Obligație de a face. Decizia 254/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 254
Ședința publică de la 23 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 2923 din data de 7 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- în contradictoriu cu intimații pârâți EXPLOATAREA MINIERĂ DE M, EXPLOATAREA MINIERĂ DE M și TG J, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă, intimata pârâtă EXPLOATAREA MINIERĂ DE M, reprezentată de consilier juridic și intimata pârâtă TG J, reprezentată de consilier juridic, lipsind intimata pârâtă EXPLOATAREA MINIERĂ DE
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recursul este declarat împotriva unei decizii irevocabile.
S-au învederat de asemenea, concluziile scrise formulate de recurenta reclamantă precum și cererea formulată de intimata pârâtă EXPLOATAREA MINIERĂ DE M, prin care solicită amânarea cauzei în vederea comunicării motivelor de recurs, după care;
Instanța, a pus în discuție cererea de amânare a cauzei formulată de intimata pârâtă EXPLOATAREA MINIERĂ DE M, prin care solicită comunicarea motivelor de recurs.
Recurenta reclamantă, a arătat că se opune la cererea de amânare formulată în cauză.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă EXPLOATAREA MINIERĂ DE M, a arătat de asemenea că se opune.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă TG J, a învederat că se opune la cererea de amânare formulată de intimata pârâtă.
Instanța, respinge cererea de amânare a cauzei formulată de intimata pârâtă M și, din oficiu, a pus în discuția părților excepția de admisibilitate a recursului formulat de reclamanta, în raport de dispozițiile art. 299 Cod procedură civilă, având în vedere că acesta este declarat împotriva unei decizii irevocabile pronunțată de Tribunalul Gorj ca instanță de recurs.
Recurenta reclamantă, a lăsat la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă EXPLOATAREA MINIERĂ DE M, a solicitat admiterea excepției și respingerea recursului ca inadmisibil.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă TG J, a achiesat la concluziile puse de reprezentatul intimatei pârâte EXPLOATAREA MINIERĂ DE
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr- reclamanta a chemat în judecată pârâtele M, M și Tg-J, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligate pârâtele să redea în circuitul agricol suprafața de 3,8396 ha teren, obligarea pârâtelor la despăgubiri reprezentând uzufructul terenului de care a fost lipsită în ultimii ani, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat reclamanta că este proprietara unui teren agricol în suprafață de 5,4730 ha în baza titlului de proprietate nr.- din 15.10.2002 eliberat pe numele tatălui său, în prezent decedat, precum și a suprafeței de 6.300 mp. teren cumpărat de la, iar din totalul suprafeței ce o deține, o mare parte a terenului se află în perimetrul minier, respectiv 2,6990 ha teren afectat de lucrările miniere executate de M și 1,1406 ha teren afectat de lucrările miniere executate de
Că, suprafețele de teren afectate se află pe raza satului, în tarlaua 36, parcelele 3, 71/4, 4 și 71/3, precum și în tarlaua 14, parcelele 10/1, 736/1 și 10/2.
În drept și-a întemeiat cererea pe disp.art.480 și 998.civ.
Pârâta Mad epus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate ca neîntemeiată, cu motivarea că a intervenit prescripția dreptului la acțiune, având în vedere că, reclamanta a cunoscut situația terenului din anul 2002, odată cu eliberarea titlului de proprietate.
Că, reclamanta avea posibilitatea legală să refuze comisiei locale punerea în posesie a suprafeței de teren respective, deoarece terenul în discuție nu corespundea categoriei de folosință și putea de asemenea să se adreseze cu cerere scrisă la Primărie și la Prefectură în vederea constituirii respectivului teren în perimetrul de ameliorare în sensul art.82 (1) din legea 18/1991.
A mai arătat pârâta că, în ceea ce privește redarea în circuitul agricol a terenului menționat, acest aspect presupune anumite lucrări și activități specifice, lucrări care nu pot fi făcute de unitățile miniere care au un alt specific de activitate.
De asemenea, legal citată pârâta Mad epus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința civilă 1703 din 12.06.2008 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de SA Tg J și respinsă cererea față de această pârâtă, au fost respinse excepțiile prescripției dreptului la acțiune invocate de M și M și pe fond admisă acțiunea civilă cu obligarea celor două pârâte la plata sumei de 18303 lei, în solidar, față de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe civile au formulat recurs pârâtele M și M, iar prin decizia civilă 3203 din 19.11.2008 au fost admise recursurile, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare, pentru a se stabili cu claritate prejudiciul produs de fiecare pârâtă și a se analiza aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 82 și 86 din 18/1991.
Prin sentința civilă nr.1732 din 29.06.2009 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a SA Tg-J și respinsă cererea față de această pârâtă.
Au fost respinse excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtele M și M și excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâtele M și
A fost admisă acțiunea civilă pentru obligația de a face și pretenții, formulată de reclamanta față de M și M, fiind obligate pârâtele să redea în circuitul agricol suprafețele de teren individualizate potrivit raportului de expertiză.
A fost obligată pârâta M la plata sumei de 12532 lei, reprezentând despăgubiri, către reclamantă și pârâta M la plata sumei de 5771 lei, reprezentând despăgubiri, către reclamantă.
Au fost obligate în solidar pârâtele M și M la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1700 lei.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut cu privire la excepțiile invocate, ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta SA Tg-J deoarece, din probatoriul administrat în cauză, rezultă că această pârâtă nu a efectuat lucrări miniere în zona afectată, în același sens fiind și concluziile deciziei de casare care a reținut că, în mod corect în primul ciclu procesual această excepție a fost admisă.
Cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtele M și M, aceste excepții au fost respinse deoarece, din cuprinsul raportului de expertiză specialitatea geologie rezultă că terenul în litigiu a fost afectat de cele două pârâte, fapt consemnat și în procesul verbal aflat la fila 79 din dosar, întocmit de expertul geolog cu ocazia efectuării lucrării la fața locului și semnat de reprezentanții celor două pârâte.
Cu privire la excepția prescripției extinctive invocată de aceleași pârâte, această excepție a fost respinsă, cu motivarea că termenul general de prescripție începe să curgă de la data când reclamanta a devenit proprietară asupra terenurilor prin contractul de vânzare cumpărare, respectiv certificatul de moștenitor, aflate la filele 4 -5 din dosarul nr-, aceasta fiind data la care reclamanta devenită proprietară a cunoscut paguba și pe autorul prejudiciului.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamanta este proprietară asupra mai multor suprafețe de teren identificate prin raportul de expertiză ca fiind cuprinse în titlul de proprietate -3 din 15.10.2002 și contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3336 din 25.05.2004.
O parte din aceste terenuri, adică cele cuprinse în tarlaua 36, parcelele 3, 4, 71/3, 71/4, 65 tarlaua 14 parcele 10/2, 10/1, 763/1 și tarlaua 35 parcela 146/1 sunt afectate de lucrări miniere și nu sunt cuprinse în decrete de expropriere, concluziile celor două rapoarte de expertiză coroborându-se cu declarațiile martorilor audiați în primul ciclu procesual.
Că, reclamanta face dovada proprietății asupra terenului în litigiu și dovada faptului că acest teren este afectat de cele două pârâte.
S-a reținut că în cauză sunt îndeplinite cerințele art. 998 - 999. civ. respectiv existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.
Că, în cauza de față, acoperirea prejudiciului creat presupune atât redarea terenului afectat în circuitul agricol, cât și plata contravalorii nefolosirii acestui teren.
S-a reținut că pârâtele nu au făcut în nici un fel dovada că au întreprins acțiuni pentru constituirea unor asemenea perimetre de ameliorare și condiționarea de existența unei anumite suprafețe pentru execuția în teren a lucrărilor de amenajare și punere în valoare ar conduce la imposibilitatea proprietarilor de suprafețe mai mici de teren de a folosi terenul potrivit categoriei de folosință a acestuia.
În baza art.274 pr.civ. cele două pârâte au fost obligate în solidar să plătească reclamantei cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței au declarat recurs recurentele pârâte M și M, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta pârâtă Maa rătat în motivele de recurs că greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a unităților miniere, fiind ignorate 103/2002, HG 702/1999 și Legea 85/2003, greșit a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune, nu au fost respectate îndrumările deciziei de casare privind analizarea apărărilor pârâtelor, fiind greșit interpretate dispozițiile art.82 și următoarele din Legea 18/1991, a fost greșit respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, deși terenurile au fost predate și Primăriea, Comisia Locale și Comisia Județeană G de aplicare a Legii 18/1991 ar fi trebuit să aplice disp.art.82-86 din Legea 18/1991, că au fost inversate despăgubirile imputate pârâtelor în raport de terenurile afectate de fiecare dintre cele două pârâte.
Și recurenta pârâtă Maa rătat prin recursul formulat că nu au fost respectate îndrumările deciziei de casare privind verificarea apărărilor pârâtelor, interpretarea greșită a disp.art.82 și următoarele din Legea 18/1991, greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive în raport de dispozițiile HG 103/2004, HG 702/1999 și Legii 85/2003, greșita respingere a excepției prescripției dreptului la acțiune, în raport de prevederile Decretului 167/1958 și de data contractului de vânzare-cumpărare (25 mai 2004), că au fost inversate despăgubirile imputate pârâtelor în raport de terenurile afectate de fiecare dintre cele două pârâte.
Prin deciziei civile nr. 2923 din data de 7 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- s-au admis recursurile declarate de recurentele pârâte M și M, împotriva sentinței civile nr.1732 din 29.06.2009 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-.
S-a casat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a constatat că se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, în condițiile în care soluția instanței de fond a fost dată cu nerespectarea îndrumărilor deciziei de casare privind verificarea apărărilor pârâtelor, și pentru necercetarea fondului cauzei sub aspectul condițiilor cerute pentru aplicarea dispozițiilor art. 998 - 999 Cod civil, și a dispozițiilor Decretului nr. 167/1958.
Împotriva acestei decizii irevocabile a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs s-a susținut că decizia Tribunalului Gorj este nulă întrucât a fost dată de instanța nelegal constituită, potrivit dispozițiilor art. 2821Cod pr. civ. în condițiile în care petitul principal al cererii de chemare în judecată l-a constituit solicitarea reclamantului de a fi obligate pârâtele să-i redea în circuitul agricol terenurile degradate prin activitatea lor abuzivă, apreciind că obiectul acțiunii l-a reprezentat obligația de "a face" care nu este evaluabilă în bani.
S-a invocat omisiunea instanței de a califica din oficiu calea de atac exercitată de pârâtă ca fiind apel, astfel încât cauza să fi fost soluționată în apel în complet de 2 judecători, conform normelor de procedură civilă.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Tribunalului Gorj și trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru a se pronunța asupra litigiului dedus judecății în calea de atac a apelului.
În drept s-au invocat prevederile art. 304 alin. 1 pct. 1 Cod pr.civ.
Recursul se va respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 299 alin. 1 Cod pr.civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, sunt supuse recursului.
În conformitate cu prevederile art. 2821alin. 1 Cod pr.civ. nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în prima instanță în cererile introduse pe cale principală, privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asiguratorii și în alte cazuri prevăzute de lege.
Conform prevederilor art. 126 alin. 2 și art. 129 din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, iar căile de atac pot fi exercitate numai în condițiile legii.
În speță, obiectul cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta l-a constituit obligarea pârâtelor să redea în circuitul agricol suprafața de 3,8396 ha teren și obligarea acestora la despăgubiri reprezentând uzufructul terenului de care a fost lipsită reclamanta în ultimii ani.
Sentința pronunțată de Judecătoria Motrua fost supusă căii de atac a recursului, ce a fost soluționat prin decizia civilă nr. 2923/7 dec.2009 a Tribunalului Gorj, pe parcursul judecării acestei căi de atac, reclamanta neinvocând nelegalitatea recursului în raport de nerespectarea prevederilor art. 2821Cod pr. civilă. De altfel, litigiul a parcurs mai multe cicluri procesuale, în carul cărora singura cale de atac exercitată împotriva sentinței și soluționată de instanțe, a fost recursul.
Obiectul litigiului dedus judecății este evaluabil în bani, în condițiile în care cererea de chemare în judecată privește un bun imobil, respectiv terenul în suprafață de 3,8396 ha a cărui valoare nu depășește suma de 100.000 lei prevăzută de art. 2821Cod pr.civ. precum și pretențiile reprezentând contravaloarea uzufructului, pe calea acțiunii civile formulate urmărindu-se a se proteja un drept patrimonial, precum și producerea unor consecințe patrimoniale.
În aceste condiții, se constată că sunt nefondate criticile din recurs în care se invocă nelegalitatea căii de atac a recursului, ce a fost soluționat prin decizia atacată, precum și cele referitoare la compunerea completului de judecată ce a soluționat cauza în recurs.
Față de cele expuse, constatând că decizia Tribunalului Gorj este o hotărâre judecătorească irevocabilă pronunțată în recurs, ce nu poate face obiectul unui nou recurs, nefăcând parte din categoria hotărârilor judecătorești prevăzute de art. 299 alin. 1 Cod pr.civ. nefiind incidente dispozițiile art.304 pct.1 Cod pr.civ. invocate în recurs, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod pr.civ. urmează a se respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 2923 din data de 7 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- în contradictoriu cu intimații pârâți EXPLOATAREA MINIERĂ DE M, EXPLOATAREA MINIERĂ DE M și TG
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
2 ex/05.03.2010
Tehnored.
Jud. fond
Jud.apel
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean
