Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 93/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-

DOSAR NR-

DECIZIA NR.93

Ședința publică din 4 mai 2009

PREȘEDINTE: Andra Corina Botez

JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina

- - -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de contestatorul -, domiciliat în B, str.-.1A.1.6, jud.B, împotriva sentinței civile nr. 167/9.02.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL B- prin primar, cu sediul în B, județul

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Apel scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că prin intermediul serviciului registratură a fost depusă întâmpinare formulată de către intimatul-pârât, în două exemplare, înregistrată sub nr. 8885/24.04.2009, prin care s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 alin.2 Cod proc.civilă, la care sunt atașate, în copie, următoarele înscrisuri: întâmpinare depusă în dosar nr- aflat pe rolul Tribunalului Buzău, notificare adresată către Municipiul B- prin primar, înregistrată sub nr. 15008//1.08.2008 și adresa nr- din 10.12.2008 emisă de Tribunalul Buzău și înregistrată la Primăria Municipiului B sub nr.33661/16.12.2008.

Totodată, se precizează că prin intermediul serviciului registratură au fost depuse de către apelantul-contestator concluzii scrise, primite de instanță prin fax și înregistrate sub nr.9309/4.05.2009, la care se află atașată copia sentinței civile nr. 4999/01.10.2008 pronunțată de Judecătoria Buzău în dosar nr-.

Curtea, având în vedere că niciuna din părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii, iar prin concluziile scrise depuse de apelantul-contestator cât și prin întâmpinarea formulată de intimatul-pârât s-a solicitat judecarea în lipsă, potrivit art. 242 alin.2 Cod proc.civilă, a constatat cauza în stare de judecată și deliberând a pronunțat decizia de față.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului civil de față;

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr.3762/114 în data de 6.10.2008 reclamantul a solicitat în contradictoriu cu Municipiul B prin Primar anularea dispoziției nr.649/11.09.2008 emisă de pârât, prin care i s-au acordat despăgubiri în echivalent bănesc pentru imobilul situat în mun.B, str.-, fost nr.10, expropriat prin Decretul nr.302/1988.

Reclamantul a solicitat ca în dispoziție să se specifice suma ce urmează să o primească cu titlu de despăgubiri în echivalent, respectiv 105.319,8 lei stabilită conform expertizei efectuate de evaluator, sumă la care urmează a se adăuga contravaloarea împrejmuirilor imobilului în sumă de 299 lei, actualizată cu indicele de inflație, scăzându-se suma încasată pentru aceste bunuri de autorii săi, cu titlu de despăgubiri.

În subsidiar, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să emită o nouă dispoziție care să cuprindă suma pe care o are de primit și suma corectă pe care trebuie să o restituie, reactualizată cu indicele de inflație.

În motivarea în fapt a contestației reclamantul a arătat că are calitate de persoană îndreptățită, fiind moștenitorul proprietarilor imobilului preluat în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

După apariția Lg.10/2001 autorii săi, și, au formulat cerere pentru acordarea de despăgubiri în echivalent bănesc pentru imobilul menționat mai sus ce a fost expropriat prin Decretul 302/1988, notificare soluționată de pârât cu întârziere, abia după ce a fost obligat prin sentința civilă nr.458/07.05.2008 a Tribunalului Buzău.

Întrucât pârâtul nu a făcut mențiunea cu privire la suma ce urmează a fi acordată cu titlu de măsuri reparatorii, dispoziția este incompletă, arată reclamantul,pârâtul urmând a avea în vedere și faptul că suma primită cu titlu de despăgubiri a fost doar pentru construcție, nu și pentru teren și gard, ea fiind în cuantum de 19867 lei, ce urmează a fi reactualizată.

În dovedirea contestației, reclamantul a solicitat proba cu acte, martori și expertiză de specialitate.

La dosar, contestatorul a depus în dovedirea susținerilor sale, dispoziția nr.649/2008.

În termen legal, contestatorul și-a precizat cererea în sensul că valoarea stabilită de expert pentru imobil este de 351.066 lei și nu 105.319,8 lei cum greșit s-a menționat în acțiune, urmând ca pârâtul să facă dovada primirii de către autorii săi a sumelor cuvenite cu titlu de despăgubiri, sume ce urmează a fi restituite.

Pârâtul, în conformitate cu disp.art. 115-118 Cod proc.civilă a formumat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea criticilor contestatorului privind neîncasarea sumelor acordate cu ocazia exproprierii cu titlu de despăgubiri autorilor săi, față de recunoașterea autoarei în notificarea formulată.

Cu privire la cuantumul despăgubirilor, pârâtul a arătat că acestea se stabilesc potrivit art.16 din Titlul VII din Lg.247/2005 de către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În lege se prevede o procedură specială, evaluarea imobilelor făcându-se prin raportul de evaluare, cuantumul astfel stabilit putând fi contestat de persoana îndreptățită conform art.19 alin.1 cap.VI, Titlul VII din Lg.247/2005.

Referitor la cota de 12/40 din valoarea imobilului, pârâtul arată că dacă contestatorul va depune acte din care să rezulte că autorii săi au avut în proprietate întreg imobilul, este de acord cu modificarea dispoziției și acordarea de despăgubiri pentru întregul imobil.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, a solicitat aplicarea în cauză a prev.art.275 pr.civ.

La data de 10 dec.2008 contestatorul a formulat noi precizări la acțiune, în sensul că notificarea vizează întregul imobil și nu numai cota de 12/40, situație dovedită cu certificatele de moștenitor nr.58/27.03.2007 eliberat de BNP, nr.123/1.06.1999 eliberat de BNP, nr.592/1957 eliberat de notariatul de Stat Raional B, nr.19/1967 eliberat de același notariat.

După administrarea probei cu înscrisuri, la data de 9.02.2009, Tribunalul Buzăua pronunțat sentința civilă nr. 167, prin care a admis contestația și a dispus modificarea în parte a dispoziției nr. 649/11.09.2008 emisă de Primarul Municipiului B, în sensul că la art. 1 din dispoziție se va menționa întregul imobil situat în B,-, jud. B,evaluat de contestator, conform raportului de expertiză extrajudiciară întocmit de SC Com SRL și expert evaluator la suma de 351.066 lei (construcție și teren) și 299 lei c/val împrejmuirii, iar la art. 2 se va menționa: "în calitate de moștenitor al foștilor proprietari ai imobilului menționat la art. 1, respectiv întregul imobil din B,-".

S-au menținut în rest prevederile dispoziției și s-a respins ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a dispune astfel, judecătorul fondului a reținut că la data de 25.07.2001 autorii contestatorului, numiții și au notificat intimatul, solicitând acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în B,-, jud. B, compus din casa de locuit și teren aferent în suprafață de 175 mp, ce a fost preluat de stat în baza Decretului nr. 302/1988 prin expropriere, casa fiind demolată, iar pe teren edificându-se ulterior blocuri de locuințe.

Autorii contestatorului au precizat în notificarea adresată intimatului că la momentul exproprierii au primit o despăgubire modică, ce se impunea a fi scăzută din suma ce le va fi acordată conform Legii nr. 10/2001, cu titlu de despăgubiri.

Prin dispoziția nr. 649/11.09.2008, atacată în prezenta cauză, contestatorului, în calitate de moștenitor al notificatorilor și, i s-a constatat dreptul de a beneficia de măsuri reparatorii în echivalent pentru cota de 12/40 din imobil, cuantumul acestora urmând a fi stabilit ca diferență între valoarea de piață a imobilului și suma de 20560 lei, actualizată cu indicele de inflație, reprezentând despăgubiri acordate autorilor contestatorului, la momentul preluării imobilului, conform procesului-verbal din data de 4.11.1989.

Instanța a reținut că prin actele depuse la filele 17,23-25 și 28 dosar, contestatorul a dovedit cu certitudine că despăgubirile ce îi vor fi acordate trebuie să aibă în vedere întregul imobil și nu doar cota de 12/40 din acesta, autorii săi având în proprietate la momentul preluării, cota de 100% din imobil.

S-a stabilit că încasarea despăgubirilor la momentul preluării de către autorii contestatorului a fost afirmată chiar de către aceștia în cuprinsul notificării adresată intimatului, iar în ceea ce privește solicitarea contestatorului de acordare a cheltuielilor de judecată, tribunalul a apreciat că, în raport de poziția intimatei exprimată prin întâmpinare și de faptul că în faza administrativă nu au fost depuse toate actele necesare soluționării cererii, solicitarea contestatorului este neîntemeiată.

Împotriva sentinței a declarat apel contestatorul, în termenul legal prev.de art. 284 alin.1 Cod proc.civilă, criticând-o ca nelegală și netemeinică sub aspectul respingerii capătului de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Apelantul a precizat că tribunalul a aplicat greșit dispozițiile legale incidente, culpa procesuală a părții adverse rezultând cu putere de evidență din împrejurarea că recunoașterea drepturilor sale a intervenit după ce aceasta fusese pusă în întârziere.

S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, în sensul admiterii și capătului de cerere privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Intimatul, în conformitate cu disp.art. 115 Cod proc.civilă, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și susținând, în esență, că instanța de fond a realizat o aplicare corectă a disp.art. 275 Cod proc.civilă, având în vedere că prin întâmpinarea depusă a declarat că este de acord cu admiterea contestației.

La data de 4.05.2009, apelantul a depus la dosar, prin intermediul serviciului registratură al instanței, concluzii scrise, în cadrul cărora a învederat că solicită judecarea cauzei în lipsă, conform disp.art. 242 al.2 Cod proc.civilă.

Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, în raport de normele procedurale incidente, Curtea constată că apelul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Potrivit disp.art. 275 Cod proc.civilă -text de lege reținut de judecătorul fondului ca temei de drept al respingerii cererii de acordare a cheltuielilor de judecată- pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.

Dispunând respingerea cererii contestatorului de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată, tribunalul nu a avut în vedere împrejurarea că anterior promovării contestației, intimatul fusese pus în întârziere prin notificarea nr. 15008 din data de 1.08.2009, astfel cum rezultă din actul aflat la fila 10 dosar apel.

În acest context, chiar dacă intimatul a recunoscut la prima zi de înfățișare, prin întâmpinarea depusă, pretențiile contestatorului apelant, față de existența punerii în întârziere anterioară sesizării instanței, această recunoaștere apare ca lipsită de eficiență juridică, situație în care Curtea constată că în mod nelegal prima instanță a considerat că intimatului îi sunt aplicabile disp.art. 275 teza I Cod proc.civilă și a respins ca neîntemeiată cererea contestatorului de acordare a cheltuielilor de judecată.

Pentru aceste considerente, Curtea urmează ca, în temeiul art. 296 Cod proc.civilă, să admită apelul și să schimbe în parte sentința, în sensul că, în conformitate cu disp.art. 274 Cod proc.civilă, îl va obliga pe intimat să plătească contestatorului suma de 1800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței aflată la fila 37 dosar fond.

Curtea va menține în rest dispozițiile sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de contestatorul -, domiciliat în B, str.-.1A.1.6, jud.B, împotriva sentinței civile nr. 167/9.02.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-pârât MUNICIPIUL B- prin primar, cu sediul în B, județul

Schimbă în parte sentința, în sensul că obligă pe intimatul Municipiul B prin primar să plătească contestatorului suma de 1800 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 4 mai 2009.

Președinte, JUDECĂTOR 2: Veronica Grozescu Cristina

--- - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.CC

5 ex/8.05.2009

nr- Tribunalul Buzău

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120/2006

Președinte:Andra Corina Botez
Judecători:Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 93/2009. Curtea de Apel Ploiesti