Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 206/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr.206
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Maria Stoicescu
JUDECĂTORI: Maria Stoicescu, Adriana Florina Secreteanu Ana
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul Consiliul local,-, județ D, împotriva sentinței civile nr.1836 din 12.11.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în,-, județ D și intimații-pârâți Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, Școala Generală nr.1, județ D și Inspectoratul Școlar D, cu sediul în Târgoviște, Bd.- - I, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimata-reclamantă personal și intimatul-pârât Inspectoratul Școlar D reprezentat de consilier juridic, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata-reclamantă a depus la dosar întâmpinare.
Consilier juridic având cuvântul depune la dosar concluzii scrise și arată că nu mai au cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Intimata-reclamantă având cuvântul arată la rândul său căp nu mai are cereri noi de formulat, solicitând cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarațiile acestora și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimatul-pârât Inspectoratul Școlar solicită respingerea recursului și pe fond menținerea sentinței pronunțată de prima instanță.
Susține în esență că în mod corect prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive inspectoratului școlar întrucât potrivit dispozițiilor OUG 32/2001 și HG nr.538/2001 cheltuielile pentru salarizarea cadrelor didactice se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, iar soțul decedat al intimatei-reclamante a funcționat la Școala nr.1.
Mai arată că Legea nr.125/1997 prevede că în caz de deces al unui cadru didactic, cuantumul ajutorului acordat celor îndreptățiți este de cinci salarii ale persoanei decedate și se asigură din bugetul asigurărilor sociale, iar Curtea Constituțională, prin decizia nr.248/2008 a statuat că legiuitorul a reglementat un regim juridic diferit sub aspectul acestui cuantum, în raport cu categoriile socio-profesionale care sunt salarizate conform Legii nr.19/2000, apreciind că textul de lege nu contravine dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea de drepturi.
Intimata-reclamantă având cuvântul solicită respingerea recursului conform motivelor cuprinse în întâmpinarea depusă în scris la dosar. Fără cheltuieli de judecată.
Curtea
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Casa Județeană de Pensii D, Școala Generală Nr. 1, Inspectoratul Școlar Județean D și Primăria Orașului solicitându-se ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligate pârâtele la plata ajutorului de deces prevăzut de Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, în art. 106 alin.2, întrucât la 22.11.2007 a decedat soțul său, ce avea calitatea de cadru didactic la Școala Generală Nr. 1, în cazul decesului se acordă un ajutor celor îndreptățiți în cuantum de cinci salarii ale persoanei decedate, din bugetul asigurărilor sociale, aceeași prevedere regăsindu-se și în la nivel de ramură învățământ pe 2007-2008, capitulul IV art. 36 alin.5, pct.
Prin întâmpinarea depusă de pârâta Casa Județeană de Pensii D s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât, în conformitate cu art. 135 din Legea nr. 19/2000, ajutorul de deces se achită de către angajator în termen de 24 de ore de la solicitare, iar pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii, deoarece, în cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de acest ajutor o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces, cuantumul acestui ajutor se stabilește anual prin Legea bugetului de stat, pentru anul 2007 fiind de 1270 lei.
Pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Daf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calități procesuale pasive, întrucât, potrivit OUG nr. 32/2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea.
După introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Consiliului Local la 17.09.2008 în locul Primăriei, acest pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
După administrarea probei cu înscrisuri, Tribunalul Dâmbovițaa pronunțat sentința civilă nr. 1836 din 12.11.2008 prin care a admis excepția lipsei calității procesual pasive a D, respingând acțiunea față de acesta, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a CJP D, a admis în parte acțiunea promovată de și a obligat pe pârâții Școala Generală Nr. 1 și Consiliul Local să plătească reclamantei cinci salarii reprezentând ajutor de deces, hotărârea fiind opozabilă și Casei Județene de Pensii
Pentru a pronunța această soluție, a reținut instanța de fond că, excepția lipsei calității procesuale pasive a De ste întemeiată, întrucât soțul decedat al reclamantei era cadru didactic la Școala Generală Nr. 1, potrivit OUG nr.32/2001, art. 13 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază aceștia își desfășoară activitatea începând cu anul 2001, însă, Casa Județeană de Pensii D are calitate procesuală pasivă, deoarece, în conformitate cu art. 5 alin.1 din Legea nr.19/2000, ajutorul de deces se achită în cazul asiguratului de către angajator, dar, potrivit art. 136 din același act normativ, cuantumul acestui tip de ajutor se suportă din bugetul asigurărilor sociale, impunându-se ca hotărârea să-i fie opozabilă, către această pârâtă se achită contribuția de asigurări sociale de către angajator.
Pe fondul cauzei, Tribunalul Dâmbovițaa concluzionat că, potrivit art. 106 alin.2 din Legea 128/1997, în cazul decesului unui cadru didactic, cuantumul ajutorului de deces acordat celor îndreptățiți este de cinci salarii ale persoanei decedate din bugetul asigurărilor sociale, prevedere reluată și de art. 36 alin.5 lit.c din CCM la nivel de ramură de învățământ pe anul 2007-2008, reclamanta este moștenitoarea soțului său decedat la 22.11.2007, iar pârâții Școala Generală Nr. 1, unde soțul reclamantei a fost cadru didactic și Consiliul Local au obligația să plătească respectivul ajutor de deces.
Împotriva acestei soluții declarat recurs pârâtul Consiliul Local criticând sentința civilă nr. 1836 pentru nelegalitate, solicitându-se admiterea căii de atac, casarea sentinței recurate, iar pe fond, respingerea acțiunii.
În motivarea recursului s-a arătat că în conformitate cu art. 126 alin.2 din Legea nr.19/2000 cu modificările și completările ulterioare, cuantumul ajutorului de deces se stabilește anual prin Legea bugetului de asigurări sociale de stat și nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu pe economie prognozat, prin acordarea ajutorului de deces în cuantum de cinci salarii încălcându-se principiul egalității consacrat de acest act normativ, Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale nu prevede o categorie specială - cadrele didactice - care să beneficieze de un tratament special.
Prin întâmpinarea depusă la 22.01.2009, reclamanta-intimată a solicitat respingerea recursului, întrucât la momentul decesului - 22.11.2007 - soțul său, avea calitatea de salariat, fiind cadru didactic la Școala Generală Nr. 1, ce este subordonată Consiliului Local, iar ajutorul de deces acordat de către instanța de fond este prevăzut de art. 106 alin.2 din Legea privind statutul personalului didactic, cât și de art. 36 alin.5 pct.c din la nivel de ramură învățământ pe anii 2007/2008, existând distincție între ajutorul de deces ce se acorda conform Legii nr.19/2000 și cel ce se acordă potrivit Legii nr.128/1997.
Curtea, examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a normelor legale incidente în cauză, a art. 304 și 3041pr.civilă, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar, reclamanta este soția supraviețuitoare a defunctului său soț, al cărui deces a survenit la 22.11.2007, moment la care se afla în curs de derulare contractul individual de muncă încheiat între acesta și Școala Generală Nr. 1, conform adeverinței depuse la dosar.
În conformitate cu prevederile art. 106 alin.2 din Legea 128/1997, în cazul decesului unui cadru didactic, cuantumul ajutorului de deces acordat celor îndreptățiți este de cinci salarii ale persoanei decedate, ce se suportă din bugetul de asigurări sociale, această prevedere fiind stipulată și în Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel de ramură de învățământ pe anul 2007/2008 înregistrat la sub nr. 596/15 din 12.12.2007, respectiv art. 36 alin.5 lit.c, reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare a lui, este îndreptățită să beneficieze de acest ajutor, iar angajatorul, respectiv ordonatorul de credite - Consiliul Local -, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat asigurându-se din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, conform OUG nr.32/2001, au obligația corelativă de a achita lui acest ajutor de deces în cuantumul stabilit prin legea specială și nu prin Legea nr.19/2000.
În ceea ce privește motivul de recurs potrivit căruia se încalcă principiul egalității consacrat de Legea nr.19/2000, Curtea constată că nu este întemeiat, întrucât prin decizia nr. 248 din 6 martie 2008, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a art. 106 alin.2 din Legea nr. 128/1997, statuând că regimul juridic diferit sub aspectul cuantumului ajutorului de deces în cazul cadrelor didactice, în raport cu categoriile socio-profesionale, ce se supun Legii 19/2000, nu contravine dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în drepturi, întrucât diferența de tratament în ceea ce privește cuantumul ajutorului de deces pentru cadrele didactice se sprijină pe considerentele pe care le-a avut legiuitorul, respectiv complexitatea, responsabilitatea și importanța pentru societate a activității personalului didactic și auxiliar.
Față de aceste considerente, Curtea constată că reclamanta este îndreptățită să beneficieze de ajutorul de deces în cuantum de cinci salarii ale lui, în conformitate cu art. 106 alin.2 din Legea nr.128/1997 și art. 36 alin.5 lit.c din pe 2007/2008, sentința recurată nu este afectată de nelegalitate sau netemeinicie, recursul nu este fondat urmând ca, în conformitate cu art. 312 alin.1 pr.civilă, să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUEMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtulCONSILIUL LOCAL,-, județ D, împotriva sentinței civile nr.1836 din 12.11.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în,-, județ D și intimații-pârâțiCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, ȘCOALA GENERALĂ NR.1, județ D șiINSPECTORATUL ȘCOLAR, cu sediul în Târgoviște, Bd.- - I, județ D, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Maria Stoicescu, Adriana Florina Secreteanu Ana
- - - - -- -
GREFIER,
Red.
Tehnored.
2 ex./ 5.02.2009
f- - Tribunalul Dâmbovița
,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Maria StoicescuJudecători:Maria Stoicescu, Adriana Florina Secreteanu Ana
