Obligație de a face. Decizia 400/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 400
Ședința publică din data de 4 mai 2009
PREȘEDINTE: Andra Corina Botez
JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în comuna, sat nr. 160, jud. P, împotriva deciziei civile nr. 142/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta PRIMĂRIA COMUNEI, cu sediul în comuna jud.P și intervenienții, domiciliat în P,- jud.P și, domiciliat în comuna, jud.
Recurs timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei conform chitanței seria - nr. -/16.03.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,5 lei, anulate la fila 5 dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-reclamant, personal, intimata-reclamantă Primăria, reprezentată de consilier juridic -, potrivit delegației mr.169/I/A/6/4.05.2009 și intimații-intervenienți și, reprezentați de avocat, în substituire pentru avocat -împuternicire avocațială nr. 57/23.04.2009, potrivit delegației de substituire nr. 11/29.04.2009
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că recursul este timbrat cu 20 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței seria - nr. -/16.03.2009, nefiind însă timbrat cu timbru judiciar. Totodată, se precizează că prin intermediul serviciului registratură au fost depuse: întâmpinare formulată de către intimații-intervenienți și, în 5 exemplare, înregistrată sub nr. 8983/27.04.2009 și întâmpinare formulată de către intimata-reclamantă Primăria, înregistrată sub nr. 8981/27.04.2009, în 3 exemplare.
Recurentul-pârât depune la dosar timbru judiciar în valoare de 0,5 lei.
Avocat pentru intimații-intervenienți depune la dosar împuternicire avocațială, delegație de substituire și chitanța nr. -/23.04.2009 în valoare de 300 lei, reprezentând c/val onorariu de avocat.
La solicitarea instanței, recurentul-pârât precizează că recursul promovat se întemeiază în drept pe disp.art. 304 pct.9 Cod proc.civilă, aplicarea greșită a legii.
Consilier juridic - pentru intimata-reclamantă Primăria, la solicitarea instanței, precizează că procedura de soluționare a documentației depusă de recurent în vederea eliberării autorizației de construire este în prezent suspendată, datorită existenței pe rolul instanțelor a prezentului litigiu, recurentul-pârât nedepunând de altfel actele necesare pentru întocmirea documentației înainte de a promova acțiunea de față.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, declară că nu mai au cereri de formulat, solicitând judecarea cauzei.
Curtea ia act că nu s-au formulat cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul-pârât, având personal cuvântul, învederează instanței că imobilul în litigiu a fost edificat de defunctul său tată, începând cu anul 1974, în acest imobil locuind părinții acestuia și fiind achitate toate impozitele pe construcție încă de la momentul construirii și până în prezent. Precizează că el își are domiciliul în același sat însă la o altă adresă.
Pentru motivele depuse în scris la dosar și față de aspectele învederate, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei și pe fond menținerea sentinței civile nr. 799/3.04.2008 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte ca legală și temeinică, apreciind că instanța de fond a soluționat corect pricina. Fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic -, având cuvântul pentru intimata-reclamantă Primăria comunei, în raport de conținutul întâmpinării depusă la dosar, solicită respingerea recursului formulat de pârât și menținerea deciziei civile nr. 142/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimații-intervenienți și, apreciază că motivele de recurs formulate de pârât cu greu pot fi încadrate în disp.art. 304 pct.9 Cod proc.civilă.
Precizează că, astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză întocmit de expert -, locuința în litigiu este o construcție nouă, fiind edificată în anul 2006. Aceste concluzii se coroborează cu înscrisurile depuse, din care reiese că în perioada septembrie-noiembrie 2006, pârâtul a fost notificat de Primăria comunei să demoleze construcția edificată fără autorizație de construire, iar apoi a fost amendat contravențional. Aceste aspecte sunt recunoscute de pârât care, prin răspunsul la întrebarea nr. 6 din interogatoriul luat acestuia în cursul judecății în fond, arată că nu posedă autorizație de construire.
Față de aceste aspecte, prezentate și în cuprinsul întâmpinării formulate de intervenienți, apreciază ca nerelevantă susținerea recurentului-pârât în sensul că intervenienții nu au edificată o construcție pe terenul proprietatea acestora.
În finalul pledoariei s-a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentului-pârât la plata cheltuielilor de judecată reprezentând c/val onorariu de avocat, potrivit chitanței depusă la dosar.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, Curtea constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M sub nr. 2441/331/16.10.2007, reclamanta Primăria Comunei a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la desființarea construcției executate fără autorizație de construire în comuna, sat, nr.160.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a arătat că, urmare a controlului efectuat în data de 20 septembrie 2006 de personalul de specialitate din cadrul Primăriei, s-a constatat că pârâtul a început construirea unei locuințe fără autorizație de construire - lucrare aflată în fază de fundație.
În data de 16.12.2006, în urma controlului efectuat în teren, s-a constatat, prin procesul verbal de control nr.3972/16.12.2006, continuarea de către pârât a executării lucrărilor de construcție după dispunerea opririi acestora de către Primăria. Deși a fost somat să înceteze orice activitate de construire, pârâtul a sfidat autoritatea locală și a continuat lucrările de construcție fără a face nici un fel de demers în vederea intrării în legalitate - respectiv obținerea autorizației de construire. Mai mult, deși nu era obligația primăriei, a fost invitat la sediul primăriei, în repetate rânduri, în vederea soluționării situației construcției executată fără autorizație, dar acesta a refuzat de fiecare dată să se prezinte.
A precizat reclamanta că, deși pârâtul a fost somat să demoleze (desființeze) de bună voie construcția edificată fără autorizație, beneficiind de două termene în acest sens, el nu s-a conformat, dând dovadă de totală rea credință.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr.50/1991 și ale Ordinului nr.1943/19.12.2001 pentru aplicarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâtului.
Deși a fost încuviințată de instanță pentru reclamantă în dovedirea cererii proba cu expertiză construcții, având ca obiective identificarea construcției executate de pârât și stadiul acesteia, la termenul de judecată din 3 aprilie 20087 reclamanta a renunțat la administrarea acestei probe.
În baza probelor administrate, prin sentința civilă nr. 799/3.04.2008, Judecătoria Vălenii d Muntea respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că:
- întrucât reclamanta a renunțat la proba cu expertiză constructor, care să stabilească dacă s-a executat o construcție, de către cine, care este stadiul acesteia, în cauză nu s-a făcut dovada existenței lucrării respective:
- nu rezultă cu certitudine că pârâtul este cel care a executat lucrarea sub nume de proprietar, din moment ce documentația pentru eliberarea autorizației de construire este semnată de toți comoștenitorii;
- prin rezoluția nr.1952/P/2006/14.02.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii d Muntes -a dispus neînceperea urmăririi penală față de pârâtul pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.24 litera b din Legea 50/1991, întrucât nu a existat intenția făptuitorului de a se sustrage dispozițiilor legale, mama acestuia, fiind cea care a depus actele în vedere obținerii autorizației de construire;
- din analiza înscrisurilor depuse la dosar rezultă că și reclamanta se află în culpă, neînțelegând să elibereze autorizația de construire astfel cum s-a solicitat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, susținând că este nelegală și netemeinică întrucât la dosar sunt probe suficiente din care rezultă că a solicitat desființarea unei construcții noi, edificată de pârât în anul 2006, fără autorizație de construire, motiv pentru care a și fost sancționat contravențional, conform procesului verbal seria -, nr.3/8.11.2006.
A precizat reclamanta că în mod greșit prima instanță a reținut refuzul său nejustificat în eliberarea autorizației de construire, ignorând faptul că pârâtul nu a depus documentația necesară și că nu există obligația legală de a elibera autorizație după edificarea lucrării.
Numiții și au formulat cerere de intervenție în interesul apelantei, susținând, în esență, că sunt proprietarii unui teren de 3000. situat în comuna, sat, ce se învecinează pe una din laturi cu terenul pe care intimatul-pârât a edificat construcția a cărei demolare este solicitată de apelantă întrucât a fost ridicată fără autorizație.
Au mai arătat intervenienții că prin modul de amplasare a construcției (la o distanță de 0,50 de gardul despărțitor) și a celor două ferestre de vedere li se creează grave prejudicii.
Prin decizia civilă nr.142/23.02.2009, Tribunalul Prahovaa admis apelul și cererea de intervenție în interesul apelantei formulată de și, a schimbat în tot sentința civilă nr.799/3.04.3008 a Judecătoriei Vălenii d e M, în sensul că a admis acțiunea și a obligat pe pârât să desființeze construcția executată fără autorizație de construire situată în comuna, sat nr.106, identificată în raportul de expertiză ing..
În luarea acestei decizii, Tribunalul a reținut că pârâtul a efectuat lucrări de construcție fără a avea autorizație în acest sens, astfel cum rezultă din raportul de expertiză ing. (efectuat în apel) și din procesul verbal seria -, nr.3/2006, prin care pârâtul a fost sancționat contravențional cu amendă de 1000 lei, pentru încălcarea art.26 din Legea 50/1991.
Împotriva deciziei Tribunalului a declarat recurs pârâtul, susținând, în esență, că în mod nelegal a fost obligat să demoleze construcția, neținându-se cont de faptul că mama sa, în numele său și al celorlalți comoștenitori ai autorului lor, a depus la Primăria comunei cerere pentru obținerea autorizației de construire, făcând și demersurile legale în acest scop. Nu s-a avut în vedere că prin rezoluția nr.1952/P/2006/14.02.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii d Munte, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de el, întrucât nu a existat intenția sa de a se sustrage dispozițiilor legale, mama sa, fiind cea care a depus actele necesare în vederea obținerii autorizației de construire.
Cu privire la cererea de intervenție formulată de numiții și, recurentul-pârât a arătat că aceștia nu au edificată nicio construcție pe terenul ce se învecinează cu al său, teren ce are categoria fâneață, astfel cum se menționează într-un certificat de moștenitor (redactat de intervenient, care este notar).
Prin întâmpinările formulate, intimații au solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât recurentul a edificat construcția fără a avea autorizație de construire, încălcând astfel dispozițiile Legii 50/1991. De altfel, construcția a fost realizată cu încălcarea tuturor dispozițiilor legale prevăzute de Codul civil cu privire la vecinătăți.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, curtea reține următoarele:
Prin procesul verbal seria -, nr.3/8.11.2006, pârâtul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.26 alin.1 litera a din Legea 50/1991, republicată și modificată, constând în demararea unor lucrări de construcție, respectiv locuință pe fundație de beton, fără a se solicita autorizație de construire.
Potrivit dispozițiilor art.28 alin.1 și 3 din Legea 50/1991, republicată și modificată, prin procesul verbal de constatare a contravenției, agentul constatator, odată cu aplicarea sancțiunii, trebuia să stabilească un termen de intrare în legalitate de către pârât, mai exact pentru obținerea autorizației de construire.
Din conținutul procesului verbal anterior menționat, se reține că un astfel de termen nu a fost stabilit, în pofida dispozițiilor legale anterior menționate.
Mai mult decât atât, prin rezoluția nr.1952/P/2006 din 14.02.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii d Muntes -a confirmat propunerea organelor de urmărire penală de a nu se începe urmărirea penală față de pârâtul din prezenta cauză pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 24 lit.b din Legea 50/1991, pe considerentul că, sub aspectul laturii subiective, nu a existat intenția făptuitorului de a se sustrage dispozițiilor legale prevăzute de Legea 50/1991, între timp (unul din coproprietarii terenului pe care s-a executat lucrarea) depunând la Primăria comunei actele necesare în vederea obținerii autorizației de consturire.
Această împrejurare este confirmată de reclamantă prin adresa nr.680/14.02.2008 depusă la instanța de fond ( fila 31).
Potrivit susținerilor reprezentantului intimatei-reclamante în fața instanței de recurs, procedura de eliberare a autorizației de construire pentru recurentul-pârât și ceilalți coproprietari ai terenului a fost suspendată până la soluționarea irevocabilă a prezentului litigiu (a se vedea în acest sens practicaua prezentei hotărâri).
Din interpretarea sistematică a dispozițiilor Legii 50/1991, republicată și modificată, se reține cu claritate intenția legiuitorului de a asigura contravenientului posibilitatea intrării în legalitate prin obținerea autorizației de construire, măsură economicoasă din toate punctele de vedere (menținerea lucrărilor, achitarea taxelor aferente, etc.).
Ori, în cazul în speță, din măsurile dispuse de reclamantă (expuse anterior) rezultă intenția sa de a cenzura tocmai aceste dispoziții legale, prin suspendarea procedurii de acordare a autorizației de construire.
Este de menționat și faptul că nu s-a făcut în nici un fel dovada existenței unor impedimente în eliberarea acesteia (neîncadrarea în planul de urbanism general sau zonal).
În acest context, prin raportare la dispozițiile Legii 50/1991, republicată și modificată, este cert că acțiunea reclamantei de a se dispune obligarea pârâtului la demolarea construcției este neîntemeiată, cum în mod corect a reținut și prima instanță.
Față de toate aceste considerente, curtea, în temeiul art.312 Cod pr.civilă raportat la art.304 pct.9 Cod pr.civilă, va admite recursul, va modifica în tot decizia civilă nr.142/23.02.2009 a Tribunalului Prahova, în sensul că, în baza art.296 Cod pr.civilă coroborat cu art. 49 alin.3 Cod pr.civilă și art.55 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondate
apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr.799/3.04.2008 a Judecătoriei Vălenii de M și cererea de intervenție în interesul apelantei formulată de numiții și. Se va menține sentința civilă nr.799/3.04.3008 a Judecătoriei Vălenii d e
În baza art.274 Cod pr.civilă, se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul, domiciliat în comuna, sat nr. 160, jud. P, împotriva deciziei civile nr. 142/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta PRIMĂRIA COMUNEI, cu sediul în comuna jud.P și intervenienții, domiciliat în P,- jud.P și, domiciliat în comuna, jud.P și în consecință:
Modifică în tot decizia civilă nr.142/23.02.2009 a Tribunalului Prahova, în sensul că respinge ca nefondate apelul declarat de reclamanta Primăria comunei împotriva sentinței civile nr.799/3.04.2008 a Judecătoriei Vălenii de M și cererea de intervenție în interesul apelantei formulată de numiții și.
Menține sentința civilă nr. 799/3.04. 2009 a Judecătoriei Vălenii d e
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 4 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
- - -- - - - - -
GREFIER,
/VM
3 ex/06.05.2009
nr- Judec.V de
nr- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Andra Corina BotezJudecători:Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
