu sediul în B, str.-.-. G -, nr.2, județ B, împotriva sentinței civile nr.1081 din 5.11.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G, domiciliat în B, str.G -,.1 C, parter,.2, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.01.2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Maria Stoicescu, Adriana Florina Secreteanu Ana
- - - - - -
Grefier,
Red.
2 ex/23.02.2009
f- - Tribunalul Buzău
, -
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Maria StoicescuJudecători:Maria Stoicescu, Adriana Florina Secreteanu Ana