Obligație de a face. Decizia 567/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

Secția Litigii de Muncă

și Asigurări Sociale

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 567

Ședința publică din 24 martie 2009

PREȘEDINTE: Mihail Decean

JUDECĂTOR 2: Aurelia Schnepf

JUDECĂTOR 3: Raluca Panaitescu

GREFIER: - -

Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Direcția Silvică Reșița împotriva Sentinței Civile nr. 1968/10.11.2008, pronunțată de Tribunalul C-S, în Dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâta recurentă, consilier juridic, iar pentru reclamanta intimată se prezintă avocat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorul intimatei depune la dosar împuternicire avocațială nr. 21/24.03.2009, iar reprezentanta recurentei depune împuternicire de reprezentare juridică, concluzii scrise și practică judiciară.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, se acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei, iar în subsidiar, casarea hotărârii recurate cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul C- De asemenea, arată că prima instanță a dat dovadă de lipsă de rol activ prin faptul că nu a verificat îndeplinirea ambelor condiții prevăzute de Legea nr. 142/1998, legiuitorul prevăzând posibilitatea acordării tichetelor de masă, iar nu obligativitatea acesteia.

Reclamanta intimată, prin apărător, solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile recurate, arătând că, după reîncadrarea în muncă, reclamanta trebuia să beneficieze de toate drepturile de care s-ar fi bucurat dacă ar fi fost angajată.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față constată următoarele.

Prin Sentința Civilă nr.1968/10.11.2008, pronunțată de Tribunalul C-S, în Dosarul nr-, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei Direcția Silvică Reșița și-n consecință a fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei drepturile bănești reprezentând contravaloarea tichetelor de masă pe perioada ianuarie 2005 - octombrie 2006.

Pentru a pronunța această sentință,Tribunalul a reținut in esență că din probatoriul administrat în cauză a rezultat că reclamanta a fost reîncadrată pe același post și s-a restabilit situația anterioară emiterii deciziei de concediere, prin Sentința Civilă nr. 1760/2005 a Tribunalului C

Totodată, prin Adresa pârâtei 3141/03.11.2008 s-a dovedit că în perioada ianuarie 2005-octombrie 2006 aceasta a acordat tichete de masă personalului din cadrul păstrăvăriei, respectiv lui și.

Față de dispozițiile art. 287 din Codul muncii și pentru că pârâta nu a făcut dovada că a achitat drepturile bănești reprezentând tichetele de masă pentru perioada ianuarie 2005 - octombrie 2006, cuvenite reclamantei în baza dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 142/1998 și a art. 78 din Codul muncii, s-a considerat că cererea salariatei având acest obiect este întemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs in termenul legal pârâta Direcția Silvică Reșița, recurs înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA la data de 02.02.2009,solicitând modificarea sentinței supusă reformării,in sensul respingerii acțiunii reclamantei,așa cum a fost formulată in primul ciclu procesual.

Sintetizând motivele de recurs ale pârâtei,care,in opinia sa se circumscriu prevederilor art. 304 pct.9/pr.civ.,Curtea constată că acestea s-au referit in esență la aplicarea greșită a legii de către prima instanță, mai precis a prevederilor art. 1 din Legea nr. 142/1998, potrivit cărora salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă,suportată integral pe costuri de către angajator.

Recurenta a susținut că din textul legal prezentat mai sus rezultă că acordarea tichetelor de masă de către angajator este o posibilitate și nu un drept al salariatului, astfel că unitatea poate acorda in mod diferit aceste beneficii salariaților săi in funcție de situația bugetului de venituri și cheltuieli.

Pe de altă parte,mai adaugă recurenta,o parte din perioada indicată de pârâtă in acțiunea inițială include și durata concediului de odihnă in care reclamanta are dreptul doar la indemnizația specială,fără a i se putea acorda tichete de masă.

Reclamanta intimată,deși reprezentată de avocat ales,cu delegație la dosar,nu și-a exprimat poziția procesuală prin întâmpinare.

In recurs nu au fost administrate probe noi.

Analizând recursul pârâtei,prin prisma motivelor invocate, precum și a actelor de procedură efectuate in fața instanței de fond, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 304 ind.1 si art. 312 alin.1/pr.civ.,Curtea reține că acesta nu este întemeiat, cu următoarele argumente.

Intr-adevăr,așa cum corect au reținut judecătorii fondului, efect al Sentinței Civile nr. 1760/31.05.2005,pronunțată de Tribunalul CS, reclamanta a fost reîncadrată pe postul deținut anterior, de păstrăvar,in cadrul direcției pârâte, iar Decizia nr. 318/2004, prin care i s-a desfăcut contractul de muncă a fost anulată. Această hotărâre judecătorească irevocabilă produce efecte retroactive,astfel că se poate considera că reclamanta nu și-a pierdut niciodată calitatea de salariată a pârâtei și nici drepturile bănești rezultate din raporturile de muncă, ceea ce înseamnă că in intervalul de timp menționat prin acțiune ar fi putut beneficia de tichete de masa,potrivit art. 1 din Legea nr. 142/1998 .

Curtea împărtășește opinia pârâtei recurente potrivit căreia acordarea de către angajator a tichetelor de masă este lăsată la aprecierea acestuia din urmă,o astfel de interpretare decurgând din sintagma salariațiipot primi o alocație individuală.(2)în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate.

Chiar dacă nu este in totalitate negată, posibilitatea de apreciere a angajatorului de a acorda astfel de tichete de masă angajaților săi trebuie să se raporteze in principal la resursele sale financiare și nu la alte criterii mai mult sau mai puțin arbitrare ce țin de persoana salariatului. Cu alte cuvinte, împrejurarea că unii dintre angajați beneficiază de aceste forme de retribuire,iar alții nu,ar trebui să fie justificate pe motive obiective,ce țin eventual de natura responsabilităților fiecăruia dintre angajați,performanțele lor la locul de muncă etc. Ori,in cazul concret al speței de față,s-a dovedit că pârâta acordă tichete de masă personalului din cadrul, insă nu și reclamantei care, așa cum rezultă din puținele înscrisuri depuse la dosar este muncitor păstrăvar la Ocolul Silvic.

In lipsa criteriilor la care s-a făcut referire mai sus,Curtea consideră că lipsa resurselor financiare ale pârâtei poate justifica neacordarea beneficiilor prevăzute de Legea nr. 142/1998, insă nu și recompensarea diferențiată a salariaților săi.

In fine,cu privire la împrejurarea că pentru o parte a perioadei in care a pretins tichete de masă,reclamanta s-a aflat in concediu de odihnă,instanța de recurs consideră că aceste argumente ale recurentei sunt simple afirmații nedovedite in condițiile art. 287 din Codul muncii.

Pentru argumentele de fapt și de drept mai sus reținute,Curtea va respinge recursul pârâtei, făcând aplicarea prevederilor art. 312 alin.1 /pr.civ.,cu consecința evidentă a menținerii sentinței de fond,considerată a fi legală și temeinică.

Se va lua act prin dispozitivul prezentei că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta Direcția Silvică Reșița împotriva Sentinței Civile nr. 1968/10.11.2008, pronunțată de Tribunalul C-S, în Dosarul nr-, in contradictoriu cu intimata.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24 martie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. /24.04.2009

Tehnored /24.04.2009/2 ex

Prima instanță: și - Tribunalul C-

Președinte:Mihail Decean
Judecători:Mihail Decean, Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 567/2009. Curtea de Apel Timisoara