Obligație de a face. Decizia 54/2010. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 54/

Ședința publică din data de 1 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriel Lefter

JUDECĂTOR 2: Mihaela Ganea

JUDECĂTOR 3: Vanghelița Tase

Grefier - -

S-a luat în examinare cererea de repunere pe rol a cauzei și contestația în anulare formulată de recurenta contestatoare, domiciliată în M,-, -ămin,. 2,. 201, județul C, împotriva deciziei civile nr. 180/2.06.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă "" C, cu sediul în-, județul C, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurenta contestatoare avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 16433 din 1.09.2008, depusă la dosar și pentru intimata pârâtă avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 20832/18.08.2008, depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că, prin serviciul registratură, la data de 7.12.2009 recurenta contestatoare a depus o cerere de repunere pe rol a dosarului civil nr- în vederea continuării judecății, întrucât nu mai subzistă motivul suspendării, cerere timbrată cu timbru judiciar de 0,15 lei. De asemenea, arată că la dosar se află extras de pe portalul instanțelor de judecată din care rezultă că, cererea de strămutare formulată de petenta și înregistrată sub nr- pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost soluționată prin încheierea nr. 4798/9.04.2009, în sensul respingerii cererii de strămutare.

Apărătorul recurentului reclamant depune la dosar chitanța seria nr. CT - PJ/1.02.2010 în sumă de 5 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă cererii de repunere pe rol.

Curtea acordă cuvântul părților asupra cererii de repunere pe rol a cauzei.

Având, pe rând, cuvântul, apărătorii recurentei contestatoare și al intimatei pârâte solicită repunerea pe rol a cauzei și acordarea cuvântului asupra contestației în anulare.

Deliberând, curtea, având în vedere că cererea de strămutare formulată de petenta și înregistrată sub nr- pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost soluționată prin încheierea nr. 4798/9.04.2009, în sensul respingerii cererii de strămutare, constată ca fiind îndeplinite cerințele dispozițiilor art. 245 Cod procedură civilă, încuviințează cererea de repunere pe rol și acordă cuvântul pe fondul contestației în anulare.

Având cuvântul, apărătorul recurentei contestatoare solicită admiterea contestației în anulare.

Apărătorul intimatei pârâte, având cuvântul, pune concluzii de respingere a contestației în anulare, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare.

Instanța rămâne în pronunțare asupra contestației în anulare.

CURTEA

Asupra prezentei contestații în anulare, reține:

Prin decizia civilă nr. 180/C din 02.06.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA -secția civilă a fost respins ca nefondat recursul formulat de recurenta reclamantă împotriva deciziei civile nr. 214 din 15.04.2008 a Tribunalului Constanța, în contradictoriu cu intimata A

Curtea a avut în vedere că prin acțiunea de fond, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta C pentru a fi obligată la a-i vinde garsoniera situată în municipiul M,-, -escăruș,. A,. 201, jud. C, cu plata daunelor cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere. Prin sentința civilă nr. 6940 din 5.06.2007 a Judecătoriei Constanța a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, ca nefondată.

Prin decizia civilă nr. 214 din 15.04.2008, Tribunalul Constanțaa respins ca nefondat apelul reclamantei, reținând în esență că dreptul de a cumpăra și, respectiv, obligația corelativă de a vinde se pot concretiza printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat asupra spațiului locativ respectiv, numai în considerarea calității de chiriaș la momentul intrării în vigoare a legii, ori în speță reclamantul nu îndeplinește această condiție legală, devenind chiriaș în anul 2001.

Față de recursul declarat de recurentul reclamant împotriva soluției pronunțate în apel, Curtea a statuat asupra netemeiniciei căii de atac.

Astfel, s-a arătat că Legea nr. 85/1992 reglementează, în art. 7, că locuințele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuințele de intervenție, vor fi vândute titularilor de contracte de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a prețului.

Recurenta reclamantă ocupă spațiul din litigiu în baza contractului de locațiune nr. 6665/2005 prin care pârâta, în calitate de proprietar, a închiriat reclamantei locuința situată în M,-,. "",. 2,. 201, jud. C, durata contractului fiind de 1 an, conform art. 4 în care se stipulează că este exclusă tacita relocațiune.

În același contract, la art. 3 se prevede că locuința este spațiu de cazare aparținând societății, nu are caracter de locuință de serviciu și nu poate fi cumpărată de chiriaș, fiind parte a activelor societății ("locuința este spațiu de cazare, nu are caracterul unei locuințe de serviciu și nu poate fi cumpărată de chiriași, fiind parte a activelor societății").

este o societate cu capital privat și a cumpărat public acțiuni oferite la bursă de Statul Român, care includ în contravaloarea lor și acest cămin de nefamiliști unde este situată garsoniera din litigiu.

Curtea de Apel a reținut că garsoniera este situată într-un bloc construit din fondurile statului și dat în folosință în anul 1970, iar în prezent este proprietatea intimatei, care a cumpărat public, acțiuni oferite la bursă de Statul Român, acțiuni care includ în contravaloarea lor și căminul în litigiu. Imobilul a fost dobândit din veniturile proprii ale societății care are capital integral privat.

Astfel, în cadrul procesului de privatizare, statul a vândut componente ale proprietății sale diferitelor societăți comerciale, în condițiile legilor de privatizare ( Legea nr. 55/1998, legea nr. 133/1996, nr.OUG 88/1997 modificată și completată prin legea nr. 99/1999 etc.), astfel că regimul juridic al acestora este al dreptului privat și nu de stat.

Față de noul regim juridic al acestor imobile, ca și cel din litigiu, dreptul de opțiune privind proprietatea proprie îl are titularul dreptului de proprietate și nu statul care a înstrăinat componente ale proprietății sale.

În acest context se impune precizarea că, Constituția și legile proprietății garantează dreptul de proprietate privată, cu excepțiile prevăzute de lege.

Pe cale de consecință, camerele - garsoniere sau apartamente - din blocul

"", nu sunt locuințe de serviciu sau de intervenție, în înțelesul Legii nr. 85/1992. Locuințele din acest bloc sunt spații de cazare, iar intimata în cadrul obiectului de activitate al societății se ocupă de închirierea contra cost a spațiilor.

Ca urmare, din contractul de închiriere se constată calitatea intimatei în raporturile contractuale de închiriere - de proprietar - cu plata chiriei și cu mențiunea că astfel de spații nu se înstrăinează, contractul semnat de ambele părți, fără obiecțiuni și care își produce efectele contractuale.

Mai mult, chiriașul nu are calitatea de salariat la societatea intimată și nici nu a avut-o la data încheierii contractului, ca o condiție prevăzută de Legea nr. 61/1990 și legea nr. 85/1992 modificată prin legea nr. 76/1994.

În legătură cu decizia civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție la care s-a făcut trimitere de către recurentă, Curtea a reținut că recursul în interesul legii face trimitere expresă la locuințele construite din fondurile statului, dacă își mențin statutul. În cauza dedusă judecății, blocul în care se află garsoniera în cauză, este proprietate privată a intimatei. Aceeași decizie civilă face trimitere la contractele de închiriere, sediul materiei fiind Legea nr. 114/1996 - legea locuinței. Camera ocupată de recurentă nu este locuință în sensul actelor normative indicate ci o convenție internă, iar veniturile din chirii se înregistrează și se impozitează pe ansamblul veniturilor societății comerciale.

Împotriva deciziei sus-menționate, a formulat contestație în anulare, înregistrată pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA la 13.06.2008, care însă nu a mai fost motivată până la data luării în dezbatere.

Prin întâmpinare, intimata SA. a solicitat respingerea prezentei contestații în anulare, arătând că noțiunea de,greșeală materială nu se interpretează extensiv, înțelesul art. 318 cod proc. civilă referindu-se la erori cu caracter procedural sau la preluarea greșită a unor date legate de aspectele formale ale judecății.

Au fost reiterate apărările formulate asupra chestiunilor de fond privitoare la natura juridică a raporturilor dintre părți și la dispozițiile legale aplicabile spațiului locativ în litigiu.

Constatând că în cauză nu au fost depuse motivele contestației, Curtea va reține următoarele:

Calea de atac extraordinară a contestației în anulare vizează formularea unor critici care se încadrează formal într-una din ipotezele reglementate prin art. 317 cod proc. civilă sau prin art. 318 cod proc. civilă, pentru a putea fi analizate în raport cu soluția dată în recurs și pentru a verifica temeiurile de nelegalitate statuate strict prin aceste dispoziții legale.

Or, din acest punct de vedere, prezenta contestație în anulare nu vizează explicit, printr-o motivare punctuală, criticile aduse soluției pronunțate de Curtea de APEL CONSTANȚA în recurs, astfel că nu va putea fi realizată nici o verificare - pe temeiurile procedurale arătate - a incidenței celor două texte amintite.

Având în vedere că în cauză nu au fost depuse motivele contestației, prezenta cale de atac va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de recurenta contestatoare, domiciliată în M,-, -ămin,. 2,. 201, județul C, împotriva deciziei civile nr. 180/2.06.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă "" C, cu sediul în-, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 februarie 2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

jud.

2 ex./15.03.2010.

Președinte:Gabriel Lefter
Judecători:Gabriel Lefter, Mihaela Ganea, Vanghelița Tase

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 54/2010. Curtea de Apel Constanta