Obligație de a face. Decizia 246/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
Înregistrat la data de 06.02.2008
DECIZIA CIVILĂ nr.246
Ședința publică din 06 martie 2008
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Oberșterescu
JUDECĂTOR 2: Cristian Pup
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții recurenți, și împotriva Deciziei civile nr.931/A din 14 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, și, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă personal pârâta recurentă asistată de avocat, ceilalți recurenți fiind reprezentați de avocat, lipsă fiind reclamanții intimați.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată depusă la dosar prin registratura instanței completarea motivelor de recurs formulate de către pârâții recurenți și.
Avocat, în reprezentarea pârâților recurenți, depune la dosar împuternicire avocațială, chitanță reprezentând taxa judiciară de timbru în sumă de 98 lei, timbre judiciare în sumă de 2 lei și chitanță reprezentând onorariu avocat în sumă de 1000 lei și învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat, pentru pârâții recurenți, și, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță pentru motivele depuse la dosar, cu cheltuieli de judecată. A arătat că nu a fost lămurită obiectul acțiunii, care este de fapt grănițuire, că nu au fost introduși în cauză toți succesorii lui, nu au fost luate în considerare concluziile raportului de expertiză și consideră că minusurile de teren constatate trebuiau suportate de toți proprietarii.
CURTEA
În deliberare constată că prin Decizia civilă nr.931/A din 14 noiembrie 2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins ca nefondat apelul declarat de pârâții, și împotriva Sentinței civile nr.6099/13.06.2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, și.
În consecință, Tribunalul a menținut hotărârea primei instanțe care a dispus următoarele:
A admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și a luat act de renunțarea reclamantului la judecarea capătului de cerere având ca obiect obligația de a face.
A admis în parte acțiunea civilă precizată și completată, formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții, și.
A stabilit linia de hotar dintre imobilul înscris în CF 2279 număr cadastral 396-397/a/2, constând în loc de casă în suprafață de 635 mp și imobilul înscris în CF 2053 număr cadastral 396-397/a/3, constând în teren intravilan cu casa nr.168, în suprafață de 800 mp, ca fiind linia MN din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert ing..
A obligat pârâții să lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 258 mp, înscris în CF nr.2279, nr. cadastral 396-397/a/2, și să ridice construcțiile edificate pe acest teren constând în cocină și anexă.
A respins acțiunea reclamantei ca fiind formulată de o persoană fără calitatea procesuală activă.
A obligat pârâții, și să plătească reclamanților, și suma de 1395.46 lei cheltuieli de judecată.
A obligat reclamanta să plătească pârâtului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că asupra imobilului înscris în CF nr.2279 nr. cadastral 396-397/a/2 sunt intabulați reclamantul și soția acestuia (decedată la 31.05.2006) asupra cotei de parte și, respectiv, reclamanta cu soțul (decedat la 22.12.2001) asupra cotei de parte, iar asupra imobilului înscris în CF nr.2053 nr. cadastral 396-397/a/3 este înscris dreptul de proprietate al pârâtului în cotă de parte, dobândit prin licitație, dreptul de nudă proprietate al pârâților și asupra cotei de parte, dobândit prin cumpărare, precum și dreptul de uzufruct viager în favoarea pârâților și.
Că, din actele de stare civilă depuse la dosar rezultă calitatea de moștenitor a reclamantului, după defuncta, precum și calitatea de moștenitori a reclamanților, după defunctul, și, întrucât nu a făcut dovada calității de succesoare după defunctul, s-a respins acțiunea acestei reclamante ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Prima instanță a mai avut în vedere că linia de hotar dintre cele două imobile este linia MN din anexa nr.1 la raportul de expertiză, care a fost stabilită, ținându-se seama de suprafețele altor două parcele din CF, rezultând că pârâții folosesc cu 258 mp mai mult teren față de suprafața din CF 2053 nr.top 396-397/a/3, suprafață ce aparține parcelei cu nr.top 396-397/a/2.
Totodată, prima instanță a reținut că pe suprafața de 258 mp există o cocină și o anexă și a apreciat că, în raport de dispozițiile art.480 și 584.civ. acțiunea reclamanților este întemeiată.
În calea de atac a apelului, pârâții apelanți au solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare pentru stabilirea corectă a cadrului procesual și clarificarea solicitării de cumpărare a suprafeței de 258 mp teren, iar în subsidiar, schimbarea în parte a hotărârii prin admiterea numai a cererii de stabilire a liniei de hotar, motivând că actele de stare civilă depuse de moștenitorii defunctului nu pot face dovada calității de succesor și că reclamanții dețineau, la momentul promovării acțiunii, potrivit raportului de expertiză, suprafața de 750 mp, adică suprafața ce le revenea conform cărții funciare nr.2278, renunțând la acțiunea de revendicare a terenului până la gardul de beton.
Tribunalul a apreciat că este neîntemeiat apelul declarat de pârâți în cauză, reținând că reclamanta, soție moștenitoare a defunctului, nu a contestat introducerea în cauză a celorlalți moștenitori, în calitate de descendenți, calitate dovedită cu actele de stare civilă (mai puțin pentru reclamanta ), astfel încât nu se justifică desființarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În ceea ce privește fondul litigiului, Tribunalul a avut în vedere că, din raportul de expertiză rezultă că, deși pârâții au în proprietate doar suprafața de 1080 mp înscrisă în cartea funciară, aceștia folosesc cu 258 mp teren în plus, până la gardul de beton existent, suprafață ce aparține parcelei cu nr.top 396-397/a/2.
Că, suprafața totală terenului - parcela părților în litigiu este de 1808 mp, cu 127 mp mai puțin decât cea înscrisă în CF, din care pârâții folosesc 1058 mp iar reclamanții 750 mp.
Tribunalul a mai reținut, pe baza raportului de expertiză, că suprafața de teren lipsă a fost repartizată în propunerea de stabilire a liniei de hotar în mod egal, pentru a se evita rectificarea cărților funciare, fapt necontestat de pârâți, care au și formulat prin obiecțiunile depuse la fila 88 cerere de cumpărare a terenului excedentar, cerere care nu a putut fi soluționată datorită obiectului cauzei.
În sfârșit, instanța de apel a reținut că, deși la fila 131 se află înscrisă în încheierea de ședință poziția reclamantului în sensul că nu îl interesează revendicarea terenului de 260 mp, la fila 141 revenit asupra poziției inițiale, solicitând nu doar grănițuirea, ci și revendicarea terenului ocupat de pârâți.
Împotriva deciziei Tribunalului au declarat recurs pârâții, și, solicitând admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pârâții recurenți și-au motivat în drept recursul cu dispozițiile art.304 pct.5, 6 și 8.pr.civ. arătând că precizarea de acțiune, depusă la termenul din 10.04.2006, pentru întregirea cadrului procesual cu reclamanții, și, în calitate de succesori ai defunctului, nu a fost însoțită de vreun certificat de calitate sau de succesor, iar instanța de fond nu i-a citat în cauză în această calitate.
Pârâții recurenți au mai susținut că printr-o altă precizare au fost chemați în judecată și pârâții și, iar prin scriptul aflat la fila 28 dosarului de fond reclamanții au renunțat la judecată față de acești pârâți, astfel că nu se mai putea pronunța o sentință în contradictoriu cu aceștia.
De asemenea, au învederat că noii reclamanți introduși în cauză nu au participat la efectuarea expertizei tehnice; că instanțele nu s-au pronunțat asupra solicitării lor de a cumpăra suprafața de 258 mp.; că în cauză s-a declanșat un proces de numai 3 reclamanți, din care în final numai doi solicită o revendicare de teren, trecându-se peste declarația de renunțare a reclamantului.
În cauză, reclamanții intimați nu au formulat întâmpinare.
În urma examinării deciziei atacate, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.304 pct.5, 6 și 8.pr.civ. Curtea apreciază că recursul pârâților este neîntemeiat.
Într-adevăr, așa cum corect a stabilit și instanța de apel prin decizia atacată, în cauză a fost introdus reclamantul, în locul defunctei, care și-a dovedit calitatea de moștenitor cu certificatul de moștenitor nr.24/08.12.2006 (fila 97 dosar fond), precum și reclamantele și, care și-au dovedit calitatea de moștenitoare (descendente de gradul I) după defunctul cu actele de stare civilă aflate la filele 154-158 ale dosarului de fond, fiind citați toți acești moștenitori în calitate de reclamanți la toate termenele de judecată, iar pârâții nu s-au opus la introducerea lor în cauză.
Prin urmare, este nejustificată cererea pârâților recurenți de desființare a cauzei cu trimitere spre rejudecare, în temeiul dispozițiilor art.304 pct.5 pr.civ.
Pe de altă parte, este de observat că pârâții recurenți nu invocă încălcarea propriilor drepturi subiective, ci pretinse încălcări ale drepturilor reclamanților introduși în cauză, în sensul că nu au fost citați în calitate de reclamanți și nu au participat la efectuarea expertizei, încălcări pe care doar titularii drepturilor subiective respective puteau să le invoce.
Nici criticile vizând renunțarea la petitul privind revendicarea suprafeței de teren de 258 mp nu pot fi primite, întrucât din scriptul aflat la fila 141 dosarului primei instanțe rezultă că reclamanții au revenit asupra poziției procesuale inițiale, revendicând expres această suprafață.
În ceea ce privește fondul litigiului, Curtea apreciază că atât prima instanță cât și instanța de apel au soluționat petitele privind grănițuirea și revendicarea în deplină concordanță cu concluziile raportului de expertiză, din care rezultă fără echivoc că pârâții folosesc în plus față de suprafața înscrisă în cartea funciară o suprafață de 258 mp din parcela vecină cu nr.top 396-397/a/2, proprietatea reclamanților.
În virtutea acestor considerente, Curtea apreciază că toate criticile vizând cazurile de casare și modificare prevăzute de art.304 pct.5, 6 și 8.pr.civ. sunt neîntemeiate, urmând ca în baza art.312 pr.civ. să respingă recursul pârâților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâții, și împotriva Deciziei civile nr.931/A din 14 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 martie 2008.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Florin Șuiu
G - - - - -
Grefier,
- -
Red.GO/114.03.2008
Tehnored.MM/2 ex/25.03.2008
Instanță fond: Judecătoria Timișoara - jud.
Inst.apel: Tribunalul Timiș - jud.,
Președinte:Gheorghe OberșterescuJudecători:Gheorghe Oberșterescu, Cristian Pup, Florin Șuiu
