Obligație de a face. Decizia 562/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 562
Ședința publică de la 19 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin
JUDECĂTOR 2: Paula Păun
JUDECĂTOR 3: Gabriela Ionescu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamantul și pârâții a, împotriva deciziei civile nr. 125 din 13 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns procuratorul, reprezentându-l pe recurentul reclamant și intimata pârâtă, asistată de avocat, lipsind recurenții pârâți a, și intimații pârâți,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că au fost depuse concluzii scrise de către recurentul reclamant și întâmpinare formulată de intimata pârâtă.
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului, punând în vedere procuratorului că în raport de prevederile art. 68 alin. 4. nu poate pune decât concluzii scrise.
Avocat, pentru intimata pârâtă, a arătat că recurenții au fost de acord cu expertiza efectuată de expertul, la care nu au formulat obiecțiuni. A solicitat respingerea recursurilor, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiași, sub.nr.48/2006, reclamantul în contradictoriu cu pârâții G și, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâții să-și pună și apărători la casă, și să desființeze servitutea de vedere.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamantul a arătat că pârâtul are construită o casă de locuit lângă hotarul care desparte proprietatea sa de proprietatea reclamantului, iar apele și zăpada de pe acoperișul construcției amintite curg pe proprietatea sa.Reclamantul mai arată că, pârâții au mai deschis două ferestre asupra proprietății sale, cu toate că între ferestre și proprietatea sa este o distanță mai mică decât cea prevăzută de lege.
Pârâta a formulat întâmpinare, în care a arătat că reclamantul a mutat gardul despărțitor dintre proprietatea pârâților cu circa 30- 40 cm și din acest motiv apa de ploaie se scurge în curtea reclamantului, dar acesta a așezat un metalic unde cade apa de la strașină și apa sare pe zidul casei pârâților.
S-a mai arătat că reclamantul a construit două pătule și un WC fără să păstreze distanța legală, iar apa de pe acoperișul WC-ului se scurge la pârâți. În ceea ce privește servitutea de vedere, pârâții au arătat că cele două ferestre micuțe la o înâlțime de 1,70, nu au vedere spre proprietatea reclamantului, deoarece acesta a construit în dreptul ferestrelor două barăci, care astupă vederea
Pârâta a învederat că pârâtul Gad ecedat înainte ca reclamantul să formuleze acțiunea.
Întâmpinarea pârâtei a fost completată în data de 09.03.2006, aceasta învederând că moștenitorii pârâtului G sunt, și și a arătat că ferestrele pe care le are imobilul sunt deschideri pentru aer și lumină necesare.
De asemenea pârâta a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat instanței să stabilească linia de hotar dintre proprietatea pârâților, să fie obligat reclamantul să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie fășia de teren pe care o ocupă din terenul pârâților, să desființeze lucrările care împiedică scurgerea naturală a apelor pe terenul reclamantului, să contribuie la cheltuielile de construcție sau reparație a gardului comun, să desființeze plantația de de vie aflată lângă hotarul dintre proprietatea pârâților și wc și grămada de băligar și paie existente lângă hotar.
În motivarea cererii pârâta a arătat că reclamantul a deplasat gardul despărțitor spre curtea sa cu circa 50 cm pe lungime de 15 cm. A mai arătat că reclamantul și familia sa au construit un wc și un pătul foarte aproape de hotarul despărțitor și au înălțat pământul din jurul acestora astfel încât toată apa se scurge pe terenul său. În ceea ce privește gardul comun care desparte cele două proprietăți, pârâta a arătat că acesta este foarte vechi, într-o stare avansată de uzură, iar reclamantul profită de această situație deplasându-l permanent spre ei. De asemenea, pârâta a mai arătat că reclamantul a plantat vița-de vie și și-a construit bolta, fiind plantată foarte aproape de hotar, precum și faptul că reclamantul și familia au construit un wc lângă zidul casei sale și lângă hotar, iar bălegarul și paiele sunt depozitate pe gardul ce desparte cele două proprietăți,construcția cauzând igrasie la casă.
La termenul din data de 05.04.2006, instanța a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului G în calitate de pârâți și a persoanelor ce locuiesc cu reclamantul în calitate de pârâți reconvenționali.
Prin sentința civilă nr.105 din 09.02.2007, pronunțată de Judecătoria Filiași, fost admisă în parte acțiuneaformulată de reclamant, admisă în parte cererea reconvențională.
Au fost obligați pârâții-reclamanți să doteze casa pe care o au în proprietate cu jgraburi și er de colectare a apei pe latura dinspre reclalamnții-pârâți pe o distanță de 4,5, în punctual topographic 14 din Anexa 2 la expertiza tehnică topo, anexă se face parte integrantă din prezenta hotărâre.
A fost respins capătul de cerere privind desființarea servituții de vedere de către pârâții-reclamanți.
S-a stabilit linia de hotar între proprietățile pârâților între punctele 12-14-11-10 din schița anexă 2 la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expert.
Au fost obligați reclamanții-pârâți să ridice grămada de paie și bălegar situată lângă gardul pârâților reclamanți-reconvenționali și să desființeze cele 4 buturugi de -de-vie aflate la o distanță mai mică de 50 cm de hotarul dintre proprietățile părților.
A fost respins capătul de cerere privind obligarea reclamanților-pârâți reconvenționali să contribuie la cheltuielile de construcție a gardului comun.
A fost respins capătul de cerere privind obligarea reclamanților-pârâți reconvenționali să desființeze WC-ul situat în apropierea hotarului dintre proprietățile pârtilor.
Au fost obligați reclamanții - pârâți reconvenționali să ridice pământul depozitat pe sârma gardului care a determinat aplecarea gardului spre proprietatea pârâților-reclamanți reconvenționali.
Au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate de părți.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Pârâții reclamanți au locuința orientată spre limita proprietății vecine a reclamanților pârâți, în așa fel încât apa de ploaie se scurge și picătura streașinii cade pe proprietatea celor din urmă. Această stare de fapt a fost dovedită în mod cert în urma expertizei întocmite de expertul, iar instanța s-a și convins asupra acestui aspect cu ocazia cercetării locale.
Totodată din același raport de expertiză a rezultat că între ferestrele pârâților și proprietatea reclamantului se află o anexă a reclamanților, astfel încât în mod practic pârâții nu ar putea avea acces direct cu vederea ferestrelor către proprietatea reclamanților.
Privitor la acțiunea reconvențională, instanța a constatat, din raportul de expertiză în specialitatea topografică, întocmit de expertul, că linia de hotar, corectă din punct de vedre juridic, este situată pe amplasamentul punctelor 12-14-11-10, din schița anexă la acest raport de expertiză.
S-a reținut că reclamanții-pârâți nu pot fi obligați la suportarea cheltuielilor legate de construcția acestuia.
Din expertiza în constructii și cercetarea la fața locului,instanța a retinut că apa de pe acoperișul WC-ului reclamantilor pârâti nu se scurge la pârâții reclamanti, deoarece WC-ul nu are la acoperiș panta spre pârâții reclamanti.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Dat fiind caracterul devolutiv al apelului, instanța a încuviințat proba cu expertiză, stabilind următoarele obiective: identificarea terenurilor; să se stabilească linia de hotar în funcție de actele de proprietate ale părților; - expertul să aibă în vedere documentația topo depusă; - să precizeze dacă intimații ocupă o suprafață din terenul apelanților, să efectueze măsurători cu privire la distanța ce există între WC-ul părților adverse și hotarul despărțitor al celor două proprietăți limitrofe. De asemenea, să se verifice dacă amplasamentul acestui WC respectă normativele în vigoare.
Prin decizia civilă nr.125 din 13 martie 2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Dolja admis apelul declarat de apelanții pârâți reclamanți, ambii cu domiciliul în F,-, cu domiciliul în F, str -, nr., - 3,. 2 împotriva sentinței civile nr. 105 din - pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimații pârâți A, toți patru cu domiciliul în F,-.
A schimbat în parte sentința, în sensul că a stabilit linia de hotar între punctele 153-155-156-157-158-159-160-317-48-47-41-30-31-10-102 conform schiței întocmită de exp., fila 82 dosar apel.
A obligat reclamantul-pârât să desființeze WC-ul amplasat în apropierea liniei de hotar.
A obligat reclamantul pârât să contribuie la cheltuielile de reparație a gardului comun dintre cele două proprietăți.
A respins capătul de cerere referitor la obligarea apelantei pârâte la montarea de jgheaburi și e la construcția sa.
A menținut restul dispozițiilor sentinței civile.
A obligat reclamantul pârât la 805 lei cheltuieli de judecată către apelantă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Principalul capăt de cerere în raport de care se vor soluționa și celelalte, îl reprezintă grănițuirea celor două proprietăți.
Pârâții - reclamanți, reconvențional, au investit instanța de fond cu o acțiune prin care au solicitat grănițuirea proprietăților, motivat de faptul că reclamanții-pârâți, reconvențional, cu ocazia edificării gardului, au ocupat o suprafață de teren.
Prin acțiunea, astfel cum a fost formulată, s-a contestat dreptul de proprietate al reclamanților, urmare a amplasării gardului despărțitor între cele două proprietăți, de către aceștia. Astfel, cum și-a formulat acțiunea, este dificil de distins dacă a fost investită instanța cu o acțiune în revendicare sau în grănițuire, deoarece grănițuirea care în esență este o operațiune simplă, se complică prin probleme de proprietate, ceea ce implică punerea în mișcare a mecanismului complicat probatoriu, al revendicării.
Cu toate acestea, ambele acțiuni tind spre același rezultat, și anume determinarea formei terenului care alcătuiește obiectul dreptului de proprietate, al cărui contur este determinat decisiv, prin linia hotarului despărțitor, fixată prin semne vizibile.
In speța de față, interesul pârâților-reclamanți se circumscrie strict numai reconstituirii liniei comune de hotar și așezarea unor semne care să o facă vizibilă, în condițiile în care se contestă amplasamentul gardului edificat de pârâții-reclamanți.
În calea de atac a apelului, s-a administrat proba cu expertiza, tocmai pentru identificarea vechilor semne de hotar și amplasarea pe vechiul aliniament.
C puțin pentru acest capăt de cerere, expertul desemnat a întocmit o lucrare mult mai judicioasă, stabilind, din aproape în aproape, semnele de hotar, pentru trasarea lui în condiții mai bune.
Astfel, instanța de apel își va însuși punctul de vedere al expertului, în ceea ce privește linia de hotar dintre proprietăți. În sens material, dreptul la acțiune bazat pe dispozițiile art. 584 civ. circumscrie posibilitatea pentru proprietar de a pretinde vecinului său, restabilirea hotarului real ce separă fondurile învecinate și marcarea acestuia prin semne materiale vizibile.
Pornind de la schița întocmită de expertul se constată că WC-ul fam. nu respectă distanța legală prevăzută de art. 610 civ. rap. la art. 34 din Ordinul republicat, nr. 536/1997, respectiv este amplasat la o distanță de 20 cm (0,20 ), fată de linia de hotar și respectiv de casa apelanților.
De asemenea, odată cu stabilirea actualului hotar, conform punctelor menționate, expertul, fila 88, constatat că apa de ploaie se scurge și picătura streașinii, cade pe proprietatea apelanților, astfel încât sunt respectate întrutotul dispozițiile art. 615 civ. motiv pentru care acest capăt de cerere din acțiunea principală formulată de intimați va fi respins, respectiv de montare de jgheaburi și e la construcția sa.
Totodată se constată că prima instanță a interpretat greșit dispozițiile art. 584 pr.civ. referitoare la cheltuielile grănițuirii. Cheltuielile la care se referă art. 584 civ. exced fazei procesuale a judecății și sunt legate exclusiv de amenajarea unor semne de hotar și prin urmare, instanța îl va obliga pe reclamantul pârât să contribuie la cheltuielile de reparație a gardului comun dintre cele două proprietăți.
Împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel, în termen legal au declarat recurs reclamantul și pârâții a, și, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.8 și 10 pr.civ. respectiv interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, schimbarea naturii ori înțelesului lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, precum și nepronunțarea asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.
În fapt, s-a motivat în esență că în mod greșit Tribunalul a pronunțat decizia atacată numai în baza raportului de expertiză întocmit de exp., ignorând celelalte probe ale dosarului, între care și expertizele efectuate de exp.; s-a susținut de asemenea că schimbarea sentinței în modalitatea dispusă de Tribunalul este de natură să prejudicieze pe recurenți.
Intimata a formulat întâmpinare arătând în esență că nu există motive de nelegalitate a deciziei atacate și solicitând respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Recursurile se vor respinge pentru următoarele considerente:
Astfel, în raport de dispoz.art.304 pr.civ. în actuala reglementare, modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute la pct.1-9 ale acestui text de lege.
Pct.10 al art.304 pr.civ. a fost abrogat prin art.I pct.1111din OUG nr.138/2000, punct introdus ulterior prin art.I pct.49 din Legea nr.219/2005.
Ca atare, motivul de nelegalitate prev. de art-.304 pct.10 pr.civ. invocat de recurenți, nu mai poate fi supus examinării în recurs, neconstituind, în actuala reglementare a codului d e procedură civilă, motiv de modificare sau de casare a hotărârilor.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.8 pr.civ. acest text de lege se referă la încălcarea principiului înscris în art.969 alin.1 civ. potrivit căruia, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Acest motiv de modificare privește situația în care, deși actul juridic dedus judecății este cât se poate de clar, fiind "vădit neîndoielnic", instanța îi schimbă "natura" ( de exemplu, un contract de vânzare - cumpărare este calificat drept un contract de schimb, un contract de întreținere este calificat drept un contract de rentă viageră), ori "înțelesul".
Recurentul care invocă acest motiv de nelegalitate, trebuie să arate în motivarea căii de atac, în ce constă schimbarea naturii sau înțelesului actului juridic, simpla afirmație în acest sens nefiind suficientă pentru a se trece la examinarea și pronunțarea instanței asupra acestui motiv de recurs.
În speță, sub acest aspect, al motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.8 pr.civ. recurenții nu au motivat în fapt, iar pe de altă parte, dată fiind natura litigiului, susținerile și apărările părților, nici nu intră în discuție existența unui act juridic căruia instanța să-i fi schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic.
Ca atare, în cauză nu este incident motivul de modificare prevăzut de atrt.304 pct.8 pr.civ.
În fapt, criticile recurenților vizează modul de apreciere și interpretare a probelor dosarului, precum și a stării de fapt rezultată ca urmare a deciziei atacate, aceste aspecte constituind, eventual, motive de netemeinicie a hotărârilor, și nu de nelegalitate, cum impune art.304 pr.civ. pentru promovarea recursului.
Ca atare, aceste critici nu pot face obiectul examinării în recurs.
Față de considerentele expuse, constatând că, față de criticile formulate, în cauză nu subzistă niciunul din motivele de casare sau modificare prev.de art.304 pct.1-9 pr.civ. în baza art.312 alin.1 pr.civ. recursurile vor fi respinse ca nefondate.
În baza art.274 pr.civ. recurenții vor fi obligați la 400 lei cheltuieli de judecată către intimata, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul și pârâții a, împotriva deciziei civile nr. 125 din 13 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți,.
Obligă recurenții la 400 lei cheltuieli de judecată către intimata.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehn.MC/2 ex.
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Paula Păun, Gabriela Ionescu
