Obligație de a face. Decizia 577/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 577

Ședința publică din data de 25 martie 2009

PREȘEDINTE: Ana Roxana Tudose

JUDECĂTORI: Ana Roxana Tudose, Maria Stoicescu Adriana

- -- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul,domiciliat în Târgoviște, str. - cel, -. 3,. 4, jud. D, împotriva sentinței civile nr.17 din 06 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SATârgoviște, cu sediul în Târgoviște,- jud.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul -reclamant, personal, lipsind intimata-pârâtă SC SA Târgoviște.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei a fost depusă întâmpinare.

Recurentul-reclamant, personal, având cuvântul, învederează instanței că nu are alte cereri de formulat și excepții de invocat în cauză, sens în care solicită cuvântul în dezbateri.

Curtea ia act că în prezenta cauză nu se formulează alte cereri și nu se invocă alte excepții și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.

Recurentul-reclamant, personal, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate, ca fiind nelegală și netemeinică, în sensul de a se obliga intimata-pârâtă să elibereze recurentului-reclamant o adeverință din care să rezulte că a lucrat sistematic peste program, fiind încadrat în grupa a -II- a de muncă, în perioadele 26.01.1976-15.11.1985 și 01.10.1988-02.03.1992, adeverința fiindu-i necesară pentru recalcularea pensiei. Fără cheltuieli de judecată. Depune la dosarul cauzei înscrisuri, pe care le retrage, instanța neîncuviințând depunerea acestora la dosarul cauzei, față de dispozițiile procedurale în vigoare, nepermisive în privința administrării unor noi probatorii după intrarea în dezbateri.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA Târgoviște, fostă D, pentru ca,prin sentința ce se va pronunța, să fie obligată a-i elibera un înscris, din care să rezulte că, în perioadele 26.01.1976 - 15.11.1985 și 1.10.1988 - 2.03.1992, a prestat, în calitate de contabil șef de șantier, ore peste programul normal de muncă, regim mărit, pentru care există state separate de plată, fiindu-i necesară la recalcularea pensiei.

În motivarea cererii, a arătat că a solicitat actualei conduceri a societății eliberarea acestei adeverințe, că aceasta a refuzat, deși programul mărit de lucru a fost impus prin /1969, fiind adresat tuturor întreprinderilor de Construcții - Montaj din România, că a fost încadrat, ca urmare a desfășurării acestei activități, în grupa a II -a de muncă, fiind plătit pentru orele peste programul normal de muncă, ca ore normale și nu ca ore suplimentare, conform actului normativ sus-menționat.

A mai arătat că, în baza art. III din Legea nr. 49/1992 și în baza OUG nr.4/2005 ( Cap.V), salariații din unitățile similare celei în care a lucrat primesc aceste drepturi de recalculare a pensiei din anul 2007, iar susținerea pârâtei, care rezultă din răspunsul nr. 611/8.08.2008, în sensul că nu s-a plătit CAS - ul aferent, nu are relevanță, față de împrejurarea că este beneficiarul grupei a II-a de muncă și are dreptul să obțină o adeverință, din care să rezulte că a lucrat în regim mărit de lucru.

Instanța de fond a pus în discuția părților efectuarea unei expertize, care să verifice, pe perioadele precizate în acțiune, dacă reclamantul a prestat ore, sistematic, peste programul normal de lucru, dacă există state de plată separate în arhiva unității, cu privire la plata acestor ore, stabilirea eventualelor câștiguri salariale netrecute în cartea de muncă, precum și orice alte sporuri, de care ar fi beneficiat și care ar putea să se valorifice la recalcularea pensiei conform OUG nr.4/2005, probă cu care reclamantul nu a fost de acord, arătând că împrejurările pe care expertiza ar fi trebuit să le lămurească rezultă din înscrisurile depuse la dosar și a refuzat achitarea onorariului de expert.

Prin sentința nr.17 din 06 ianuarie 2009, Tribunalul Dâmbovița, a respins cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta SC SA.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamantul a desfășurat activitate, în funcția de contabil șef de șantier, la societatea pârâtă, pe perioadele arătate în acțiune și că i s-a acordat pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, prin decizia nr. -/13.08.1998.

A apreciat tribunalul, că susținerile pârâtei sunt corecte, deoarece, potrivit pct. VI din anexa la OUG nr. 4/2005, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1-.04.2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice, premiile anuale și premiile acordate în cursul anului, recompense, diurne de deplasare, delegare, etc. și nici alte sporuri, care nu au avut caracter permanent.

A concluzionat instanța de fond că, din analiza punctului II, din anexa la același act normativ, care stabilește care sunt sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care potrivit legislației anterioare datei de 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual potrivit OUG nr.4/2005, a constatat că dintre acestea nu fac parte și orele prestate peste programul normal de lucru atunci când nu este vorba de un spor cu caracter permanent pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru, nefiind îndeplinite prevederile Legii nr. 19/2000 și OUG nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, susținând că instanța de fond, în mod greșit a acordat patru termene de judecată, întrucât, rolul său activ în judecarea cu celeritate a cauzei o obliga să acorde trei termene, de asemenea, sarcina probei îi revenea pârâtei, care nu s-a prezentat și nici nu a depus la dosar înscrisurile solicitate de acesta.

A mai susținut recurentul că, în mod greșit, tribunalul l-a obligat pe acesta la plata onorariului de expert, sarcina probei incumbându-i angajatorului, de asemenea, din înscrisurile depuse la dosar de pârâtă nu rezultă că acesta nu ar fi lucrat peste programul normal de muncă, instanța transformându-se, astfel, în apărător al pârâtei.

La termenul din 19.03.2009 a formulat întâmpinare intimata-pârâtă SC SA Târgoviște, pe calea căreia a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, întrucât, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, rezultă, cu certitudine, că petentul nu a lucrat sistematic peste programul normal de muncă, nefiind îndreptățit la primirea sporurilor, îndemnizațiilor și majorărilor de retribuție cu caracter de continuitate și care trebuiau luate în considerare la stabilirea bazei de calcul a pensiei.

În ceea ce privește expertiza, intimata-pârâtă arată că aceasta nu mai era necesară, întrucât, în afară de întocmirea statelor de plată lunară aflate în arhiva societății nu mai există alte documente pe care să le verifice expertul. Dacă recurentul considera că statele de plată nu sunt edificatoare, acesta avea posibilitatea solicitării și a altor probe, în acest caz, sarcina probei revenindu-i, ori recurentul nu a fost de acord nici cu efectuarea unei expertize contabile.

Examinând recursul de față, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și raportat la textele de lege incidente în cauză, Curtea reține următoarele:

Reclamantul-recurent a solicitat pe cale cererii ce face obiectul prezentului dosar, obligarea pârâtei SC SA Târgoviște, la eliberarea unei adeverințe din care să rezulte faptul că, pe două perioade determinate în care a fost salariat al acestei societăți în funcția de contabil șef, ar fi lucrat în regim de program mărit, fapt care ar atrage incidența prevederilor OUG 4/2005, Cap. V din anexă, motivând dreptul său la a beneficia de aceste dispozițiile legale prin aceea că în perioadele respective, ar fi lucrat sistematic peste programul normal de muncă, într-o situație similară, respectiv numitului, acordându-i-se drepturile respective.

Din adeverința eliberată de câte intimata-pârâtă, rezultă faptul că acesta din urmă a beneficiat în perioadele respective de un spor sistematic peste programul normal de 15% pentru perioadele în care a lucrat în regim de șantier de construcții, respectiv 10-12 ore pe zi, inclusiv lucrul în zilele de sărbători legale și că pentru perioadele menționate în adeverință s-a virat CAS conform legii.

Așa cum a apreciat în mod corect și legal prima instanță, nu există similitudinea între munca desfășurată de reclamant și cea prestată de persoana cu privire la care recurentul susține că i s-ar fi acordat drepturile respective, atâta vreme cât persoana în cauză a desfășurat activitate sistematic peste programul legal de lucru (10-12 ore pe zi și de sărbători legale) primind un spor de 15%, în timp ce recurentul, conform statelor de plată depuse la dosar, a fost plătit in anumite luni an pentru munca desfășurată în regim mărit, cu sume prevăzute distinct de salariul tarifar, însă această formă de plată nu a fost utilizată ca modalitate de retribuire permanentă pentru a se trage concluzii desfășurării unei activități sistematice peste programul normal de lucru.

În contextul expus, apare ca nefondat motivul de recurs potrivit căruia instanța nu și-ar fi manifestat rolul activ în judecarea cu celeritate a cauzei, motivat de aceea că s-ar fi acordat patru nu trei termene de judecată, este nefondată și lipsită de logică, atâta vreme cât la primul termen de judecat s-a amânat cauza în baza art. 156, la cererea pârâtei pentru angajarea unui apărător, ulterior la 18 nov. 2008, s-a acordat termen pentru administrarea probei cu înscrisuri, pentru ca la al treilea termen din 2.12.2008, să se intre în dezbaterea fonului cauzei, tribunalul amânând pronunțarea pentru două zile, acesta nefiind un nou termen de judecată.

Nici susținerea referitoare la nerespectarea în cauză a art. 286, 287 și 288 din Codul muncii nu poate fi reținută, aceste texte de lege neputând fi interpretate ca o posibilitate de obligare a pârâtei în orice condiții la administrarea oricărei probe, ci doar a probelor pe care ea le consideră necesare în combaterea susținerilor părții adverse, lucru pe care pârâta intimata l-a făcut, administrând proba cu înscrisuri. Nu există nici un temei legal care să fi permis ca instanța de fond să oblige intimata-pârâta la efectuarea unei expertize pe cheltuiala ei.

Curtea nu poate reține nici motivul de recurs referitor la neluarea în considerare a sentinței nr. 525/19.12.1997, prin care s-a constat faptul că recurentul a prestat muncă în grupa a doua de muncă, acest fapt neavând incidență asupra aprecierii că în perioadele respective, recurentul ar fi prestat program mărit de lucru cu caracter sistematic, munca în condiții grele sau vătămătoare nefiind similară cu această din urmă noțiune și nici nu atrage în mod necondiționat calificarea activității prestată în aceste condiții, ca fiind program mărit de lucru.

În consecință, în baza art. 312 alin. 1 pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat și va menține ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul de recurentul, domiciliat în Târgoviște, str. - cel, -. 3,. 4, jud. D, împotriva sentinței civile nr.17 din 06 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SATârgoviște, cu sediul în Târgoviște,- jud.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 martie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Ana Roxana Tudose, Maria Stoicescu Adriana

- - - - - - -

Grefier,

Red.ART

Tehnored.MA/DL

2 ex./03.04.2009

dosar fond-- Tribunalul Dâmbovița

judecători fond.:, -

Operator de date cu caracter personal

Număr notificare 3120/2006

Președinte:Ana Roxana Tudose
Judecători:Ana Roxana Tudose, Maria Stoicescu Adriana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 577/2009. Curtea de Apel Ploiesti