Obligație de a face. Decizia 512/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 512

Ședința publică de la 05 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Paula Păun

JUDECĂTOR 2: Gabriela Ionescu

JUDECĂTOR 3: Tania Țăpurin

Grefier - -

Pe rol, judecarea contestației în anulare formulate de contestatoarea împotriva deciziei civile nr. 1334 din 3 decembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații EXPLOATAREA MINIERĂ DE, SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA TG. J, COMPLEXUL ENERGETIC, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns contestatoarea și intimații, asistați de avocat, același avocat reprezentând intimata, consilier juridic, reprezentând intimata OLTENIA, consilier juridic reprezentând intimatele, EXPLOATAREA MINIERĂ DE, consilier juridic, reprezentând intimatul COMPLEXUL ENERGETIC.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că a fost depusă întâmpinare formulată de intimata.

Consilier juridic, pentru intimata OLTENIA, a depus întâmpinare, ce a fost comunicată.

Consilier juridic, pentru intimatul COMPLEXUL ENERGETIC, a depus concluzii scrise.

Avocat, pentru contestatoare și intimații, a depus un set de înscrisuri.

Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra contestației în anulare.

Avocat, pentru contestatoare și intimații, a susținut oral motivele contestației în anulare întemeiate pe prevederile art. 317 alin. ultim A arătat că între părțile pe care le reprezintă și societățile intimate au avut loc discuții, în urma cărora le-au fost acordate o parte din despăgubiri. Intimatele obțin venituri în baza acestei înțelegeri dintre părți. A pus concluzii de admitere a contestației în anulare, fără cheltuieli de judecată. A solicitat analizarea contestației, în raport de prevederile art. 317 alin. 1. deși contestatoarea și intimații, nu au avut calitatea de recurenți.

Consilier juridic, pentru intimații și, a solicitat respingerea contestației în anulare, motivele acesteaia nesubscriindu-e prevederilor art. 317.

Consilier juridic, pentru intimata OLTENIA, a solicitat respingerea contestației în anulare, conform întâmpinării depuse la dosar.

Consilier juridic, pentru intimatul COMPLEXUL ENERGETIC, a solicitat respingerea contestației în anulare.

CURTEA:

Asupra contestației în anulare de față:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la 15 septembrie 2004 reclamanta a chemat în judecată Energetic, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța acesta să fie obligat să respecte convenția încheiată privind repartizarea unor terenuri similare cu cele care i-au aparținut și care au făcut obiectul Legii nr. 33/1994 și să stabilească natura sau cuantumul despăgubirilor ce i se cuvin, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii a arătat reclamanta că este coproprietara a două suprafețe de teren situate în intravilanul satului, județul G, care au făcut obiectul Legii nr.33/1994, pârâta fiind utilizatoarea lor, iar în urma negocierilor purtate cu reprezentanții pârâtei a convenit asupra modalității de transfer a dreptului de proprietate și a stabilit ca natura despăgubirii să constea în repartizarea unor loturi similare în alte zone deținute și pe care i le poate asigura, dar până în prezent atribuirea nu s-a realizat și nici nu au fost acordate despăgubiri.

Tribunalul Gorj, prin sentința civilă nr.6 din 18.01.2005 a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Tg.-J, iar în urma probatoriului administrat, prin sentința civilă nr.5299/2005 s-au admis excepțiile invocate de pârâta SC Energetic SA, privind lipsa calității procesuale pasive. A fost admisă acțiunea civilă pentru obligația de a face și obligate pârâtele Oltenia Tg.-J și să încheie contracte de vânzare-cumpărare pentru terenul ce face obiectul convenției din 03.02.2003 intervenite între aceștia și reclamanți, la prețul convenit în această convenție și la plata în solidar a sumei de 818 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Oltenia SA Tg.-J iar Tribunalul Gorj, prin decizia civilă nr.44/A/2006 a admis apelul, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare. La 25.05.2006 și 06.06.2006 reclamanții și-au precizat obiectul acțiunii, arătând că solicită obligarea pârâtelor Oltenia SA Tg.-J și la plata contravalorii folosinței terenului, astfel cum s-a stabilit în raportul de expertiză în primul ciclu procesual, sumă ce a fost actualizată, cu obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor bănești, reprezentând prețul de circulație pe piața liberă pentru restul de teren care excede loturilor în schimb și să le atribuie teren echivalent în Tg.-J, Cartier.

Prin sentința civilă nr. 8476/22.12.2006 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr-, a fost admisă excepția invocată de pârâta SC Energetic SA, privind lipsa calității procesuale pasive și s-a respins acțiunea față de această pârâtă.

A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții în contradictoriu cu pârâtele Oltenia SA Tg-.J și, care au fost obligate să atribuie reclamanților în schimbul imobilelor ce au făcut obiectul convenției din 03.02.2003 loturile nr. 154 și 158 situate în Tg-J, cartier, jud. G și să achite reclamanților 31.766 lei despăgubiri civile, reprezentând contravaloare uzufruct conform convenției din 03.02.2003, actualizată cu indicele de inflație de la data de 03.02.2003 la data plății și suma de 14.000 lei despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea terenului forestier și agricol excavat de pârâte, actualizată cu indicele de inflație de la data rămânerii definitive la data plății.

Împotriva sentinței au declarat apel pârâtele iar prin decizia nr.228 A din 25 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-au respins ca nefondate apelurile.

Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta EXPLOATAREA MINIERĂ DE, iar prin decizia civilă 1334/ 3 decembrie 2007 Curții de Apel Craiovas -a admis recursul s-au modificat ambele hotărâri.

Pe fond s-a schimbat în parte sentința, în sensul că s-a înlăturat obligația pârâtelor și de a achita suma de 14.000 lei actualizată (reprezentând contravaloarea terenului excavat - agricol și forestier) și de a atribui reclamanților loturile nr.154 și 158 situate în Tg.J, cartier, jud.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.

La data de 13 martie 2008 contestatoarea a formulat contestație în anulare împotriva deciziei Curții de Apel Craiova, motivând că instanța nu a ținut seama de actele depuse la dosar.

La data de 16 aprilie 2008 fost precizată contestația în anulare, invocându-se dispozițiile art. 317 punct ultim Contestatoarea a susținut că instanța de recurs a lăsat nesoluționat fondul cauzei. S-a făcut o descriere pe larg a situației de fapt ce a determinat litigiul și s-a arătat că este susținerea Curții referitoare la calitatea de proprietar contestatoarei asupra terenurilor afectate. S-a arătat că terenurile sunt excavate din anul 2003, iar despăgubirile cuvenite contestatoarei au fost în parte achitate.

La data de 28 mai 2008 a formulat întâmpinare intimata, solicitând respingerea contestației în anulare.

Pentru termenul din 5 iunie 2008 SA a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului deoarece contestația în anulare poate fi formulată în condițiile art. 317 numai de recurente, nu și de intimată, astfel că este inadmisibilă exercitarea căii de atac de față. S-a arătat, de asemenea, că motivarea contestației nu se încadrează în motivele limitativ prevăzute de art. 317 și 318

Prin concluziile scrise, intimata SC Energetic SA a invocat lipsa calității sale procesual pasive, aspect care a fost reținut de instanța de recurs și asupra căruia nu s-au formulat critici de către contestatoare.

Contestația în anulare nu este fondată pentru următoarele considerente.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi promovată pentru patru motive expres prevăzute de lege și anume: nelegalitatea citării părții pentru termenul când s-a judecat recursul ( art. 317 alin 1 pct. 1 ), încălcarea normelor imperative de competență ( art. 317 alin 1 pct.2), săvârșirea unei greșeli materiale la judecarea recursului ( art. 318 teza I), omisiunea de a cerceta un motiv de recurs ( art. 318 teza II).

Art. 317 alin 1 impune ca această cale de atac să fie exercitată numai dacă motivele susținute de contestator nu au putut fi invocate pe calea recursului sau apelului.

Primele trei motive de contestație în anulare pot fi invocate atât de partea ce a avut calitatea de recurent, cât și de intimat, însă cel de al patrulea motiv este deschis de lege doar recurentului.

În speță, contestatoarea și-a întemeiat în drept contestația pe prev art. 317 alin ultim, care dispune că se poate formula contestație pentru primele două motive expuse și în situația în care au fost invocate prin cererea de recurs, însă instanța le-a respins pentru că erau necesare verificări de fond sau dacă recursul a fost respins fără se fi judecat în fond.

Se observă din reglementarea art. 317 și 318 c că dispozițiile art. 317 alin 2 nu constituie în sine un motiv al contestației în anulare, așa cum a interpretat contestatoarea și că nedezlegarea fondului de către instanța de recurs nu îndreptățește la formularea unei noi căi extraordinare de atac.

Contestatoarea s-a aflat, așadar, în eroare atunci când și-a întemeiat cererea pe prevedeile art 317 alin ultim, însă instanța, în exercitarea rolului său activ, poate califica juridic cererea formulată.

Motivele expuse în contestația inițială și în precizarea acesteia nu se circumscriu nici unuia dintre motivele prevăzute de art. 317 și 318 c, însă pot exprima intenția contestatoarei de a fi susținut că la judecata recursului s-a săvârșit o eroare materială, acesta fiind singurul temei juridic ce îl putea invoca în speță.

Cum contestatoarea a fost citată legal la data judecării recursului și chiar prezentă prin avocat, instanța s-a pronunțat asupra litigiului cu respectarea normelor legale în materie de competență iar contestatoarea nu a avut anterior calitatea de recurentă, aceasta poate invoca în prezent doar incidența dispoz. art. 318 teza I

Instanța constată că nu a fost săvârșită nicio greșeală materială la judecarea recursului iar criticile aduse prin contestația în anulare constituie nemulțumiri ale părții față de modul cum a fost stabilită starea de fapt și aplicate normele legale, ceea ce echivalează cu promovarea unui nou recurs, cale de atac inadmisibilă în acest stadiu procesual, potrivit art. 299

Contestatoarea tinde la rejudecarea fondului cauzei atunci când pune în discuție ceea ce reținut instanța de recurs referitor la calitatea sa de proprietar al terenului, la plata despăgubirilor și la starea de fapt a terenului în litigiu. O astfel de abordare a problematicii speței încalcă principiul securității raporturilor juridice, principiu esențial în ordinea juridică, și expresie a dreptului la un proces echitabil, drept prevăzut de art. 6 din Convenția Europenă a Drepturilor Omului.

Concluzia care se impune este aceea că motivele invocate nu constituie temeiuri de promovare a contestației în anulare potrivit art. 317 și 318 c, astfel că va fi respinsă contestația.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea, împotriva deciziei civile 1334 din 3 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul -, în contradictoriu cu intimații EXPLOATAREA MINIERĂ DE, SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA TG. J, COMPLEXUL ENERGETIC,

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 5 iunie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red./tehnored. GI

2ex/10.06.2008

Președinte:Paula Păun
Judecători:Paula Păun, Gabriela Ionescu, Tania Țăpurin

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 512/2008. Curtea de Apel Craiova