Obligație de a face. Decizia 809/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 809
Ședința publică de la 08 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Nela Drăguț
JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursurilor formulate de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 311 din 06 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 13492 din 17 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-
și pârâții, C, împotriva deciziei civile nr. 311 din 06 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta reclamantă, personal și asistată de avocat și intimații pârâți, C, reprezentați de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care a învederat instanței depunerea întâmpinării în 2 exemplare de către recurenta reclamantă, după care;
Instanța a procedat la comunicarea unui exemplar după întâmpinare apărătorului intimaților pârâți.
Avocat, pentru intimații pârâți, C, a depus la dosar întâmpinare, comunicând un exemplar al acesteia apărătorului recurentei reclamante.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursurilor.
Avocat, pentru recurenta reclamantă, a pus concluzii de admiterea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, modificarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză, iar pe fond admiterea tuturor capetelor de cerere, respectiv, obligarea pârâților să demoleze spatele din lemn - caracterizat de aceștia și de instanță ca fiind gard - al fostei magazii ce a fost lipită de construcția veche a reclamantei; obligarea pârâților de a permite reclamantei accesul pe proprietatea pârâților pentru a tencui și finisa zidul construcției noi existent în spatele acestui așa - zis gard din scândură; obligarea pârâților la plata daunelor morale. De asemenea, a precizat că hotărârea atacată este nelegală și sub aspectul capetelor de cerere în obligație de a nu face, prin care reclamanta a solicitat să fie obligați pârâții să nu depoziteze materiale de construcție pe zidul proprietatea reclamantei, evitând astfel degradarea zidului ce constituie și limita hotarului dintre cele două proprietăți; cu cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimații pârâți, C, a pus concluzii de admiterea recursului formulat de pârâți, modificarea deciziei civile recurate în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței civile pronunțată de instanța de fond ca temeinică și legală.
Cu privire la recursului formulat de reclamanta, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat. A precizat că ambele instanțe au constatat în mod corect că nu s-a făcut dovada încălcării dreptului de proprietate al reclamantei, ridicarea gardului constituind hotarul despărțitor între cele două proprietăți. De asemenea, a arătat că instanța de apel a obligat deja pârâții să permită accesul reclamantei pentru efectuarea lucrărilor de reparație și izolare a peretelui imobilului proprietatea reclamantei, pe durata efectuării acestor lucrări, astfel încât și această critică este nefondat. În mod corect instanța a constatat că nu s-a făcut dovada existenței și cuantumului prejudiciului moral, motiv de recurs care privește mai degrabă netemeinicia hotărârii și nu nelegalitatea acesteia.
Avocat, pentru recurenta reclamantă, a solicitat respingerea recursului formulat de pârâți ca nefondat. A precizat că în mod corect instanța de apel a obligat pârâții la plata despăgubirilor în cuantum de 1237 lei, evaluare făcută de expert, iar reclamanta a precizat majorarea câtimii pretențiilor atât oral, cât și prin concluziile scrise. De asemenea, a precizat că motivul privind accesul reclamantei pe terenul pârâților pentru refacerea zidului exterior al casei este nefondat, deoarece din probele administrate în cauză rezultă faptul că pârâții au efectuat în mod permanent lucrări prin care au împiedicat-o pe reclamantă să-și întrețină corespunzător zidul exterior al casei.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 3939/215/21.06.2006, reclamanta chemat în judecată pe pârâții și -C, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați să demoleze acele magazii( barăci ) ce se află lipite pe peretele casei sale care este pe hotar cu pârâții, să-i permită intrarea în curtea lor pentru a repara peretele casei, cât și izolarea peretelui pentru a scoate igrasia după ce se demolează acele magazii, să mute vița-de-vie care este pe peretele sufrageriei și să li se interzică să se folosească de peretele casei cu diferite materiale ca: nisip, pietriș, pământ, precum și să păstreze distanța, așa cum prevede legea.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că imobilul-casă în care locuiește se află pe hotar cu peretele din curtea pârâților și că aceștia au construit magazii din lemn pe peretele casei sale, cu mulți ani în urmă, având deja lemnul putrezit, peretele casei neavând aerisire, stă în permanență umed și deja a apărut igrasia în casă și nu se mai poate locui din cauza mirosului insuportabil, igrasia urcând pe perete atât în dormitor, cât și în sufragerie.
mai arătat că a mers personal la pârâți și i- rugat să dea jos aceste magazii, să rămână peretele liber pentru a se, cât și pentru aerisire, însă aceștia au refuzat.
La data de 01.11.2006, reclamanta formulat precizare la acțiune, în sensul că a solicitat obligarea pârâților să- plătească cu titlul de despăgubiri contravaloarea lucrărilor de înlăturare a fenomenului de igrasie, instalat la zidul din spatele casei sale, fenomen determinat de construcțiile și materialele așezate pe zidul casei, de către pârâți.
La data de 29.11.2006, pârâți au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiuni pentru următoarele motive: peretele casei reclamantei nu pare ca fiind igrasiat sau afectat de construcțiile invocate; vița-de-vie există în curtea lor dar la distanță de 2 de peretele casei vecine și nicidecum pe peretele acesteia, iar pentru construcțiile ce se solicită a fi demolate plătesc impozit.
Prin sentința civilă nr-, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă.
S-a reținut că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1028 din 30.05.2001, reclamanta dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în C,-, compus din casă de locuit cu 3 camere, 2 holuri, bucătărie și o baie și teren în suprafață de 242 mp. și că imobilul proprietatea reclamantei se învecinează pe latura de nord cu proprietatea pârâtului, pe lungime de 24,52 mp.
Din expertiza întocmită în cauză de expert, coroborată cu aspectele constatate de instanță cu ocazia efectuării cercetării la fața locului - menționate în procesul-verbal întocmit, s- reținut că pe proprietatea pârâților de- lungul construcției reclamantei nu există nici construcție edificată și de asemenea, nu există materiale de construcție - nisip, pietriș - depozitate lângă peretele construcției proprietatea reclamantei, ci la circa 50 cm de construcție, fără o atinge, fiind mărginit de plăci metalice.
Nu s- constatat ca peretele construcției să poarte urme de pietriș.
S-a mai reținut că la corpul vechi de clădire, proprietatea reclamantei există tencuială iar expertul menționat drept cauză posibilă apariției igrasiei lipsa hidroizolației verticale peretelui de fundație și în special lipsa sau execuția necorespunzătoare hidroizolației orizontale care separă fundația de peretele clădirii, condensul din interiorul clădirii care produce umezirea pereților reci începând de la nivelul pardoselii, încălzirea insuficientă a spațiilor interioare sau de neîncălzirea acestora.
Că, reclamanta avea posibilitatea efectuării lucrărilor de tencuire la construcția nouă( pe distanța de 3 ), concomitent cu efectuarea lucrărilor de zidărie, fără să fie necesar accesul pe proprietatea pârâților.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A motivat că prima instanță a făcut o greșită aplicare a legii la o situație de fapt și că reclamanta a făcut dovada că proprietatea sa se învecinează cu cea a pârâților, zidul din spatele casei constituind hotarul dintre proprietăți, că pârâții au avut construite magazii lipite de zidul reclamantei, care au provocat fenomenul de igrasie și condens la casa acesteia, potrivit declarațiilor martorilor și, magazii care, în cursul procesului au fost demolate, menținându-se doar spatele din lemn al unei magazii, de 3-4. înălțime.
Apelanta a mai susținut că a făcut dovada, prin declarațiile martorilor, că vița de vie existentă în curtea pârâților era sprijinită pe casa reclamantei, întreținând fenomenul de umezeală, precum și faptul că pârâții au avut depozitat nisip și pietriș, lipite de peretele reclamantei.
Că prin expertiza efectuată în cauză și prin cercetarea locală s-a constatat că, în timpul procesului, vița de vie a fost dirijată pe țeavă metalică, la cca. 30- 50 cm. de casa reclamantei, iar pietrișul și nisipul ce se aflau în curte au fost depărtate de zid.
Apelanta a solicitat obligarea pârâților la demolarea peretelui din spate al magaziei, aceasta fiind în imposibilitatea de a tencui zidul casei noi, iar în caz contrar, să fie autorizată reclamanta să execute lucrarea pe cheltuiala pârâților.
De asemenea, pârâții să fie obligați să-i permită accesul reclamantei în curtea lor pentru repararea zidului și tencuirea zidului nou, precum și pentru lucrări de hidroizolație și repararea zidului casei vechi, în vederea eliminării fenomenului de condens și igrasie.
În același timp, reclamanta a mai solicitat obligarea pârâților la plata contravalorii cheltuielilor de reparații, constând în tencuieli exterioare, interioare și zugrăveli în valoarea stabilită de expert, de 1237 lei și să nu mai depoziteze pietriș, pământ sau nisip, lângă zidul casei.
Intimații pârâți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului formulat, soluția primei instanțe fiind fundamentată pe probele administrate în cauză.
Au susținut că zidul din spatele casei este, de fapt, un gard ce desparte cele două proprietăți, fiind întemeiată cererea de demolare doar dacă acesta nu respectă limita de hotar, aspect cu care instanța nu a fost învestită.
Intimații au mai susținut că cererea privind obligarea lor să permită reclamantei accesul în curte pentru tencuirea zidului la construcția nouă este o cerere nouă, formulată în fața instanței de apel, și este vorba de o lucrare a cărei necesitate nu are legătură cu vreun fapt al pârâților, iar fenomenul de igrasie nu se datorează culpei intimaților, în acest sens fiind și concluziile expertului.
Prin decizia civilă nr.311 din 06 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 13492/17 10 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în contradictoriu cu intimații-pârâți și -
A fost schimbată în parte sentința, în sensul că s-a admis în parte acțiunea precizată, formulată de reclamantă și obligați pârâții să permită accesul reclamantei pe terenul acestora situat în C,-, județul D, pentru efectuarea lucrărilor de reparație și izolație a peretelui imobilului proprietatea reclamantei, pe durata necesară efectuării acestor lucrări.
Au mai fost obligați pârâții către reclamantă la 1237 lei, despăgubiri reprezentând lucrări de reparații, tencuieli și zugrăveli conform raportului de expertiză întocmit de expert.
S-a menținut restul dispozițiilor sentinței civile, de respingere a celorlalte capete de cerere.
De asemenea, au fost obligați intimații pârâți la 1056 lei către apelantă, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, tribunalul a înlăturat ca neîntemeiate apărările pârâților din întâmpinare, privind obligarea lor de a-i permite reclamantei accesul în curte pentru a repara peretele casei și pentru izolare, câtă vreme reclamanta a formulat o astfel de cerere chiar în acțiunea introductivă.
Motivarea tribunalului a fost fundamentată pe dreptul de proprietate care este un drept absolut, cunoaște anumite limite și îngrădiri date de necesitatea raporturilor de vecinătate și a obiceiului locului, îngrădiri prevăzute de Codul civil și de art. 44 alin.7 din Constituție.
Obligația de a nu face, reglementată de art. 1076 Cod civil, prevede posibilitatea pentru creditor de a cere instanței obligarea debitorului la a distruge ceea ce a făcut, cu încălcarea acestei obligații sau autorizarea de a distruge el însuși, pe cheltuiala debitorului.
În situația în care este încălcat dreptul de proprietate al reclamantei, aceasta poate solicita înlăturarea încălcării aduse, prin nerespectarea unei obligații legale, dar nu pot fi obligați pârâții la a se abține unor obligații impuse de lege, în cauză fiind obligația de a respecta proprietatea reclamantei.
Cererea de despăgubiri a fost apreciată ca întemeiată, întrucât prin expertiza efectuată s-a stabilit contravaloarea lucrărilor ce trebuie efectuate pentru repararea tencuielilor degradate de pe pereții casei reclamantei și datorate magaziilor pârâților, estimate la 1237 lei.
În temeiul art. 998 - 999 Cod civil, pârâții au fost obligați la repararea prejudiciului produs reclamantei prin fapta lor.
Criticile privind repararea prejudiciului moral au fost apreciate a neîntemeiate, iar cu privire la cererea de desființare a zidului fostei magazii, tribunalul a apreciat că nu s-a făcut dovada încălcării dreptului de proprietate al reclamantei prin ridicarea acestuia.
Împotriva ambelor hotărâri au declarat recurs atât reclamanta, cât și pârâții.
În motivele de recurs, reclamanta a susținut,în esență, că:
- nu s-au rezolvat capetele de cerere în obligație de a nu face, prin care pârâții să fie obligați să nu depoziteze materiale de construcții, pământ și orice alte obiecte pe zidul construcțiilor, proprietatea reclamantei;
- nu s-a soluționat capătul de cerere privind demolarea peretelui din scândură existent la cca. 20 - 30 cm. de zidul construcției noi, gard făcut în timpul procesului, precum și cu privire la capătul de cerere pentru obligarea pârâților de a-i permite accesul în curte, pentru tencuiala din spate a construcției noi;
- greșit s-a respins capătul de cerere privind acordarea daunelor morale, cu toate că prin toate probele administrate s-a dovedit atitudinea șicanatorie a pârâților, care poate fi considerată faptă ilicită, generatoare de prejudiciu moral și material.
În motivele de recurs, pârâții au susținut următoarele:
- instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut, respectiv a admis petitul neformulat de obligare a subsemnaților la plata sumei de 1237 lei, reprezentând despăgubiri;
- instanța de apel a ajuns la o concluzie greșită în ceea ce privește raportul de expertiză;
- greșit s-a reținut de instanța de apel că pârâții nu i-au permis reclamantei accesul pe terenul proprietatea lor, că acest refuz nu a fost dovedit;
În drept, pârâții și-au întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și 7 Cod pr. civilă.
Recursurile sunt nefondate.
Instanțele au fost investite de reclamanta cu o acțiune având următoarele petite:
- să fie obligați pârâții să demoleze acele magazii ( barăci ) ce se află pe peretele casei reclamantei;
- să-i permită intrarea în curtea lor, pentru a-și repara peretele casei, cât și izolarea peretelui pentru a scoate igrasia, după ce se demolează acele magazii (barăci );
- să mute vița de vie care este pe peretele sufrageriei, să li se interzică pârâților să se folosească de peretele casei reclamantei, cu diferite materiale;
- să fie despăgubită atât material, cât și moral, pentru stricăciunile ce i s-au adus.
Prin precizarea de acțiune ( fila 20 fond ), reclamanta și-a menținut petitele formulate prin cererea inițială, dar a solicitat și obligația alternativă în sensul autorizării de către instanță de a executa personal lucrările solicitate în cererea introductivă, în caz de refuz al pârâților.
A precizat cuantumul despăgubirilor, reprezentând contravaloarea lucrărilor de înlăturare a fenomenului de igrasie la zidul casei, la suma de 1000 RON, iar cuantumul daunelor morale la suma de 2000 RON, reprezentând despăgubiri pentru sănătatea ce i-a fost afectată, ca urmare a pătrunderii fenomenului de igrasie și alterării calității aerului.
În raport de probele administrate, instanța de apel a schimbat în parte sentința, în sensul că a admis parțial cererile formulate de reclamanta apelantă.
Critica recurentei reclamante privind respingerea greșită a petitelor privind obligația de a face, cu referire la obligarea pârâților la demolarea magaziilor ce se află pe peretele casei reclamante, precum și obligarea acestora la mutarea viței de vie este neîntemeiată.
Probele administrate în cauză, respectiv concluziile raportului de expertiză, coroborate cu procesul - verbal de cercetare la fața locului, cu probatoriul testimonial administrat au format convingerea corectă a instanțelor că magaziile care erau lângă casa reclamantei au fost demolate de pârât; că butucii viței de vie se află la 90 cm de peretele casei reclamantei, iar distanța legală pentru astfel de plantații este de 50 cm.
Critica privind respingerea greșită a obligației de a nu face, respectiv de a interzice pârâților să sprijine de peretele casei reclamantei diferite materiale ca: nisip, pietriș, pământ, este de asemenea neîntemeiată.
Obligația de a nu face are ca obiect o prestație negativă, o abținere prin care debitorul îți autorestrânge în mod deliberat facultatea de a acționa, posibilitatea de a săvârși una sau mai multe fapte.
În caz de neexecutare a obligației de a nu face, această obligație se transformă, potrivit legii, într-o obligație de a plăti daune interese.
În speță, nu s-a dovedit că pârâții sunt într-un raport obligațional cu reclamanta, că trebuie să se abțină de la anumite fapte negative.
Pe viitor, reclamanta are la îndemână posibilitatea de a solicita daune interese în cazul în care se constată că pârâții încalcă niște dispoziții legale care aduc îngrădiri dreptului de proprietate al reclamantei.
Critica privind respingerea greșită a petitului privind demolarea gardului din scândură, situat la circa 20-30 cm de proprietatea reclamantei este neîntemeiată, atâta vreme cât nu s-a dovedit că prin amplasarea acestuia s-a produs reclamantei un prejudiciu.
Instanța de apel și-a fundamentat corect opinia privind obligarea pârâților de a-i permite reclamantei accesul în curtea acestora pentru efectuarea lucrărilor de reparație și izolație a peretelui imobilului proprietatea reclamantei.
Această obligație este necesară datorită aspectului de igrasie și a degradărilor de pe perete, ce vor necesita cheltuieli de reparație în cuantum de 1237 lei.
Critica privind respingerea greșită a petitului privind daunele morale este neîntemeiată și nu poate fi reținută. Prejudiciul moral este prejudiciul nesusceptibil de evaluare bănească, acordat în diverse situații, ca de exemplu în cele privind atingerii adusă onoarei, demnității unei persoane, suferințelor de ordin afectiv pentru pierderea unei persoane apropiate sau în caz de accidentare, precum și altele.
În speță, recurenta reclamantă a solicitat daune morale pentru atitudinea șicanatorie a pârâților, fără a demonstra dacă această atitudine i-a produs suferințe de ordin afectiv.
Cu probele administrate s-a făcut dovada prejudiciului material încercat de recurenta reclamantă, care a constat în deteriorarea peretelui imobilului acesteia, cuantumul acestuia fiind stabilit de expert la suma de 1237 lei.
Instanța de apel a interpretat și aplicat corect dispozițiile art. 998 - 999 Cod civil, întrucât dreptul de proprietate este un drept garantat de Codul civil, de Constituția României și de Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în măsura în care este îngrădit sau este vătămat, este necesară reparația prejudiciului încercat.
Critica privind interpretarea eronată a raportului de expertiză constituie motiv de netemeinicie, ce nu mai poate fi supusă cenzurii prin prisma actualei reglementări a recursului.
Față de considerentele mai sus - expuse, cum în cauză nu subzistă nici unul din motivele de recurs invocate, urmează ca în baza art. 312 alin.1 Cod pr. civilă, a se respinge ambele recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de reclamanta și pârâții și C, împotriva deciziei civile nr.311 din 06 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
-
Grefier,
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
13.11.2008
Jud.fond
Jud.apel
Președinte:Nela DrăguțJudecători:Nela Drăguț, Mariana Mudava, Mihaela Loredana
