Obligație de a face. Decizia 315/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE
DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 315
Ședința publică din data de 18 martie 2008
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Rodica Duboșaru
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul Consiliul Local al orașului - prin reprezentant legal, cu sediul în, nr. 67, județ D, împotriva deciziei civile nr. 427 din 5 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții - -, cu sediul în -, județ D, - BV - cu sediul ale în -, AVAS cu sediul în B, Cpt.Av. nr.50, sector 1, Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B,-, sector 5 și Ministerul Finanțelor Publice - prin D, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească nr.166, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul reclamant Consiliul Local al orașului și intimații pârâți - -, - BV, Ministerul Finanțelor Publice B și Ministerul Finanțelor Publice prin D.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură s-au depus întâmpinări din partea intimaților pârâți - - și - BV, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. Totodată, din partea recurentului reclamant Consiliul local al orașului s-a depus o cerere prin care solicită amânarea cauzei deoarece singurul reprezentant al instituției la instanțele de judecată nu se poate prezenta deoarece, la aceeași dată, trebuie să asigure asistența juridică în cauza de face obiectul dosarului civil aflată pe rolul Judecătoriei Pucioasa, sens în care anexează în xerocopie citația emisă de Judecătoria Pucioasa.
Curtea, respinge ca neîntemeiată cererea de amânare formulată de recurentul reclamant Consiliul local al orașului deoarece acesta a primit citația în termen procedural iar prin citația depusă nu face dovada amânării, consideră cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele;
Prin cererea înregistrată la udecătoria Pucioasa sub nr- urmare a declinării competenței de soluționare a cauzei de la ribunalul Dâmbovița, conform sentinței civile nr.1727/5 septembrie 2006, reclamanta Consiliul local oraș a chemat în judecată civilă pe pârâtele - -, - BV, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați să predea sau să depună diligențele necesare pentru predarea către reclamantă, prin protocol de predare - primire, imobilele reprezentând grădinița situată în,- și terenul aferent în suprafață de 3987 mp. ce se regăsesc în patrimoniul pârâtei - -.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că imobilul în litigiu cu destinația de grădiniță pentru învățământ preșcolar a fost inclusă în patrimoniul Ministerului Învățământului în baza prevederilor Legii Învățământului nr.84/1995, ulterior în baza mai multor acte normative fiind trecute în domeniul public al orașului, HG nr. 1350/2001 privind atestarea domeniului public al județului D,al municipiului Târgoviște, orașelor și comunelor din județul D, atestând apartenența imobilelor în cauză la domeniul public al orașului și menționate în anexa 4 la poziția nr.134.
A mai arătat că pârâta - refuză să predea reclamantei imobilele prin protocol, deși a întreprins numeroase demersuri în acest sens, această pârâtă care la vreme respectivă avea capital majoritar de stat putând să întreprindă demersurile necesare pentru a obține de la Guvernul României plata unor despăgubiri pentru acest imobil ce a fost inclus în patrimoniul Ministerului Învățământului și ulterior trecut în domeniul public al orașului.
A invocat reclamanta prevederile art.166 alin.3 din Legea Învățământului nr.85/1995 conform cărora baza materială aferentă procesului de instruire și educație realizate din fondurile statului sau din fondurile instituțiilor și întreprinderilor de stat, în perioada anterioară datei de 22 decembrie 1989 se reintegrează fără plată în patrimoniul Ministerului Educației Naționale, al instituțiilor și unităților de învățământ și cercetare științifică din sistemul învățământului de stat, predarea-preluarea făcându-se pe bază de protocol iar justa despăgubire se acordă după caz de guvern, în aceleași condiții reintegrându-se fără plată și imobilele care conform art.20 alin.2 din Legea nr.15/1990 au trecut în patrimoniul unor societăți comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta - - a invocat excepția lipsei calității procesuale a pârâtelor AVAS și prin D, susținând că niciuna din ele nu este ținută în raportul juridic dedus judecății pentru că la data formulării acțiunii niciuna nu avea calitatea de proprietar sau posesor al imobilelor solicitate de reclamantă, singura proprietară asupra imobilului fiind - - la care acționarul majoritar este firma BV Olanda, fapt constatat de Judecătoria Pucioasa prin sentința civilă nr.1276/28 decembrie 2004 devenită irevocabilă prin decizia nr.1286/31.10.2005 a Curții de APEL PLOIEȘTI, între această societate și reclamantă existând același litigiu pe rolul Judecătoriei Pucioasa soluționat în mod irevocabil.
S-a invocat de asemenea excepția autorității de lucru judecat față de sentința civilă nr.1276/2004 a Judecătoriei Pucioasa, devenită irevocabilă prin decizia civilă nr.1286/2005 a Curții de APEL PLOIEȘTI, între acestea existând triplă identitate de părți, obiect și cauză.
S-a arătat în întâmpinare că temeiul legal invocat de reclamantă nu se aplică în cauză întrucât - - în calitate de societate privată și de proprietar al imobilului, se află în situația de excepție prevăzută de art.166 alin.3 din Legea nr.84/1995 introdusă prin Legea nr.354/2004 în baza deciziei Curții Constituționale nr.121/16 octombrie 1996, anterioară datei privatizării - 12 ianuarie 1999.
Pârâta AVAS - succesoare legală a APAPS, a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității sale procesuale pasive, neexistând un raport juridic între reclamantă și aceasta din care să rezulte drepturi și obligații corelative, că susținerile reclamantei nu pot fi întemeiate deoarece această pârâtă fost acționar la - - și-a vândut pachetul de acțiuni pe care îl deținea către pârâta BV Olanda, acțiuni reprezentând 70% din valoarea capitalului social subscris.
Aceeași pârâtă a susținut că în virtutea calității de acționar își exercită doar drepturile conferite de această calitate, că bunurile sunt și rămân în proprietatea societății la care AVAS deține acțiuni în numele statului numai societatea putând dispune de bunurile din patrimoniul ei.
Întâmpinare a formulat și pârâta DGFP D invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive și a autorității de lucru judecat.
La toate întâmpinările formulate de pârâte reclamanta a răspuns prin întâmpinarea depusă la dosar, prin care a solicitat în esență respingerea acestor excepții.
După administrarea probatoriilor cu acte, Judecătoria Pucioasaa pronunțat sentința civilă nr.219/9 martie 2007, prin care admițând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP D și AVAS B, ca și excepția autorității lucrului judecat față de pârâtele - - și - BV, a respins pe fond acțiunea formulată de reclamantă.
A reținut instanța de fond că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a celor două pârâte deoarece calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic, pârâtul trebuind să fie subiectul pasiv al dreptului pretins de reclamantă și a cărui existență sau inexistență urmează a se constata prin hotărâre, reclamantul trebuind să justifice inclusiv calitatea procesuală pasivă a pârâtei. S-a apreciat că potrivit disp.art.129 alin.6 Cod pr.civilă judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății, obiectul acțiunii nu poate fi schimbat sau depășit de instanță iar conform art.130 alin.2 Cod pr.civilă judecătorul nu se poate substitui voinței părților, acesta presupunând doar aflarea adevărului judiciar, condiții în care față de modul în care reclamanta a determinat obiectul cererii față de cele două pârâte, calitatea procesuală pasivă a acestora nu se justifică, în plus pârâtele neavând astfel de competență spre a fi în măsură să răspundă pretențiilor reclamantei care nu a precizat în ce trebuie să constea diligențele pe care pârâtele ar putea fi obligate să le depună.
În ce privește excepția autorității lucrului judecat, s-a reținut că în ce privește raportul juridic material dintre reclamantă și pârâta și - BV dedus judecății, instanța s-a pronunțat asupra lui în mod irevocabil prin sentința civilă nr. 1276/2004 a Judecătoriei Pucioasa, menținută prin decizia civilă nr.1286/2005 a Curții de APEL PLOIEȘTI, astfel că puterea lucrului judecat de care se bucură sentința civilă sus menționată împiedică instanța sesizată cu prezenta cerere de chemare în judecată să mai desfășoare vreo activitate procesuală cu privire la dreptul în discuție.
Prin apelul declarat împotriva acestei sentințe reclamanta a susținut că este nelegală și netemeinică, întrucât încalcă dispozițiile legale,că nu s-a avut în vedere că prin acțiune s-a solicitat nu numai predarea efectivă pe bază de protocol a imobilului în litigiu ci și obligarea pârâtelor de a depune diligențele necesare în vederea soluționării cererii de predare, aceste diligențe fiind de fapt prestații pe care trebuie să le execute pârâtele și care sunt prevăzute în actele normative respectiv în Legea nr.84/1995.
Prin întâmpinările depuse la dosar pârâtele - - si - BV au solicitat respingerea apelului pe aceleași considerații arătate la instanța de fond.
Pe baza acelorași probe Tribunalul Dâmbovițaa pronunțat decizia civilă nr.427/5 octombrie 2007, prin care a respins ca nefondat apelul reclamantei, reținând că este neîntemeiată susținerea referitoare la faptul că în mod greșit s-a soluționat excepția lipsei calității procesual pasive a AVAS și a Ministerului Finanțelor Publice, deoarece, așa cum corect s-a reținut de instanța fondului, calitate procesuală pasivă este atunci când există identitate între persona pârâtului și cel obligat în raportul juridic, pârâtul trebuind să fie subiectul pasiv al dreptului reclamat, că în speță AVAS și Ministerul Finanțelor nu au o atare calitate, aspect ce rezultă din chiar expunerea de motive a acțiunii unde se arată că imobilul în litigiu a fost inclus în patrimoniul Ministerului Invățământului în baza Legii nr.84/1995 ulterior în baza mai multor acte normative fiind trecute în domeniul public al orașului, prin HG 1350/2001 atestându-se apartenența imobilului în discuție la domeniul public al orașului.
În privința soluționării excepției autorității de lucru judecat s-a reținut că în mod corect a fost admisă avându-se în vedere sentința civilă nr.1276/2004 a Judecătoriei Pucioasa rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1286/2005 a Curții de APEL PLOIEȘTI prin care instanța s-a pronunțat irevocabil asupra aceluiași raport juridic dedus judecății și în cauza de față.
Împotriva sus menționatei decizii a declarat recurs în termen legal reclamanta invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia în raport de prevederile art. 304 Cod pr.civilă constând în esență în aceea că în mod greșit s-a considerat de ambele instanțe că AVAS și Ministerul Finanțelor Publice nu au calitate procesuală pasivă în cauză, motivarea fiind total greșită, că și în condițiile în care aceste pârâte nu au calitatea de proprietar sau posesor a imobilelor solicitate au totuși calitate procesuală pasivă, că s-a ignorat faptul că prin cererea de chemare în judecată reclamanta recurentă a solicitat obligarea acestor două pârâte de a depune diligențele necesare pentru soluționarea cererii reclamantei, în cadrul acestei solicitări cele două instituții având calitate procesuală pasivă alături de pârâta intimată - -, cu atât mai mult cu cât AVAS a fost implicată în înstrăinarea către - - a imobilului în litigiu prin contractului de vânzare cumpărare nr.15/12 ianuarie 1999.
În ce privește excepția autorității de lucru judecat s-a susținut că nu putea fi primită deoarece nu sunt îndeplinite cerințele art.1201 cod civil pentru că cea de-a doua cerere nu are același obiect cu prima, nu este întemeiată pe aceeași cauză și între aceleași părți, condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ, în speță nefiind îndeplinită condiția referitoare la părțile care au figurat în cele două litigii.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză,în raport de criticile formulate Curtea constată că recursul de față este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
În ce privește critica referitoare la greșita admitere excepției privind lipsa calității procesuale pasive a AVAS și a Ministerului Finanțelor Publice, curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece ambele instanțe au apreciat corect că niciuna din aceste pârâte intimate nu sunt ținute prin raportul juridic dedus judecății, niciuna neavând calitatea de proprietar sau posesor al imobilul solicitat de reclamantă, calitate în care ar fi putut eventual să fie obligată să predea, pe bază de protocol imobilele deținute ca proprietar sau ca posesor.
S-a dovedit că singurul proprietar și posesor al imobilului este - - la care intimata BV Olanda este acționar majoritar.
Nici în privința susținerii că pentru celălalt capăt de cerere vizând obligarea pârâtelor să depună diligențele necesare pentru soluționarea cererii reclamantei,cele două intimate pârâte ar fi avut calitate procesuală pasivă, nu se poate reține că lucrurile stau astfel deoarece reclamanta nu a precizat care sunt aceste diligențe pentru a se putea aprecia în sarcina cui revin și astfel să se poată justifica calitatea procesuală pasivă a celor două pârâte, OUG 184/2001 pentru modificarea și completarea Legii Învățământului nr.84/1995 neavând incidență în cauză pentru că nu conferă calitate procesuală pasivă AVAS și MFP în condițiile în care privatizarea - - s-a realizat prin contractul nr.15/12 ianuarie 1999 încheiat între FPS și BV.
Fiind încheiat procesul de privatizare al - - pârâtele intimate AVAS și MFP nu au calitate procesuală pasivă nici în capătul de cerere principal nici în cel de-al doilea.
Critica vizând greșita soluționare și a excepției autorității lucrului judecat este de asemenea neîntemeiată deoarece atât în dosarul de față cât și în dosarul anterior, există identitate de părți ce au aceeași calitate procesuală respectiv Consiliul local este reclamant în ambele dosare, iar - - și BV Olanda sunt pârâte.
Între sentința civilă nr.1276/28 decembrie 2004 Judecătoriei Pucioasa menținută prin decizia nr. 1286/31.10.2005 a Curții de APEL PLOIEȘTI și cauza de față se constată existența aceluiași obiect respectiv obligația de a face - obligarea pârâtelor de a preda prin protocol de predare-primire imobilul creșă de copii situat în - și terenul aferent în suprafață de 3987 mp.
Chiar dacă prin acțiunea de față s-a mai formulat cererea de obligarea pârâtelor la depunerea diligențelor pentru realizarea obiectului principal al acțiunii,tot operează această identitate de obiect în ce privește capătul principal de cerere, după cum există identitate și de cauză, ambele acțiuni având același temei juridic, pretinzându-se trecerea în mod gratuit, în domeniul public al orașului, a imobilului în litigiu în baza Legii Învățământului nr.84/1995 modificată prin OUG nr.184/2001, Legea nr.213/1998 și HG 1350/2001.
Așa fiind, s-a apreciat corect că în cauză sunt incidente dispozițiile art.1201 Cod civil, fiind îndeplinite cumulativ condițiile impuse de acest text de lege.
Pentru considerente arătate recursul de față este nefondat urmând a fi respins ca atare, în cauză nefiind incidente motivele de casare sau de modificare a hotărârii prev.de art 304 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul Consiliul local al Orașului, prin reprezentant legal, împotriva deciziei civile nr. 427 din 5 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții - -, - BV, AVAS B, Ministerul Finanțelor Publice B și Ministerul Finanțelor Publice - prin
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Rodica Duboșaru
- - - - - -
GREFIER,
- -
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Rodica Duboșaru