Obligație de a face. Decizia 53/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 53
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Sorin Drăguț
JUDECĂTOR 3: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă împotriva deciziei civile nr. 303 din 26 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta reclamantă și intimatul pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cererea de judecare în lipsă formulată de recurenta reclamantă prin motivele de recurs, după care;
Instanța, luând act de cererea privind judecarea cauzei în lipsă formulată de recurenta reclamantă, conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă a apreciat cauza în stare de soluționare și a luat în examinare recursul de față.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu -J sub nr-, așa cum a fost precizată la termenul din 09.10.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să retragă streșina balconului la nivelul streșinii casei, obligarea pârâtului să monteze parazăpezi și jgheaburi, astfel încât apele provenite și ploi și zăpadă să se scurgă pe terenul acestuia; obligarea pârâtului să astupe cele trei geamuri de la balcon și cele trei ferestre amplasate pe peretele casei pârâtului care au vedere în gospodăria reclamantei, obligarea pârâtului să taie cele două țevi care au ieșire în curtea reclamantei.
În motivarea acțiunii, a arătat reclamanta că în anul 1998 cumpărat de la și Totan imobilul casă de locuit și teren aferent situat în comuna, sat, județul G, gospodărie învecinată cu cea a pârâtului.
A arătat reclamanta că pârâtul a construit o casă prevăzută cu balcon, balconul fiind edificat, în opinia reclamantei, abuziv fără acordul reclamantei și nici al proprietarilor anterior.
Ca urmare a edificării balconului, apa provenită din ploi cade pe proprietatea reclamantei.
A arătat reclamanta că i-a solicitat în repetate rânduri pârâtului să ia măsuri astfel încât picătura streșinii să cadă pe proprietatea sa și să astupe toate geamurile cu vedere spre gospodăria reclamantei.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 610 Cod civil.
Prin sentința civilă nr.1811/11.03.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea civilă, cu precizarea ulterioară formulată de reclamanta împotriva pârâtului, a fost obligat pârâtul să retragă acoperișul imobilului, casă de locuit, proprietatea sa, în partea de NE (în dreptul balconului, cu vedere la stradă) cu 0,45, astfel încât picătura streșinii să cadă pe proprietatea sa șl să monteze jgheaburi și apărători de zăpadă în partea de NE a imobilului, casă de locuit.
Au fost respinse capetele de cerere privind obturarea ferestrelor amplasate pe peretele de nord al imobilului și a balcoanelor ce au vedere spre proprietatea reclamantei, precum și tăierea țevilor. A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a 878,5 lei cheltuieli de judecată.
În motivarea acestei sentințe, instanța de fond a reținut că părțile dețin terenuri limitrofe situate în satul, comuna, județul G, în anul 1990, pârâtul a început edificarea unei case de locuit, parter plus etaj, în baza autorizației de construire nr. 3/90, amplasamentul imobilului a fost stabilit de comun acord cu proprietarii vecini, aspect ce rezultă din înscrisul sub semnătură privată intitulat proces verbal încheiat la 26.05.1990 (fila 7), din depozițiile martorilor audiați în cauză rezultă că modul în care a fost amplasată casa ( distanța la care a fost amplasată de linia de hotar) și ferestrele prevăzute a fi edificate pe spatele casei au fost realizate cu acordul proprietarului vecin, respectiv.
Că, în urma decesului lui, moștenitorii acestuia Totan și au înstrăinat casa de locuit și terenul aferent reclamantei, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 6542/1998.
S-a reținut că, potrivit raportului de expertiză întocmit de expert, linia de hotar dintre proprietățile părților o reprezintă gardul construit din ștompi de beton și plasă de sârmă, cu ocazia deplasării în teren a expertului, părțile declarând că gardul a fost construit de comun acord.
Că, potrivit raportului de expertiză întocmit de expert, proprietatea pârâtului se învecinează în partea de NE cu proprietatea reclamantei, pârâtul deținând o construcție casă de locuit, P + 1 nefinisată, care este amplasată la o distanță de proprietatea reclamantei ce variază între 0,80 și 1,10 de linia de hotar, imobilul este prevăzut în partea de N,atât la parter cât și la etaj, cu balcoane,iar pe peretele de NE al imobilului sunt prevăzute trei ferestre, zidul pe care se deschid aceste vederi, este amplasat la o distanță care nu respectă dispozițiile codului civil, privind vederea spre proprietatea vecină, respectiv la o distanță mai mică de 1,90, că streașina construcției pârâtului are o lățime de 60 cm, iar o parte din streașină pe lungimea de 5,40. în partea de NEa imobilului, depășește cu cca. 0,45 cm. linia de proprietate, astfel încât apele provenite din precipitații se scurg pe proprietatea reclamantei.
Cu privire la capătul de cerere referitor la obturarea sau desființarea ferestrelor amplasate pe spatele casei pârâtului, precum și ferestrelor de la balcoane, instanța a reținut că potrivit art. 611 Cod civil, nici unul din vecini nu poate face, fără consimțământul celuilalt, fereastră sau deschidere într-un zid comun, iar potrivit art. 612 Cod civil, nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere nici balcoane asupra proprietății vecinului său amplasate la o distanță mai mică de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi și proprietatea vecină, însă potrivit literaturii juridice servitutea de vedere este cuprinsă în categoria servituților stabilite prin fapta omului, fiind o servitute continuă și aparentă care se dobândește prin titlu sau prin posesie de 30 de ani.
Că, potrivit depozițiilor martorilor audiați în cauză la momentul edificării imobilului, respectiv anul 1990 vecinul de la de la acel moment a fost de acord cu amplasarea imobilului și cu realizarea ferestrelor de vedere prevăzute în peretele de Nai mobilului, precum și cu realizarea teraselor deschise. Că proprietarul vecin de la nord a fost de acord cu modul de amplasare al imobilului rezultă și din înscrisul sub semnătură privată intitulată" proces verbal" încheiată la 26.05.1990 (fila 7), înscris semnat în calitate de martori de, persoane care au fost audiate ca martori în prezenta cauză.
Că, în aceste condiții, cererea reclamantei apare ca neîntemeiată, devreme ce fostul proprietar al gospodăriei sale a fost de acord cu edificarea de către pârât a ferestrelor cu vedere spre proprietatea vecină, fără a se respecta distanța legală de 1,90, astfel că la momentul achiziționării gospodăriei în 1998, reclamanta a preluat și sarcinile imobilului în ceea ce privește servitutea de vedere creată pârâtului prin convenția intervenită între acesta și fostul proprietar observându-se planul imobilului, încăperile în care au fost realizate aceste ferestre au destinația de baie și debara, deschiderile în zid având dimensiuni de 60cm pe 60 cm, astfel încât, este evident că aceste deschideri au fost realizate în scop de aerisire a încăperilor respective și în nici un caz cu scop de vedere spre proprietatea vecină.
A fost respinsă și cererea privind obligarea pârâtului să taie țevile ce ies din imobil spre proprietatea reclamantei arătându-se că, prin completarea depusă de expert la termenul din 06.03.2008, s-a arătat că la data deplasării în teren nu s-a constatat că țevile ce ies din casa pârâtului ar afecta în vreun fel proprietatea reclamantei, posibilitatea afectării proprietății reclamantei fiind în viitor, în cazul în care țevile respective vor fi folosite pentru deversarea apelor menajere sau provenite din interiorul casei în cazul în care nu se iau măsuri de colectare a scurgerilor către o fosă de canalizare sau cămin, instanța apreciind că solicitarea reclamantei nu are la bază un drept actual, riscul producerii unui prejudiciu pentru reclamantă fiind incert, funcție de destinația pe care pârâtul le-o va da acelor țevi.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele de recurs reclamanta a arătat că în mod greșit instanța de fond i-a respins capătul de cerere privitor la obturarea sau desființarea ferestrelor amplasate pe spatele casei pârâtului, precum și a ferestrelor de la balcoane.
Aceasta deoarece potrivit art.612 cod civil la care și instanța de fond face trimitere, "nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane asupra proprietății vecinului său, amplasate la o distanță mai mică de 19 decimetri între zidul pe care s-au deschis aceste vederi și proprietatea vecină".
Faptul că art.611 din același cod prevede o derogare de la regula de mai sus, nu poate să conducă la concluzia că pârâtul poate să mențină în continuare aceste ferestre, întrucât este vorba de consimțământul vechiului proprietar, care nu poate ține loc și consimțământului său.
Însă, fiind vorba de ferestrele de la baie și debara, instanța putea să dispună măcar obturarea acestora.
A mai arătat reclamanta că instanța de fond nu s-a mai pronunțat în nici un fel asupra ferestrelor de la balcoane, deși face referire și la acestea.
Prin încheierea de ședință din 13 iunie 2009, calea de atac promovată de reclamantă a fost calificată ca fiind apel.
Prin decizia civilă nr.303/26 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins apelul ca nefondat.
În motivarea deciziei s-a reținut că servitutea de vedere este o servitute stabilită prin fapta omului, continuă și aparentă, ce se stabilește prin titlu, prin uzucapiune sau destinația proprietarului, iar în cauză proprietarul vecin al pârâtului la momentul edificării imobilului a fost de acord cu amplasarea acestuia și cu amplasarea ferestrelor și balcoanelor în modul în care au fost realizate, fără respectarea distanței impuse de lege, astfel că reclamanta, care a cumpărat imobilele de la în anul 1988 preluat și sarcinile privind servitutea creată anterior.
Nu este întemeiată susținerea că nu este opozabil consimțământul dat de vechiul proprietar, iar motivarea instanței a privit servitutea de vedere atât pentru ferestrele amplasate pe partea de nord a imobilului, cât și pentru balcoanele ce au vedere spre proprietatea reclamantei și nici susținerea că instanța nu s-a pronunțat pentru ferestrele de la balcoane.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs reclamanta, criticând-o ca nelegală - art. 304 pct. 8 și 9 Cod pr. civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a susținut că în mod greșit s-a reținut că în cauză există dovezi privind existența consimțământului fostului proprietar privind edificarea imobilului la o distanță mai mică decât cea legală, acordul său fiind doar pentru închiderea celor trei ferestre cu geam mat.
Recursul nu este fondat.
Se constată că în mod fondat au reținut instanțele că în cauză s-a făcut dovada existenței consimțământului fostului proprietar la edificarea construcției pe actualul amplasament și conform autorizației de construire și proiectului, acest fapt rezultând din procesul - verbal încheiat la 26 mai 1990, cât și din declarațiile martorilor, și, astfel că servitutea de vedere a fost dobândită în mod legal, iar reclamanta în calitate de succesoare cu titlu particular, a preluat și această obligație ce rezultă din servitutea de vedere, nefiind fondată susținerea că nu s-a făcut dovada consimțământului.
Având în vedere aceste considerente, urmează ca în baza art. 312 Cod pr. civilă, a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva deciziei civile nr. 303 din 26 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
12.02.2010
Jud.apel
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Sorin Drăguț, Costinela Sălan
