Obligație de a face. Decizia 778/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - obligație de a face -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 778
Ședința publică de la 03 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Carmen Tomescu
Grefier - -
************
Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamantul Sindicatul Liber, împotriva sentinței civile nr. 514/16.03.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SC SA, Direcția de Muncă și Protecție Socială M și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității Sociale, având ca obiect, obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns: intimata pârâtă Direcția de Muncă și Protecție Socială M prin consilier juridic lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Mehedinț ii și arată că direcțiile de muncă au fost desființate și au fost preluate prin reorganizare de către Agenția
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 514/16.03.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- s-a respins acțiunea formulată de SINDICATUL LIBER PRIN PREȘEDINTE, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ M, SC SA, cu sediul în Dr. Tr.S, județul M și MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI EGALITĂȚII SOCIALE.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
La nivelul SC SA există un contract colectiv de muncă a cărui valabilitate expiră in cursul lunii iunie 2009.
Potrivit art. 13 din Legea 168/1999 privind conflictele de muncă, pe durata valabilității unui contract colectiv de muncă salariații nu pot declanșa conflicte de interese, excepție făcând situațiile prev. la art. 12 lit. d (unitatea nu își îndeplinește obligațiile prev. de lege de a începe negocierile anuale obligatorii, privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru și condițiile de muncă ) și art. 12 lit.e ( în caz de divergență la negocierea anuală obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru și condițiile de muncă ).
La data de 4.08.2008 au demarat negocierile colective anuale, Sindicatul Liber a propus ca obiectul negocierii să-l constituie următoarele: acordarea unei cantități de kg de carne de pui fiecărui salariat, majorarea salariului minim pentru muncitorii necalificați cu 650 lei, acordarea unei diurne de deplasare de 650 lei și acordarea unei prime de concediu în cuantum de 500 lei, și din procesele verbale încheiate rezultă că față de aceste solicitări, patronatul nu a exprimat un refuz și a propus o alternativă la acestea. Sindicatul însă nu a respectat procedura prev. de art. 16 din legea 168/1999, în sensul că nu a propus măsuri de soluționare a revendicărilor, s-a declarat însă nemulțumit și a hotărât că este necesar a se declanșa conflict negativ de interese sesizând pârâta să concilieze conflictul de interese.
Față de cele expuse s-a reținut că cele sesizate de către Sindicatul Liber nu constituie motiv pentru declanșarea conflictului de interese, astfel că în mod corect sesizarea sindicatului nu a fost înregistrată de pârâtă ca și conflict de interese.
În consecință acțiunea reclamantei a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței a declarat recursreclamantul Sindicatul Liber criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând următoarele:
1. În mod greșit s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile legale necesare existenței unui conflict de interese atâta timp cât negocierile colective la nivelul societății nu s-au finalizat datorită dezacordului părților, recunoscut atât de patronat cât și de reprezentanții
Instanța de fond face vorbire despre necesitatea declanșării unui conflict negativ de interese, deși legea nu face distincție între conflicte de interese pozitiv și/sau negativ.
2. Susținerea instanței de fond, potrivit căreia nu au fost respectate dispozițiile art. 16 din Legea nr. 198/1999 este nefondată și netemeinică.
3. Este greșită interpretarea instanței de fond potrivit căreia cele sesizate de către Sindicatul Liber nu constituie motiv pentru declanșarea conflictului de interese atâta timp cât divergențele dintre partenerii sociali au persistat, fiind, în mod evident, îndeplinite condițiile impuse de art. 12 lit. b și e din Legea nr. 168/1999.
4. M nu are competența de a hotărâ legalitatea declanșării conflictelor de interese, încercarea de conciliere are un caracter obligatoriu iar refuzul M de a-și îndeplini rolul de organizator al concilierii părților aflate aflate în conflict încalcă dreptul la grevă al angajaților.
Verificând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată recursul nefondat, urmând a-l respinge, pentru următoarele considerente:
Observând mențiunile din procesul-verbal încheiat cu ocazia negocierii colective anuale din ședința din data de 3 octombrie 2008 (filele nr. 13 - 14 din dosarul de fond), se constată că, urmare întâlnirii părților, nu s-a ajuns la nici una dintre situațiile enumerate expres și limitativ de art. 12 lit. a - e din Legea 168/1999 ci, în speță, negocierileau fost suspendatepentru a se stabili reprezentativitatea celor două sindicate care își contestă reciproc această calitate, fără ca unitatea să își exprime punctul de vedere referitor la revendicările salariaților.
Prin urmare, nu se poate susține că în cauza de față ar fi îndeplinite condițiile prev. de art. 16 din lege pentru declanșarea conflictului de interese, respectiv: unitatea nu a răspuns la toate revendicările formulate ori ar fi exprimat un punct de vedere cu care sindicatele nu sunt de acord.
Constatând inexistența unui conflict de interese declanșat în condițiile prevăzute de art. 12 și 16 din Legea nr. 168/1999 și deci, inaplicabilitatea procedurii de conciliere prev. de art. 17 și următoarele din Legea nr. 168/1999, nu se poate susține că, în cauza de față, intimata ar fi hotărât privitor la legalitatea ori nelegalitatea acestuia.
Față de toate aceste considerente, întrucât în cauza de față nu este incident nici unul dintre motivele de casare ori de modificare prev. de art. 304 și nici art. 3041cod pr. civ. Curtea urmează ca, în baza art, 312 cod. pr. civ. să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul recursului declarat de reclamantul Sindicatul Liber, împotriva sentinței civile nr.514/16.03.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SC SA, Direcția de Muncă și Protecție Socială M și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității Sociale, având ca obiect, obligația de a face.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud. - / 2 ex./12 martie 2010
Tehn./Ex.2
/
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Carmen Tomescu
