Obligație de a face. Decizia 825/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 825
Ședința publică de la 24 Iunie 2009
PREȘEDINTE: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul PS. MUNICIPIULUI C împotriva deciziei civile nr. 109 din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, având ca obiect obligație.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimatul pârât, reprezentat de avocat, lipsind recurentul reclamant PS. MUNICIPIULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat, pentru intimatul pârât, a depus la dosar un set de înscrisuri.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru intimatul pârât, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile recurate ca fiind legală și temeinică; fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 5978/215/12.03.2008, reclamantul Primarul Municipiului C, în calitate de reprezentant al unității administrativ-teritoriale a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desființarea construcției împrejmuire și anexe gospodărești - executată fără îndeplinirea formalităților prevăzute de Legea nr. 50/1991 republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 12.11.2007 inspectorii de la Serviciul Disciplină în Construcții, în urma verificărilor efectuate, au constatat că pârâtul a executat o împrejmuire și anexe gospodărești la adresa din C,-, fără a poseda autorizație de construire.
Pentru această construcție nelegală, prin procesul verbal nr. 60/12.11.2007 s-a dispus aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 1000 de lei, iar ca măsură administrativă complementară s-a dispus demolarea construcției până la data de 15.01.2008.
Prin nota de constatare nr. 28953/22.02.2008, inspectorul Serviciului Disciplina în Construcții, în urma deplasării la fața locului și a verificării situației, a constatat că pârâtul nu s-a conformat măsurilor dispuse prin procesul verbal.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 32 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 republicată, art. 1073 - 1077 Cod civil.
Prin sentința civilă nr. 5759 din 15 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Craiova, s-a admis acțiunea, a fost obligat pârâtul la desființarea construcției împrejmuire și anexe gospodărești edificate fără autorizație de construire în C,--80, județul D, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și a fost autorizat reclamantul, ca în cazul nerespectării măsurilor dispuse prin prezenta hotărâre în termenul limită stabilit, să desființeze pe cheltuiala pârâtului construcțiile împrejmuire și anexe gospodărești edificate fără autorizație de construire în C,--80, județul
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 60/2007 pârâtul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1000 lei, dispunându-se și demolarea construcției până la data de 15.01.2008, reținându-se prin actul sancționator menționat că a executat construcții fără autorizație de construire în C,-.
La data de 22.02.2008 Direcția de Urbanism, Serviciul Disciplina în Construcții a întocmit Actul de Constatare nr. 28953 prin care s-a constatat că la adresa-, pârâtul nu a adus la îndeplinire măsura dispusă prin procesul verbal nr. 60/12.11.2007, respectiv aceea de desființare a construcției.
De asemenea, prin decizia civilă nr. 3291/26.06.2007 pronunțată în dosar nr- de Curtea de APEL CRAIOVAs -a reținut că pârâtul a ridicat pe- și 80 o construcție fără autorizație.
Având în vedere că pârâtul nu s-a conformat măsurii administrative privind demolarea construcției edificate fără autorizație de construire, instanța a admis acțiunea în temeiul art. 32 alin. 1 și alin. 3 din Legea nr. 50/1991.
Împotriva sentinței civile a declarat apel, în termenul legal, pârâtul, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, a susținut că prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, că procedura de citare s-a îndeplinit prin afișare, acordându-se un singur termen de judecată și că nu i s-a comunicat copie de pe acțiune.
A susținut că locuiește în B datorită naturii serviciului, că nu a avut cunoștință nici de proces și nici de existența procesului-verbal de sancționare, astfel că nu și-a putut face apărarea.
Apelantul a menționat că nu este proprietarul imobilului, că nu a executat lucrările pretinse a le fi executat, proprietarul imobilului fiind, care a cumpărat imobilul casă, anexe, boltă vie și teren cu împrejmuiri.
Prin decizia civilă nr.109 din 16 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de apelantul pârât, împotriva sentinței civile nr. 5759 din 15 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant Primarul Municipiului
S-a schimbat în tot sentința atacată, în sensul că s-a respins acțiunea formulată de reclamant.
A fost apreciată critica privind necercetarea fondului, întrucât soluția pronunțată de prima instanță este rezultatul cercetării fondului cauzei, în considerentele hotărârii făcându-se referire la toate actele, dovezile propuse de reclamant, pe baza cărora instanța și-a întemeiat soluția.
În ceea ce privește motivul invocat de apelant privind citarea la o altă adresă, s-a reținut că este neîntemeiat, apelantul nefăcând dovada că locuiește în B, așa cum a susținut prin motivele de apel.
S-a constatat că apelul pârâtului împotriva sentinței civile a fost declarat în termen, apelantul a luat cunoștință de hotărâre, hotărârea a fost comunicată la aceeași adresă la care a fost citat în fața instanței de fond, adresă menționată și în declarația de apel, astfel că instanța de fond a soluționat cauza cu respectarea formelor de procedură prevăzute de art. 85 și art. 100.proc.civ. susținerile sale privind o pretinsă încălcare a normelor procedurale nu au nici un suport.
Susținerea pârâtului din motivele de apel că nu s-a aflat în localitate și din acest motiv nu s-a prezentat în fața instanței de fond, nu a fost dovedită.
Nefondată a fost apreciată și critica vizând încălcarea dreptului la apărare întrucât pârâtul nu a fost prezent în fața instanței de fond, neformulând nici o cerere, însă atacând hotărârea nu a fost împiedicat să-și formuleze apărările și să prezinte dovezile în susținerea apărărilor.
În ceea ce privește motivele invocate de apelant că nu este proprietarul imobilului în litigiu și că nu a executat lucrările pretinse a le fi executat, tribunalul a reținut că sunt întemeiate, având în vedere înscrisurile depuse de pârât în apel.
Conform procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 60 din 12.11.2007 a fost sancționat pârâtul, domiciliat în C,-, cu amendă, dispunându-se și demolarea construcției până la data de 15.01.2008, reținându-se prin actul sancționator că a executat construcții fără autorizație de construire. Pârâtul nu a fost de față la încheierea procesului verbal.
Însă actul de constatare încheiat la data de 18.02.2008 de către Primăria mun. C, Direcția de Urbanism, Serviciul Disciplina în Construcții, vizează o construcție din-, la o altă adresă decât cea prevăzută prin procesul verbal de constatare.
Instanța a constatat că există neconcordanțe între procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat la data de 12.11.2007 și actul de constatare încheiat la data de 18.02.2008, în ceea ce privește adresa la care se află construcțiile, însă pârâtul a fost sancționat și obligat la demolarea construcțiilor de la adresa din-.
Potrivit certificatului de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri cu nr. 22810 din 15.01.2009 emis de Primăria mun. C, Direcția Impozite și Taxe (fila 17), numita figurează în evidențele fiscale cu casă de locuit și teren cu construcții în suprafață de 1000 mp la adresa din C,-.
S-a constatat că numita figurează în evidențele fiscale cu imobilele situate la adresa din-, astfel că pârâtul nu poate fi obligat să demoleze aceste construcții, dar nici pe cele situate la nr. 80 așa cum a dispus instanța de fond, întrucât prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nu s-a dispus demolarea construcțiilor de la nr. 80, iar reclamantul a solicitat prin cererea de chemare în judecată, în temeiul dispozițiilor art. 32 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 rep. doar demolarea construcțiilor de la nr. 78.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul PS. MUNICIPIULUI C, solicitând în temeiul art.304 pct.9 Cod pr.civilă admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii apelului formulat de către apelantul pârât și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile.
S-a arătat că în conformitate cu dispozițiile Legii nr.50/1991 republicată, constituie contravenție executarea sau desființarea totală sau parțială, fără autorizație a lucrărilor de către investitor sau executant.
Legiuitorul nu a statuat că poate fi sancționat numai proprietarul și potrivit principiului "unde legea nu distinge nici interpretul nu o poate face", instanța nu poate interpreta textul de lege invocat în acest sens restrictiv.
Apelantul pârât nu a făcut dovada că nu este investitorul sau executantul lucrărilor situate în adresa din-.
Totodată potrivit dispozitivului deciziei civile nr.3291/2007 a Curții de APEL CRAIOVAs -au identificat construcțiile ca fiind ridicate și ocupate de către și la nr.78 și 80, prin urmare aceste construcții fiind edificate și de către pârât.
Nu s-a făcut dovada răsturnării prezumției de valabilitate a procesului verbal de contravenție nr.60/2007.
S-au depus la dosar: taxa timbru, timbru judiciar, delegație, împuternicire avocat, certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice nr.24801/14.02.2008, decizie de impunere nr.83449/24.02.2009, certificat nr.489/1.09.2000, chitanța nr.566-228-0094/16.08.2006, factură fiscală seria - - nr.-, factura -/2009, factura seria - nr.-/2009.
Recursul este nefondat.
Conform procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 60 din 12.11.2007 a fost sancționat pârâtul, domiciliat în C,-, cu amendă, dispunându-se și demolarea construcției până la data de 15.01.2008, reținându-se prin actul sancționator că a executat construcții fără autorizație de construire. Pârâtul nu a fost de față la încheierea procesului verbal.
Însă actul de constatare încheiat la data de 18.02.2008 de către Primăria Mun. C, Direcția de Urbanism, Serviciul Disciplina în Construcții, vizează o construcție din-,situata la o altă adresă decât cea prevăzută prin procesul verbal de constatare.
Prin decizia civilă nr.3291/26.06.2007 a Curții de APEL CRAIOVA - Secția de contencios administrativ și fiscal s-a reținut că la adresa din-, expertul a identificat construcții ocupate de către numita.
Se reține totodată că pârâtul a fost sancționat și obligat la demolarea construcțiilor de la adresa din-, însă la această adresă figurează în evidențele fiscale cu casă de locuit și teren construcții o altă persoană. Din actele depuse în recurs reiese că la adresa- figurează de fapt (decizia de impunere și facturile depuse de plată a energiei electrice, a apei).
Cert este că la nr.78 figurează, indiferent de numele acesteia, o cu totul altă persoană decât pârâtul.
În această situație sunt vădite contradicțiile dintre procesul verbal încheiat și actul de constatare ce a stat la baza întocmirii acestuia, adresele din cele două acte la care se află construcțiile fiind diferite.
În această situație intimatul pârât nu poate fi obligat să demoleze construcțiile de la această adresă - nr.78, întrucât nu figurează ca proprietar și în evidența fiscală la aceasta, dar nici construcțiile aflate la adresa-, întrucât procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției vizează construcțiile de la nr.78 și nu s-a dispus demolarea celor de la nr.80 și totodată reclamantul a solicitat prin acțiunea principală cu care a înțeles să investească instanța în conformitate cu art.32 alin.1 din Legea nr.50/1991 R, expres, doar demolarea construcțiilor de la nr.78.
Decizia nr.3291/2007 a Curții de APEL CRAIOVA menționată anterior, face referire, nu în dispozitiv, ci în considerente la faptul că expertiza a identificat construcțiile ridicate și ocupate de și (intimatul pârât) la nr.78 și 80. Aceasta nu înseamnă că aceștia împreună au ridicat construcțiile atât la nr.78 cât și de la nr.80.
Ci, într-o ordine firească, ce rezultă dintr-o interpretare logică a textului, reiese că au fost indicate proprietarii și adresele în mod succesiv, corespondența fiind astfel stabilită, succesiv și decurgând din ordinea în care au fost indicate.
Nu are importanță să se facă dovada răsturnării prezumției de valabilitate a procesului verbal de contravenție nr.60/2007, atâta vreme cât instanța a avut în vedere contradicțiile între acest proces verbal și actul de constatare ce a stat la baza întocmirii procesului verbal cu privire la adresele indicate.
Mai mult nu s-a contestat faptul că procesul verbal privește construcția de la nr.78, dar după cum s-a arătat în vedere s-au avut neconcordanțele privind adresele din acte.
Nu poate fi primită nici critica potrivit căreia legiuitorul nu a stabilit că poate fi sancționat numai proprietarul, întrucât în conformitate cu art.1 din Legea nr.50/1991 R " executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare, emisă în condițiile prevăzute de lege la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel".
Față de dispozițiile art.1 din Legea nr.50/1991 - legea presupune o corelare, o concordanță între titularul dreptului real asupra imobilului pe care se edifică construcția și investitor și executant, legea neseparând aceste noțiuni.
Or, pârâtul nu este trecut în evidență ca proprietar sau beneficiar al vreunei lucrări la nr.78.
Ca atare autorizația se emite beneficiarului lucrării, care este implicit și titularul unui drept real asupra unui imobil, în virtutea unei proceduri speciale de emitere a acestei autorizații, reglementată de Legea nr.50/1991 și care presupune verificarea de către autoritate a acestei condiții - anume, în primul rând dacă cel care solicită autorizația este titularul dreptului real asupra imobilului pe care edifică respectiva construcție.
Or, la nr.78, fără dubiu, este că potrivit evidențelor fiscale și a declarațiilor de impunere, figurează nu pârâtul ci, ca beneficiar.
Din toate aceste elemente, reiese că în procesul verbal de contravenție, la momentul întocmirii lui s-au menționat date în contradicție cu actul de constatare.
C ce face o propunere, în fața instanței de judecată, în conformitate cu dispozițiile art.1169 Cod civil, trebuie să o dovedească, or reclamantaul nu a făcut dovada că pârâtul este proprietarul construcțiilor de la nr. 78.
Procesul verbal de contravenție nu este suficient și relevant în a demonstra că pârâtul este proprietarul construcțiilor de la nr.78 sau că acesta le-a edificat, acest proces verbal putând conține date eronate, așa cum s-a și arătat prin neconcordanțele semnalate.
Simpla menționare că se sancționează contravențional pârâtul și impunerea obligației de a demola construcția de la nr.78, nu fac dovada dreptului de proprietate al acestuia asupra acestei construcții, după cum s-a arătat existând oricum contradicții între acte.
Nu pârâtul, în aceste condiții trebuie să facă dovada că nu a executat el aceste lucrări, întrucât obiectul cauzei nu îl reprezintă plângere contravenție, ci obligația de demolare întemeiată pe principiile dreptului comun, iar în condițiile arătate reclamantul era acela care trebuia să producă dovezi în sensul susținerilor sale, că pârâtul era cel care a edificat construcțiile de la nr.78.
Evident este faptul că la nr.78, titular de rol este o altă persoană decât pârâtul, care a fost înscrisă în evidența fiscală ca titulară a dreptului de proprietate asupra terenului și construcției chiar de către reclamant, care se presupune, a făcut verificări, corespunzătoare, pentru a înscrie în mod legal imobilul în evidențele sale, pe baza unor documentații cerute de lege, a persoanei în cauză.
Prin urmare, față de toate aceste considerente, în raport de dispozițiile art.312 alin.1 Cod pr.civilă, instanța va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta MUNICIPIULUI C împotriva deciziei civile nr. 109 din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Iunie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.jud.-
Tehn.2 ex
Fl.
13.07.2009
Președinte:Mariana MudavaJudecători:Mariana Mudava, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
