Obligație de a face. Decizia 40/2010. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 40
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petrina Manuela Aștefănesei
JUDECĂTOR 2: Sorina Romașcanu
JUDECĂTOR 3: Jănică
Grefier:
*************************************
La ordine au venit spre soluționare recursurile promovate de pârâții, și reclamantul, având ca obiect obligație de a face, împotriva deciziei civile nr.55/A din 16.02.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- și a deciziei civile nr.177 din 11 mai 2009. aceleiași instanțe.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns avocat pentru recurenții pârâți și recurentul asistat de avocat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.-
Avocat pentru recurentul - reclamant a susținut că nici una din instanțele de fond nu s-au pronunțat asupra capetelor de cerere privind demolarea părții de construcție care nu respectă reglementările legale în vigoare, respectiv demolarea streșinii care intră aerian pe proprietatea sa; În consecință, a apreciat că se impune casarea cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond, cu îndrumarea de a se efectua o expertiză pentru lămurirea cauzei sub aspectele respective.
De asemenea nu s-a acordat un cuantum suficient al despăgubirilor necesare acoperirii cheltuielilor făcute până în prezent cu reparația imobilului, în condițiile în care, conform expertizei, pentru reparația fundației și a peretelui exterior mai necesită și alte cheltuieli neavute în vedere de către instanță până în acest moment și instanța nu a motivat modalitatea de calcul a cuantumului daunelor cominatorii acordate în apel și faptul că sunt foarte reduse astfel încât dau pârâților posibilitatea de a nu respecta hotărârea.
În consecință a solicitat admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea rezolvării cererii sub toate aspectele, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxe judiciare și onorariu avocat.
Avocat pentru recurenții - pârâți a solicitat respingerea recursului promovat de reclamant ca nefiind fondat motivele invocate nefiind susținute de probele administrate.
Cu privire la recursul declarat de pârâți a susținut motivele de recurs scrise și a solicitat admiterea recursului, casarea și modificarea în tot a deciziilor instanței de apel în sensul admiterii apelului propriu, respingerii apelului reclamantului, schimbarea sentinței în sensul respingerii în tot a acțiunii, cu cheltuieli de judecată reprezentând doar taxe judiciare fără onorariu avocat.
A susținut că civ. 55/A/2009, este netemeinică, sub următoarele aspecte:
- greșita respingere a excepției inadmisibilității acțiunii în condițiile necontestării valabilității celor două acte administrative în baza cărora s-au făcut lucrările la imobilul lor ( autorizația de demolare 39/4.07.2005 și autorizația de construcție 349/10.08.2005 ).
- greșita admitere a capetelor de cerere privind desființarea servituții de vedere și, respectiv, de obligare a lor la construirea sistemelor de captare a apelor pluviale în condițiile în care lucrările de finisare ale imobilului nu erau finalizate, cu consecințe asupra cheltuielilor de judecată.
- greșita obligare la despăgubiri către reclamant din moment ce: degradările la imobilul acestuia nu sunt consecința actelor lor, ci a modului deficitar în care acesta și-a construit propria locuință prin lipirea de vechiul imobil al pârâților; au lăsat acestuia peretele vestic al proprietății lor de la nr. 89 și fundația aferentă pentru ca locuința de la nr. 91 să se sprijine în continuare de el; au efectuat multiple lucrări menite să pună în siguranță clădirea reclamantului evidențiate și în expertiză.
Cu privire la decizia civilă nr. 177/2009, a susținut nelegalitatea sa sub aspectul obligării la daune cominatorii până la îndeplinirea obligațiilor stabilite de către prima instanță, deși își îndepliniseră toate acele obligații o dată cu finalizarea construcției ( închis golurile din pereți cu zidărie tip Nevada ce asigură doar lumina, nu și vederea; captarea apelor pluviale printr-un sistem cu scurgere pe terenul propriu )
Avocat având cuvântul cu privire la recursul declarat de pârâți a solicitat a se reține că acesta este nefundat și a solicitat respingerea acestuia, cu cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise.
CURTEA
- deliberând -
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 6147 din 2.07.2008, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar nr- s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții și și, în consecință:
- au fost obligați pârâții ca la imobilul proprietate, situat în B, str. -, nr. 89, să-și construiască sisteme de captare a apelor pluviale cu scurgere pe terenul lor;
- au fost obligați pârâții ca la același imobil să desființeze servitutea de vedere creată asupra imobilului situat pe str. - nr. 91;
- au fost obligați pârâții la plata către reclamant a sumei de 9265 Ron reprezentând prejudiciu cauzat cu ocazia lucrărilor de construire a imobilul din B, str. -, nr. 89.
A fost obligat reclamantul la plata sumei de 200 Ron către pârâți cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
În baza autorizației de desființare nr. 39/4.07.2005, pârâții au realizat demolarea imobilul locuință, regim de înălțime parter, în suprafață construită de 116 mp, situată în B,-, în locul acesteia fiind edificată o construcție cu regim de înălțime, în suprafață desfășurată de 449,80 mp, în baza autorizației de construcție nr 349/10.08.2005.
La baza autorizației de desființare menționate mai sus a stat acordul de voință exprimat de reclamant în cuprinsul declarației autentificate nr. 1014/26.05.2005, reclamantul fiind proprietarul imobilului din B,-, imobil alipit de imobilul proprietatea pârâților.
În ce privește conformitatea imobilului construit cu dispozițiile legale în vigoare, în cauză a fost efectuată o expertiză tehnică specialitatea construcții de către expert.
Astfel, s-a stabilit prin raportul de expertiză faptul că imobilul proprietatea pârâților prezintă mai multe goluri(imobilul fiind în faza de construcție) situate la o distanță mai mică de 1.90m de linia de hotar ce separă proprietățile părților.
Au fost identificate de către expert următoarele goluri: la parter geam cameră centrala termică, geam baie, casa scării iar la etaj geam baie astfel încât s-a apreciat că se impune admiterea în aceste condiții a cererii de chemare în judecată sub aspectul desființării servituților de vedere, modalităților de aducere la îndeplinire a acestei obligații de către pârâți fiind enumerate de către expert în cuprinsul raportului de expertiză (cap II, pct. 2).
Instanța a apreciat că și capătul de cerere privind obligarea pârâților la a-și construi sisteme de captare a apelor pluviale cu scurgere pe terenul acestora, a fi admis întrucât la momentul efectuării raportului de expertiză apele pluviale erau evacuate prin aruncător, de natură să cauze prejudicii imobilului reclamantului.
În ce privește acest din urmă capăt de cerere, instanța a luat act și de faptul că imobilul proprietatea pârâților este în curs de construire, însă acest aspect nu este de natură să-i exonereze de obligația de a executa cu precădere lucrările menționate mai sus, mai ales în condițiile în care durata de execuție a clădirii este incertă.
Cât privește capătul de cerere privind demolarea părții de construcție ce nu respectă distanța legală față de imobilul proprietatea pârâților, instanța a constatat că trebuie respins, întrucât, reclamantul nu a indicat temeiul legal în baza căruia a formulat o asemenea cerere.
Cum în cauză s-a stabilit, prin raportul de expertiză, că acoperișul casei proprietatea pârâților, nu depășește aerian limita de hotar dintre cele două proprietăți, s-a respins în consecință și capătul de cerere având ca obiect demolarea părții din acoperiș ce depășește aerian limita proprietății reclamantului.
În ce privește prejudiciile menționate în cererea de chemare în judecată și a căror reparare s-a solicitat, instanța a observat că, într-adevăr, expertul a identificat la imobilul reclamantului o serie de degradări, respectiv infiltrații în umplutura camerei și holului de acces din casa veche, infiltrații în peretele hotar, umflarea tencuielilor interioare și fisuri în pereții casei vechi sub aspectul cauzei acestor degradări, expertul a indicat cu o probabilitate foarte mare tasarea fundației din zona peretelui de delimitare spre proprietatea pârâților, imobil ce a fost demolat pentru a face loc construcției noi. Prin urmare instanța a apreciat că între degradările apărute la imobilul proprietatea reclamantului și demolarea imobilului vechi proprietatea pârâților există legătură de cauzalitate, având în vedere că la partea de imobil ce nu a fost lipită de cel al pârâților nu s-au constatat astfel de consecințe negative.
În aceste condiții și având în vedere și disp. art. 998 și 999, instanța a apreciat cererea reclamanților de a fi obligați pârâții la acoperirea prejudiciului creat prin demolarea imobilului vechi proprietatea acestora ca fiind întemeiată.
S-a observat însă din conținutul raportului de expertiză faptul că în ce privește aceste degradări, ele nu sunt cauzate în întregime de lucrările de demolare executate la imobilul proprietatea pârâților, ci și de executarea neconformă a imobilului reclamantului, în condițiile în care acest imobil a fost alipit la imobilul de la nr. 89 (imobilul cumpărat de pârâți), aspect ce a fost reținut la aprecierea reparației pe care a acordat-o reclamantului, constând în contravaloarea lucrărilor de renovare în interiorul locuinței, costuri evaluate de expert și detaliate în anexa la raportul de expertiză, eventualele costuri legate de consolidarea locuinței urmând a fi suportate de reclamant.
Deci instanța a obligat pe pârâți la plata sumei de 9265 RON reprezentând prejudiciu cauzat cu ocazia lucrărilor de construire a imobilului din B,-.
Împotriva acestei soluții au declarat apel reclamantul și pârâții, cauza înregistrându-se pe rolul Tribunalului Bacău sub nr-.
Prin civ. nr. 55/A/16.02.2009, Tribunalul Bacăua respins ca nefondat apelul pârâților și a admis apelul reclamatului, anulând în parte civ. 6147/2008 sub aspectul nepronunțării asupra capetelor de cerere având ca obiect plata daunelor cominatorii și autorizarea reclamantului ca pe cheltuiala pârâților să aducă la îndeplinire obligațiile dispuse în sarcina acestora; s-a reținut cauza spre rejudecare în limitele arătate și s-a fixat termen la 23.03.2009.
S-au reținut în argumentarea respectivei soluții următoarele:
Apelanții-pârâți au criticat sentința pentru că:
în mod greșit s-a respins excepția inadmisibilității de vreme ce până în prezent reclamantul nu a promovat nici o acțiune pentru anularea autorizației de desființare nr.39/4.07.2005 sau a autorizației de construcție nr.349/10.08.2005 ( în baza cărora a fost demolată vechea construcție și a fost edificată actuala), astfel încât nu poate cere demolarea unei părți de construcție realizată în baza unei autorizații valabile; în mod greșit s-au admis capetele de cerere ce priveau desființarea servituții de vedere și cel cu privire la obligarea lor la construirea sistemelor de captare a apelor pluviale, deoarece imobilul pe care l-au edificat este neterminat, iar proiectul prevedea construirea sistemelor de captare a apelor pluviale și montarea de zidărie"tip Nevada" ( cărămidă de sticlă opacă ce permit doar iluminarea nu și vederea ), astfel încât acțiunea a fost admisă prematur; și că practic, aceste prestații urmau, oricum, a fi executate; în mod greșit au fost obligați la plata sumei de 9265 lei reprezentând prejudiciu, deoarece casa reclamantului a fost lipită de peretele vechi al casei lor ( care s-a folosit de fațada peretelui lor), atunci când au demolat vechea construcție, i-au lăsat reclamantului peretele proprietatea lor și fundația acestuia; astfel încât concluzia expertului conform căreia degradările apărute la imobilul de la nr.91 nu sunt cauzate de demolarea casei de la nr.89, ci de execuția neconformă a casei proprietatea de la început, este pertinentă.Au mai precizat apelanții-pârâți că apare ca inechitabil să fie obligați la plata unor despăgubiri, atâta timp cât deteriorările constatate sunt cauzate de neexecuția conformă de la început a casei reclamantului, sens în care a conchis și expertul, și că ei, cu bună credință, au executat niște lucrări menite să pună în siguranță clădirea acestuia și care aveau o legătură de cauzalitate directă cu demolarea casei lor.
Apelantul-reclamant a criticat soluția primei instanțe deoarece, în dispozitivul hotărârii atacate, nu a răspuns la toate capetele de cerere, respectiv nu a fost soluționat capătul de cerere având ca obiect autorizarea de a aduce la îndeplinire obligațiile stabilite în sarcina pârâților, pe cheltuiala acestora, și aplicarea sancțiunii obligării la daune cominatorii pe fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea obligațiilor de la punctele 1,2 și 3.
A mai precizat apelantul-reclamant că instanța nu s-a pronunțat, în dispozitiv, cu privire la cererea de demolare a părții de construcție ce nu respectă distanța legală față de imobilul proprietatea lor, dar în motivare îl respinge, și că, deși a apreciat că între degradările apărute la imobilul lui și demolarea imobilului vechi, există legătură de cauzalitate, a respins solicitarea de a obliga pârâții la costuri legate de consolidarea locuinței.
Analizând apelul promovat de apelanții-pârâți, tribunalul a constatat următoarele:
In mod corect, prin încheierea pronunțată la data de 17 septembrie 2007, Judecătoria Bacăua respins excepția inadmisibilității acțiunii ( cel puțin în ceea ce privește capătul de cerere privind demolarea construcției) invocată de pârâți, motivat de faptul că imobilul construcție a fost ridicat în baza unei autorizații de construcție perfect valabilă și necontestate de către reclamant;a reținut în mod corect instanța că nerespectarea prevederilor legale cu privire la distanța minimă dintre construcții, la servitutea de vedere, precum și cu privire la picătura de streașină poate fi cauzată fie de împrejurarea că s-a construit în baza unor autorizații de construcție emise nelegal, fie ca urmare a nerespectării planului de construcție ( aspect care urmează a fi stabilit după administrarea probelor) și că este excesiv a se pretinde titularului unui drept încălcat prin emiterea unei autorizații nelegale să solicite în prealabil anularea acesteia.
Soluția primei instanțe de admitere a capetelor de cerere privind desființarea servituții de vedere și obligarea pârâților la construirea sistemelor de captare a apelor pluviale este, de asemenea, temeinică, fiind corect argumentată, urmare a analizării probatoriului administrat și fundamentată pe concluziile raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză.
Expertul tehnic a precizat, astfel, că imobilul pârâților prezintă mai multe goluri( chiar dacă spre peretele fostei lor locuințe perete care nu a fost demolat, în continuarea căruia se află încă, și alte construcții proprietatea reclamantului), respectiv la parter geamurile de la centrala termică și baie ( în prezent geamuri clare) și casa scării ( în prezent folie), iar la etaj geamul de la baie; a propus expertul ca geamurile de la centrala termică și băi să fie înlocuite cu geamuri, închiderile duble putând fi reduse doar la închidere oscilobatantă, iar golurile de la casa scării să fie închise cu tâmplărie cu geam mat sau tip vitraliu sau cu cărămizi Nevada.
A reținut de asemenea expertul că în prezent colectarea apelor pluviale la imobilul pârâților se realizează prin aruncător, fapt ce creează prejudicii ambelor construcții ( inclusiv a reclamantului) deoarece la o cantitate semnificativă a precipitațiilor se produc stropiri ale ambilor pereți din zonă, precum și băltiri.
Este de observat, astfel că situația de fapt identificată la momentul efectuării expertizei, respectiv existența golurilor la imobilul proprietatea pârâților și lipsa sistemelor de captare a apelor pluviale cu scurgere pe terenul lor, este de natură a crea prejudicii reclamantului, iar că imobilul pârâților este în curs de construire, astfel încât în viitor urmau a fi remediate aceste deficiențe, nu este de natură a-i exonera de obligația de a executa cu precădere lucrările anterior enumerate.
In ceea ce privește obligarea pârâților la plata sumei de 9265 lei reprezentând contravaloare prejudiciu, tribunalul a reținut că, în urma constatărilor efectuate în teren, la casa proprietatea reclamantului, expertul a identificat mai multe degradări ( enumerate la fila 7 din raport) și a precizat că o parte din acestea au fost cauzate de demolarea casei pârâților și ridicarea celei noi, iar o parte au fost determinate de execuția neconformă de la început, a imobilului de la nr.91. Prin urmare, același expert a stabilit valoarea lucrărilor necesare pentru repararea finisajelor interioare deteriorate la imobilul reclamantului (enumerate în anexă) cauzate de demolarea construcției pârâților, precizând că devizul nu cuprinde nici un fel de lucrări necesare pentru reabilitarea clădirii ( executate neconform de la început).
Față de concluziile expertizei, tribunalul a constatat că soluția dată de prima instanță acestui capăt de cerere este corectă.
Împrejurarea că pârâții au executat o serie de lucrări menite să pună în siguranță clădirea reclamantului ( lucrări care, potrivit expertului necesită finalizări sau reamenajări pentru conformare) nu este de natură a-i exonera de obligația de a-l despăgubi pe reclamant pentru prejudiciul cauzat prin demolarea construcției și edificarea actualului imobil.
Față de acestea și având în vedere dispozițiile art.295 Cod procedură civilă, tribunalul a constatat că apelul pârâților este nefondat, astfel încât s-a respins.
In ceea ce privește apelul promovat de reclamant, tribunalul a constatat că acesta este întemeiat sub aspectul primului motiv invocat.
Astfel, într-adevăr, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr.4918 din data de 9 mai 2007, reclamantul a solicitat obligarea pârâților să demoleze partea de construcție edificată în municipiul B, str. - nr.89 care nu respectă distanța legală față de imobilul proprietatea sa, precum și partea dinspre vest a streșinii acoperișului care depășește limita proprietății sale și face ca apele pluviale să se scurgă pe terenul și casa sa sau să fie obligați să-și construiască sisteme de captare a apelor pluviale cu scurgere pe terenul lor; să fie obligați să desființeze servitutea de vedere creată contrar legii, toate aceste obligații sub sancțiunea plății de daune cominatorii; să fie autorizat ca, pe cheltuiala pârâților, să aducă la îndeplinire aceste obligații, și să fie obligați aceștia la plata contravalorii prejudiciului cauzat cu ocazia lucrărilor de construire a imobilului casă și a demolării imobilului vechi.
Prin sentința apelată, instanța a soluționat acțiunea, mai puțin sub aspectul capetelor de cerere privind autorizarea reclamantului de a executa, pe cheltuiala pârâților, obligațiile stabilite în sarcina acestora și obligarea la plata de daune cominatorii.
Este de observat, astfel, că instanța a rezolvat procesul intrând în cercetarea fondului ( în cauză nefiind incidente dispozițiile art.297 alin.1 Cod procedură civilă), dar nu s-a pronunțat cu privire la cererile alternative, astfel cum au fost formulate de reclamant, situație de fapt care atrage nulitatea parțială a hotărârii apelate doar cu privire la acest aspect.
Raportat la această situație de fapt și având în vedere dispozițiile art.297 alin.2 Cod procedură civilă, tribunalul a admis apelul promovat de reclamant, a anulat sentința civilă apelată sub aspectul nepronunțării cu privire la cele două capete de cerere și a reținut cauza spre judecare pentru ca părțile să formuleze concluzii în acest sens.
Celelalte motive invocate de reclamant au fost apreciate ca nefondate.
Astfel prima instanță s-a pronunțat cu privire la cererea având ca obiect obligarea la demolarea unei părți din construcția pârâților, în condițiile în care a admis în parte acțiunea, iar soluția de respingere a fost motivată.
Pârâții au fost obligați în mod corect doar la plata contravalorii lucrărilor necesare pentru repararea finisajelor interioare la imobilul reclamantului, deteriorări cauzate de demolarea construcției acestora, nu și la plata contravalorii lucrărilor necesare pentru reabilitarea clădirii de vreme ce expertul a conchis că parte din degradări au fost determinate de faptul că locuința reclamantului a fost executată neconform de la început.
În reținerea cauzei spre rejudecare s-a pronunțat civ. 177/11.05.2009 prin care s-a admis capătul de cerere privind daunele cominatorii formulată de reclamanți și, drept urmare, au fost obligați pârâții să plătească reclamantului daune cominatorii în cuantum de 8 lei pentru fiecare zi de întârziere până la îndeplinirea obligațiilor dispuse prin civ. 6147/2008 a Judecătoriei Bacău privind construirea sistemului de captare a apelor pluviale și desființarea servituții de vedere.
S-a respins ca nefondat capătul de cerere privind autorizarea reclamantului de a construi pe cheltuiala pârâților. Au fost obligați pârâții la 4,15 lei cheltuieli de judecată.
În termen legal, motivat și timbrat adecvat cu timbru judiciar de 5 lei și taxă timbru de 320 lei, împotriva Deciziilor 55/2009 și 177/2009 s-a declarat recurs de către pârâții și, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
Împotriva civ. 177/2009, în termen, motivat și legal timbrat cu timbru judiciar de 3 lei și taxă timbru de 223 lei, a declarat recurs reclamantul, cauza înregistrându-se pe rolul Curții de APEL BACĂU sub același nr-.
Criticile formulate de către recurentul reclamant, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct.7 și 9.pr.civ. au vizat, în esență, următoarele:
- nepronunțarea nici uneia dintre instanțele de fond asupra capetelor de cerere privind demolarea părții de construcție care nu respectă reglementările legale în vigoare, respectiv demolarea streșinii care intră aerian pe proprietatea sa; În consecință, a apreciat că se impune casarea cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond, cu îndrumarea de a se efectua o expertiză pentru lămurirea cauzei sub aspectele respective.
- acordarea unui cuantum insuficient al despăgubirilor necesare acoperirii cheltuielilor făcute până în prezent cu reparația imobilului, în condițiile în care, conform expertizei, pentru reparația fundației și a peretelui exterior mai necesită și alte cheltuieli neavute în vedere de către instanță până în acest moment.
- nemotivarea modalității de calcul a cuantumului daunelor cominatorii acordate în apel și faptul că sunt foarte reduse astfel încât dau pârâților posibilitatea de a nu respecta hotărârea.
Drept urmare, a solicitat admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea rezolvării cererii sub toate aspectele, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxe judiciare și onorariu avocat.
În ceea ce privește criticile formulate de pârâți referitor la civ. 55/A/2009, acestea au vizat în esență netemeinicia sa, sub următoarele aspecte:
- greșita respingere a excepției inadmisibilității acțiunii în condițiile necontestării valabilității celor două acte administrative în baza cărora s-au făcut lucrările la imobilul lor ( autorizația de demolare 39/4.07.2005 și autorizația de construcție 349/10.08.2005 ).
- greșita admitere a capetelor de cerere privind desființarea servituții de vedere și, respectiv, de obligare a lor la construirea sistemelor de captare a apelor pluviale în condițiile în care lucrările de finisare ale imobilului nu erau finalizate, cu consecințe asupra cheltuielilor de judecată.
- greșita obligare la despăgubiri către reclamant din moment ce: degradările la imobilul acestuia nu sunt consecința actelor lor, ci a modului deficitar în care acesta și-a construit propria locuință prin lipirea de vechiul imobil al pârâților; au lăsat acestuia peretele vestic al proprietății lor de la nr. 89 și fundația aferentă pentru ca locuința de la nr. 91 să se sprijine în continuare de el; au efectuat multiple lucrări menite să pună în siguranță clădirea reclamantului evidențiate și în expertiză.
Referitor la civ. 177/2009, recurenții pârâți au susținut nelegalitatea sa sub aspectul obligării la daune cominatorii până la îndeplinirea obligațiilor stabilite de către prima instanță, deși își îndepliniseră toate acele obligații o dată cu finalizarea construcției ( închis golurile din pereți cu zidărie tip Nevada ce asigură doar lumina, nu și vederea; captarea apelor pluviale printr-un sistem cu scurgere pe terenul propriu )
În atare împrejurări, au solicitat, admiterea recursului, modificarea în tot a deciziilor instanței de apel în sensul admiterii apelului propriu, respingerii apelului reclamantului, schimbarea sentinței în sensul respingerii în tot a acțiunii, cu cheltuieli de judecată reprezentând doar taxe judiciare.
Legal citate părțile au fost asistate de apărători care au formulat concluzii de respingere reciprocă a recursurilor promovate; nu s-au formulat întâmpinări, concluzii scrise ori alte cereri.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Examinând recursurile în raport cu actele și lucrările dosarului, de motivele de recurs invocate și față de disp. art. 304, 312.pr.civ. se constată că:
* Recursul promovat de reclamantul împotriva civ. 177/2009 este neîntemeiat, justificat de următoarele:
1. legalitatea civ. nr. 55/2009 a Tribunalului Bacău prin care s-a reținut cauza spre a se pronunțadoarpe capetele de cerere având ca obiectplata daunelor cominatoriișiautorizarea reclamantului ca pe cheltuiala pârâților să aducă la îndeplinire obligațiile dispuse în sarcina acestora, nu mai are deschisă posibilitatea de a invoca, cu șanse de reușită, nelegalitatea hotărârii de fond și a celei de apel în reținerea spre rejudecare pentru nepronunțarea și pe capetele de cerereprivind demolarea părții de construcție care nu respectă reglementările legale în vigoare, respectiv demolarea streșinii care intră aerian pe proprietatea sa.
De altfel, în motivarea civ. nr. 55/2009, Tribunalul Bacăua reținut că pe aceste ultime două capete de cerere instanța de fond s-a pronunțat prin admiterea în parte a acțiunii și motivarea caracterului lor nefondat, aspecte necontestate de către recurentul reclamant. Mai mult, la termenul din 4.05.2009 ( fl. 52 tribunal ), instanța de apel a respins cererea reclamantului prin apărător de completare a probatoriului pe aceste capete de cerere amintind tocmai limitele judecății stabilite prin. 55/2009.
2. Cuantumul despăgubirilor acordat la fond, prin prisma caracterului insuficient invocat de către reclamant, nu constituie motiv de nelegalitate conform dispozițiilor art. 304.pr.civ. astfel încât nu poate face obiectul analizei în recurs; de altfel, această critică nu poate fi primită spre analiză pentru prima dată în recurs, din moment ce din motivele de apel d e la fl. 7-8 rezultă că nu a constituit motiv de apel; și nu în ultimul rând, trebuie arătat și faptul că cu atât mai puțin poate fi analizată c/valoarea eventualelor cheltuieli de reparații ce se vor face în viitor, ele putând fi solicitate ori pe cale separată, ori în condițiile art. 294 alin.2 pr.civ. ( ceea ce nu a operat însă în cauză ).
3. Pentru incidența motivului de nelegalitate invocat, prevăzut de art. 304 pct.7 pr.civ. este necesar să se constate lipsa motivării soluției recurate; Ori această critică nu poate fi reținută ca fiind operabilă în speță întrucât soluția de obligare a pârâților la plata de daune cominatorii pe fiecare zi de întârziere în îndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina lor de către prima instanță este motivată de către instanța de rejudecare atât sub aspectul justificării măsurii, cât și al cuantumului, apreciat ca suficient pentru atingerea scopului său de constrângere a debitorului obligației de a face; a se vedea în acest sens și faptul că nicicând pe parcursul judecății reclamantul nu a solicitat un anumit cuantum al daunelor cominatorii, lăsând la aprecierea instanței evaluarea lui; prin urmare, nu poate formula în această fază procesuală critici fondate pe lipsa sa de diligență procesuală.
În consecință, constatând că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7.pr.civ. nu este incident, iar cel prevăzut de art. 304 pct. 9 - analizat în oricare din modalitățile de realizare prevăzute de legiuitor ( lipsa temeiului legal, încălcarea ori aplicarea greșită a legii ) la punctele 1 și 2 nu se confirmă, recursul va fi respins ca nefodat; drept consecință, și cererea de cheltuieli de judecată va fi respinsă conform art. 274.pr.civ.
* Recursul promovat de pârâții și împotriva civ. 55/2009 a Tribunalului Bacău este neîntemeiat, justificat de următoarele:
1. Nici una din criticile formulate nu vizează nelegalitatea acestei decizii sub aspectul soluției de respingere a apelului formulat împotriva civ. 6147/2008 a Judecătoriei Bacău, ci reiau criticile de netemeinicie a soluției primei instanțe.
2. Admisibilitatea acțiunii, ca și excepție de fond, nu putea fi primită în contextul invocat - al necontestării actelor administrative de autorizare demolare și autorizare construcție -,din moment ce acțiunea de față nu avea caracter subsidiar acțiunii în anularea respectivelor acte ( a se vedea cauza litigiului dedus judecății dedus din motivarea acțiunii - art. 998, 999.civil ). Mai mult, o soluție contrară ar fi adus atingere dreptului părții reclamante de acces la o instanță, atât în accepțiunea legii române ( art. 109.pr.civ. art. 21 Constituție ) cât și a celei europene ( art. 6 CEDO ).
3. Nefinalizarea unor lucrări până în momentul investirii instanței ( Ex.- astuparea golurilor lăsate pentru unele ferestre conform constatărilor expertizei necontestate de pârâți ) nu înlătură aplicabilitatea interdicției prevăzute de art. 611.civil întrucât legiuitorul nu a limitat-o numai la ferestre, ci a extins-o și la oricedeschiderile dintr-un zid( cu același scop de vedere ) ce nu are consimțământul fondului dominant ( cazul de față ), și nici nu a condiționat-o de finisarea respectivelor lucrări, fiind suficientă doar crearea unei breșe ce s-ar putea încadra în una din cele două variante prevăzute de text ca nefiind permise.
Sub aspectul picăturii strașinei, se constată că pârâții sunt de rea credință susținând că nu au finalizat operațiunea de colectare adecvată ( conform proiectului anexă la autorizația de construcție ) a apelor pluviale, din moment ce expertul a constatat că exista montat aruncător ce determina băltirea apei și stropirea ambelor construcții; de altfel, art. 615.civil impune fondului aservit adoptarea unor modalități de deversare a apelor pluviale pe terenul său ori pe stradă, fără efectarea fondului vecin dominant, și nu e condiționat de durata operațiunilor de finalizare a construcției.
4. Pârâții nu au fost obligați la nici un fel de cheltuieli de judecată ca urmare a respingerii apelului lor și nici la fond, în limitele pretențiilor reclamantului ce au fost admise.
5.Cuantumul despăgubirilor la plata cărora au fost obligați către reclamant s-a stabilit în mod legal prin raportare la modul concret de cauzare a degradărilor constatate de către expert, pe baza concluziilor expertizei necontestate de către pârți ( fl. 83-83 fond ).
În atare împrejurări, susținerile de nelegalitate invocate vor fi înlăturate și conf. art. 312 alin. 1.pr.civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat.
* Recursul promovat de pârâții și împotriva civ. 177/2009 a Tribunalului Bacău este întemeiat, justificat de următoarele:
Cu fotografiile aflate în plicul de la fl. 43 apel, pârâții au dovedit îndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina lor de către prima instanță; prin urmare, la data pronunțării. 177/2009, pretențiile reclamantului sub aspectul construirii sistemelor de captare a apelor pluviale cu scurgere pe terenul lor și a desființării servituții de vedere creată asupra imobilului situat pe str. - nr. 91 fuseseră satisfăcute ( aspect necontestat nici în apel, nici în recurs de către reclamant ), iar daunele cominatorii nu-și mai găseau finalitatea;
În consecință, se va admite aceste recurs, se va modifica în parte. 177/2009 în sensul înlăturării obligării pârâților la plata daunelor cominatorii; vor fi menținute celelalte dispoziții ale respectivei decizii
Se va lua act că recurenții pârâți nu au solicitat cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat;
Sub aspectul solicitării acestor părți privind acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând taxe judiciare, față de faptul că pentru recursul admis nu s-a datorat și nici achitat vreo taxă ( singura taxă achitată vizând recursul împotriva. 55/2009 ), aceasta se va respinge ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenții - pârâți și împotriva Deciziei civile nr.55/A/16.02.2009, a Tribunalului Bacău. -
Admite recursul formulat de recurenții - pârâți și împotriva deciziei civile nr.177/11.05.2009 a Tribunalului Bacău pe care o modifică în parte, în sensul că înlătură obligarea pârâților la plata daunelor cominatorii.-
Menține celelalte dispoziții ale deciziei n 177/2009.
Respinge recursul formulat de recurentul reclamant împotriva deciziei nr.177/11.05.2009.a Tribunalului Bacău.-
Respinge ca nefondată cererea recurentului reclamant la cheltuieli de judecată în recurs.
Ia act că recurenții pârâți nu au solicitat cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.-
Respinge cererea recurenților pârâți la plata cheltuielilor de judecată în recurs reprezentând taxe judiciare ca neîntemeiată8 pentru recursul admis).-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 20 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - -
-
Red.sent.rancea
Red.dec.177/ S,
Red.dec.55/ ,
rEed.dec./25.ian.2010
Tehn.red.EG/2.febr.2010
Președinte:Petrina Manuela AștefăneseiJudecători:Petrina Manuela Aștefănesei, Sorina Romașcanu, Jănică