Obligație de a face. Decizia 308/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 308

Ședința publică din data de 3 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Violeta Stanciu

JUDECĂTORI: Violeta Stanciu, Gherghina Niculae Constanța Ștefan

- C -

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în P,-,.85,.1,.6, jud.P, împotriva deciziei civile nr.594 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Mun.P, cu sediul în. nr.2-4, jud.P și intervenienții Municipiul P și Consiliul Județean P, ambele cu sediul în. nr.2-4, jud.

Recurs timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 10,00 lei potrivit chitanței nr. -/21.01.2009 și timbru judiciar de 1,00 lei, anulate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant personal, intimații Consiliul Local al Municipiului P, Municipiul P reprezentați prin consilier juridic și intimatul Consiliul Județean P prin consilier juridic.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Recurentul-reclamant având cuvântul precizează că nu a solicitat și suspendarea prezentei cauze la momentul când a solicitat strămutarea dosarului.Solicită proba cu înscrisuri, sens în care depune la dosar în copii procesul verbal de predare primire a locuinței din strada - - și adresa nr. 13671/19999 emisă de Primăria mun.P, pe care le comunică și părților adverse.

Consilier juridic, pentru intimații Consiliul Local al Municipiului P și Municipiul P, solicită termen pentru a lua cunoștință de cele două acte depuse azi la dosar de recurent.

Curtea, consideră că nu se impune amânarea cauzei și lasă dosarul la a doua strigare pentru ca reprezentanții intimaților să ia cunoștință de acestea.

Luându-se cauza la a doua strigare au răspuns recurentul-reclamant personal, intimații Consiliul Local al Municipiului P, Municipiul P reprezentați prin consilier juridic și intimatul Consiliul Județean P prin consilier juridic.

Curtea, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și dezbaterea recursului.

Recurentul-reclamant având cuvântul critică decizia pronunțată de Tribunalul Prahova, învederând că actul adițional prin care se prelungește valabilitatea protocolului nr.7042/20731/2002 este emis și înregistrat ca act oficial la data de 29.04.2007, ori legal nu avea cum să se prelungească linear în

- 2 -

aprilie 2008, un act ce expirase deja în noiembrie 2007, iar dacă s-a realizat totuși pur formal, această operațiune este caducă, neputând să producă efecte juridice. De asemenea este caducă și prelungirea tot prin act adițional a contractului de închiriere a apartamentului, iar faptul că a semnat într-un anume context ultimul act adițional, nu putea fi de natură să înlăture cauza evidentă de caducitate.

Mai susține că, odată ce nu mai exista un protocol încheiat între Consiliul local și Consiliul Județean și nici nu a fost notificat să elibereze spațiul în termenul special prevăzut de OUG nr.40/1999, consideră că are dreptul de a cere încheierea unui nou contract de închiriere direct cu proprietarul administrator adică Municipiul P reprezentat de Consiliul Local

Precizează că, fundamentarea deciziei recurate pe dispozițiile art. 1073 și urm. Cod civil, care se referă concret la materia,efectele obligațiilor, nu are tangență cu chestiunea dedusă judecății.

Solicită admiterea recursului, în baza disp. art. 312 alin. 1,2 și 3 Cod pr.civilă modificarea în tot a deciziei și obligarea Municipiului P reprezentat prin Consiliul Local P să încheie un nou contract de închiriere pentru spațiul situat în P,str.-, nr.93,.85,.6, jud.P începând cu data introducerii acțiunii. Fără cheltuieli de judecată.

Depune la dosar concluzii scrise.

Consilier juridic având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat.

Invederează instanței că prin motivele de recurs invocate se modifică obiectul acțiunii, inițial s-a solicitat obligarea la încheierea unui nou contract de închiriere iar în recurs s-a solicitat obligarea la încheierea contractului pe o perioadă de 3 ani de la data introducerii acțiunii.

Susține că în mod corect a fost respinsă acțiunea, întrucât dacă s-ar admite ar fi obligați să încheie două contracte de închiriere.

Consilier juridic având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, în mod corect cele două instanțe au respins acțiunea. Depune la dosar în copie actul adițional încheiat cu Consiliul Județean.

Curtea:

Examinând recursul civil de față,constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr. 4021/281/24.03.2008 la Judecătoria Ploiești, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local P, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să-i încheie un nou contract de închiriere cu privire la imobilul situat în P,-,. 85,. 1,. 6.

In motivarea acțiunii reclamantul a arătat că deține spațiul în litigiu în calitate de chiriaș în baza unui contract de închiriere încheiat cu Consiliul Județean P cu nr. 7209/2002 pe o durată de 5 ani, respectiv 10.10.2002-10.10.2007 și că în prezent acest contract a expirat, fiind obligat pârâtul în calitate de proprietar să-i încheie un contract de închiriere cu privire la același spațiu, în condițiile în care nu deține în proprietate o locuință.

Judecătoria Ploiești, prin sentința civilă nr.5290 din 28.05.2008 a admis acțiunea și a obligat pârâtul să încheie în calitate de proprietar, în favoarea

- 3 -

reclamantului un nou contract de închiriere pentru spațiul de locuit situat în P,str.-, nr.93,.85,.1,.6.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin protocolul înregistrat sub nr. -/2002 la Consiliul Local P iar la Consiliul Județean P sub nr. 7042 din 1.10.2002, Consiliul Local Pat ransmis cu titlu oneros către Consiliul Județean pe timp de 5 ani apartamentele nr. 1, 2, 6, din blocul 85 din P,str.-, nr. 93,. 1, iar ulterior Consiliul Județean Paî ncheiat cu reclamantul contractul de închiriere nr. 7209/2002 privind apartamentul nr. 6 pe o durată de 5 ani respectiv 1.10.2002-1.10.2007, astfel încât după expirarea acestui contract, nici administratorul și nici titularul dreptului de proprietate al spațiului în litigiu nu l-a notificat pe reclamant în vederea încheierii unui nou contract de închiriere, cu privire la data, locul întâlnirii deși reclamantul a continuat să locuiască în acest spațiu și și-a îndeplinit toate obligațiile ce-i reveneau în calitate de chiriaș.

Impotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul Consiliul Local al municipiului P, invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive și respingerea acțiunii, motivând că nu are calitate procesuală pasivă, neavând calitatea de proprietar al imobilului și de administrator ce nu poate fi obligat la încheierea contractului, proprietar fiind municipiul și că în mod greșit s-au aplicat prevederile art. 14 și 22 din OUG nr. 40/1999 atât timp cât prin hotărârea nr. 146/2002 a Consiliului Local P s-a aprobat darea în administrare cu plată la cererea Prefecturii P, Consiliului Județean Pau nui număr de 4 apartamente din P,-,. 85, proprietatea municipiului P, fiind încheiat protocolul nr. 20879/2002 inclusiv pentru spațiul în litigiu, protocol în baza căruia Consiliul Județean Paî ncheiat cu reclamantul contractul de închiriere nr. 7209/2002.

Pârâtul apelant a mai arătat că prin hotărârea nr. 77/2008 a Consiliului Local P s-a aprobat prelungirea pe o perioadă de 3 ani a termenului de transmitere în administrarea Consiliului Județean P și a Prefecturii Pac elor 4 apartamente și prin actul adițional nr. 6979/2008 a fost prelungit contractul de închiriere al reclamantului, împrejurare de care instanța de fond nu a ținut seamă.

Tribunalul Prahova, prin decizia civilă nr. 473 din 7.10.2008 a admis apelul declarat de pârât, A anulat sentința civilă nr. 5290 din 28.05.2008 cauza fiind reținută spre rejudecare pentru introducerea în cauză în calitate de intervenienți a municipiului P și a Consiliului Județean

După administrarea probei cu acte, Tribunalul Prahova, prin decizia nr. 594 din 11 noiembrie 2008 respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Consiliul Local P, invocată de acesta și a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că prin contractul de închiriere nr. 25514 din 4.06.1999 Consiliul Local Paî nchiriat reclamantului pe o durată de 5 ani, respectiv 8.05.1999- 8.05.2004 imobilul situat în P,-,. 149,. 15, având 2 camere și dependințe.

In baza protocolului nr. 7042/20731 din 1.10.2002 Municipiul P prin Consiliul Local Pap redat în administrare cu plată Consiliului Județean P pe o perioadă de 5 ani 10.10.2002-10.10.2007 apartamentele nr. 1, 2, 6 din imobilul situat în P, str.-,. 85, protocol ce a fost prelungit

- 4 -

prin actul adițional nr. 1874 din 29.04.2008 încheiat între Municipiul P și Consiliul Județean P pe o perioadă de trei ani, respectiv 11.10.2007 - 10.10.2010 cu privire la aceste apartamente.

Conform contractului de închiriere nr. 7209 din 9.10.2002 Consiliul Județean P, în calitate de administrator a închiriat reclamantului pe o perioadă de 5 ani, respectiv 10.10.2002-10.-, spațiul situat în P str. -, -,. 85,. 1,. 6, având 3 camere și dependințe, iar la data de 7.05.2008 s-a încheiat actul adițional nr. 1 la acest contract înregistrat sub nr. 6979 din 13.05.2008 între Consiliul Județean P în calitate de administrator și reclamant în calitate de chiriaș, prin care s-a modificat contractul nr. 7209/2002 privind durata acestuia și anume termenul de închiriere a fost prelungit de la data de 11.10.2007 până la data de 10.10.2010.

Instanța de apel reținând că reclamantului i s-a prelungit contractul de închiriere nr. 7209/2002 încheiat cu Consiliul Județean P, pentru spațiul în litigiu prin actul adițional nr. 1/6979 din 13.05.2008 pentru perioada 11.10.2007 - 10.10.2010, a constatat că reclamantul nu poate pretinde obligarea pârâtului la încheierea unui alt contract de închiriere cu privire la același spațiu, mai ales că pârâtul nu mai deține acest spațiu în administrare, fiind predat pe o perioadă de trei ani - 11.10.2007-10.10.2010, Consiliului Județean P, caz în care nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1073 și urm. Cod civil.

Susținerile pârâtului Consiliului Local P, în sensul că nu poate fi obligat la încheierea contractului de închiriere sunt fondate deoarece într-adevăr în urma predării spațiului în litigiu către Consiliul Județean, acesta nu mai are drept de administrare, motiv pentru care nu poate fi obligat să încheie cu reclamantul un contract de închiriere pentru spațiul din litigiu.

S-au reținut a fi întemeiate și apărările pârâtului în sensul că prin hotărârea nr. 77/2008 a Consiliului Local P s-a aprobat prelungirea pe o perioadă de 3 ani a termenului de transmitere în administrarea Consiliului Județean P și a Prefecturii Pac elor 4 apartamente și că prin actul adițional nr. 6979/2008 a fost prelungit contractul de închiriere al reclamantului întrucât prin prelungirea contractului de închiriere nr. 7209/2002 în baza actului adițional nr. 1 pe o perioadă de 3 ani, respectiv 11.10.2007 - 10.10.2010, reclamantul este în continuare titularul unui contract de închiriere cu privire la spațiul în litigiu, motiv pentru care acesta nu mai poate solicita încheierea unui alt contract de închiriere cu privire la același spațiu.

Pretenția reclamantului privind încheierea unui contract de închiriere pentru spațiul în litigiu pe o durată de 5 ani este nefondată deoarece, pe de o parte, acest spațiu se află în administrarea Consiliului Județean P și nicidecum a Consiliului Local P, iar pe de altă parte, Consiliul Județean P nu poate fi obligat la încheierea unui contract de închiriere pe o durată de 5 ani, atât timp cât protocolul în baza căruia i s-a dat în continuare în administrare cele 3 apartamente a fost prelungit pe o perioadă de 3 ani și nu de 5 ani.

Instanța de apel a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local P,invocată de acesta, existând identitate între persoana pârâtului și titularul obligației, atât timp cât pârâtul are atribuții în principiu de administrare a spațiilor locative aflate în proprietatea municipiului

- 5 -

Impotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamantul invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă.

In dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurentul susține că instanța de apel în mod greșit a reținut că, prin prelungirea formală a protocolului și a contractului de închiriere cu Consiliul Județean P - administratorul, reclamantul nu mai este îndreptățit să ceară încheierea unui nou contract de închiriere cu proprietarul Consiliul Local P.

Instanța de apel a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal, aplicând eronat legea întrucât actul adițional prin care se prelungește valabilitatea protocolului nr. 7042/20731/2002 este emis și înregistrat ca act oficial la data de 29.04.2007, ori, legal, nu avea cum să se prelungească linear, în aprilie 2008, un act ce expirase deja în noiembrie 2007.

Iar dacă s-a realizat totuși, pur formal, această operațiune ea este caducă, neputând să producă efecte juridice.

Pe cale de consecință, este caducă și prelungirea, tot prin act adițional a contractului de închiriere a apartamentului iar faptul că reclamantul a semnat acel act, nu putea fi de natură să înlăture cauza evidentă de caducitate.

Legal ar fi fost ca, în luna aprilie 2008, să se fi încheiat un nou protocol iar nu un act adițional la un protocol deja expirat.

Din punct de vedere juridic, părțile se află în situația anterioară introducerii acțiunii când nu ai exista un protocol valabil între cele două consilii, iar reclamantul nu fusese notificat să elibereze acel spațiu, în termenul special de decădere prevăzut de OUG nr. 40/1999, având deci în continuare dreptul de a cerere încheierea unui nou contract de închiriere direct cu proprietarul administrator, adică Municipiul P - prin Consiliul Local

Recurentul a mai invocat un al doilea aspect, secundar, de nelegalitate ce îl constituie fundamentarea deciziei pe disp. art. 1073 și urm, civil, care se referă la materia, efectele obligațiilor, fără tangență cu chestiunea dedusă judecății.

Ca urmare, recurentul solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei în sensul de a fi obligat municipiul P - prin Consiliul Local P, să- încheie un nou contract de închiriere pentru spațiul de locuit din litigiu, pe o perioadă care este legal stabilită actualmente la 3 ani, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, decizia criticată prin recursul formulat, constată că nu este afectată legalitatea acesteia, recursul fiind nefundat și urmează a fi respins deoarece:

Potrivit literaturii juridice, motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă invocat de recurent, vizează încălcarea legii de drept substanțial, încălcare ce poate îmbrăca mai multe aspecte: aplicarea unui text de lege străin situației de fapt; extinderea normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplică ori restrângerea nejustificată a aplicării prevederilor acesteia; textului de lege aplicabil i s-a dat o interpretare greșită; încălcarea unor principii generale de drept.

In dezvoltarea acestui motiv de recurs, reclamantul recurent nu precizează textul de lege care ar fi fost încălcat de instanța de apel care a anulat sentința și pe fond a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată, cu motivarea că reclamantul este titularul unui contract de închiriere cu privire la spațiul din litigiu și

- 6

ca urmare nu mai poate solicita încheierea unui alt contract de închiriere pentru același spațiu.

Față de situația reală reprezentată de existența contractului de închiriere pentru spațiul din litigiu, recurentul reclamant efectele actului adițional nr. 1 la contractul nr. 7209 din 9.10.2002 încheiat între Consiliul Județean P în calitate de administrator și reclamant în calitate de chiriaș prin care se prelungește termenul de închiriere până la data de 10.10.2010, invocând caducitatea.

Nu se aplică în speță această instituție juridică întrucât caducitatea desemnează o ipoteză de ineficacitate a unui act juridic datorată survenirii unui eveniment mai presus de voința părților și în absența oricărei culpe a acestora, care se consumă ulterior încheierii valabile a acelui act juridic și care are drept consecință împiedicarea obiectivă a producerii efectelor sale.

Nu se poate constata caducitatea actului adițional la protocolul nr. 7042/20731/2002 și actului adițional nr. 1 la contractul de închiriere, în primul rând din punct de vedere procedural pentru că reclamantul nu a investit instanța cu un capăt de cerere în constatarea caducității acestor acte și în al doilea rând din punct de vedere al dreptului substanțial pentru că nu sunt îndeplinite condițiile caducității, precizare mai sus.

Se reține că nu a survenit nici un eveniment mai presus de voința părților ulterior încheierii actului adițional la protocol și actului adițional la contractul de închiriere și în absența oricărei culpe a părților contractante, dimpotrivă, evenimentul care ar produce caducitatea în opinia recurentului, a intervenit anterior încheierii celor două acte respectiv expirarea protocolului și a contractului de închiriere și lipsa notificării administratorului cu privire la data și locul întâlnirii părților pentru prelungirea contractului de închiriere, eveniment care presupune culpa proprietarului și administratorului spațiului de locuit din litigiu, care nu au încheiat actele adiționale mai înainte de expirarea actelor inițiale.

In concluzie soluția instanței de apel d e respingere a acțiunii reclamantului pe considerentul că acesta este în continuare titularul unui contract de închiriere, motiv pentru care acesta nu mai poate solicita încheierea unui alt contact de închiriere cu privire la același spațiu, este dată cu respectarea legii, în cauză nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă,invocat de recurent, urmând ca în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod pr.civilă, să fie respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în P,-,.85,.1,.6, jud.P, împotriva deciziei civile nr.594 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Mun.P, cu sediul în. nr.2-4, jud.P și intervenienții Municipiul P și Consiliul Județean

- 7 -

P, ambele cu sediul în. nr.2-4, jud.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 3 aprilie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Violeta Stanciu, Gherghina Niculae Constanța Ștefan

- - - - C -

GREFIER,

- -

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3120

Tehnored. Gh.N/CO

2 ex./8.04.2008

f- Judec.

a- Trib.

Președinte:Violeta Stanciu
Judecători:Violeta Stanciu, Gherghina Niculae Constanța Ștefan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 308/2009. Curtea de Apel Ploiesti