Obligație de a face. Decizia 864/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 864

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Andra Corina Botez

JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina

- - - -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta, domiciliată în Municipiul P,- A, jud.P împotriva deciziei civile nr.143/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și, ambii domiciliați în Municipiul P,- A, jud.P, în calitate de i ai defunctei.

Recurs timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei, potrivit chitanței seria - nr. -/19.10.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,5 lei, anulate de instanță la fila 11 dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare a cauzei au răspuns recurenta-pârâtă, asistată de avocat, în substituire pentru avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 17 dosar, și intimata-reclamantă --, lipsind intimatul-reclamant.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat pentru recurenta-pârâtă depune la dosar un set de acte medicale ce o vizează pe intimata-reclamantă --, respectiv: deciziile asupra capacității de muncă nr. 2140/2003, 2590/2004, 3079/2005, 418/2002, eliberate de medic expert primar al asigurărilor sociale, din cadrul Cabinetului Județean de Expertize Medicale P și aprobarea nr. 420/2006 eliberată de medic primar psihiatru din cadrul Comisiei Județene de Specialitate pentru Boli - În raport de aceste acte medicale, față de afecțiunile psihice atestate solicită numirea unui curator special care să-i reprezinte interesele în instanță, apreciind că sunt incidente dispozițiile art. 43 Cod proc.civilă întrucât intimatei îi lipsește capacitatea de exercițiu.

La solicitarea instanței, intimata-reclamantă --, arată că nu cunoaște despre ce anume acte medicale este vorba.

Curtea, pentru asigurarea efectivă a dreptului la apărare, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a da posibilitate intimatei-reclamante să ia cunoștință de conținutul actelor medicale depuse în ședință publică de apărătorul ales al recurentei-pârâte, înscrisuri care o vizează personal.

La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a cauzei au răspuns recurenta-pârâtă, asistată de avocat, în substituire pentru avocat și intimata-reclamantă --, lipsind intimatul-reclamant.

Intimata-reclamantă -- restituie la dosar actele medicale depuse de apărătorul ales al recurentei-pârâte, precizând că a luat cunoștință de conținutul acestora.

Curtea, asupra cererii apărătorului recurentei-pârâte, privind numirea unui curator special pentru intimata-reclamantă --, apreciază că actele medicale depuse la dosar, mai sus menționate, fac dovada stării de invaliditate a intimatei-reclamante, iar nu a lipsei capacității de exercițiu a acesteia, în speță neexistând o hotărâre judecătorească irevocabilă de punere sub interdicție, împrejurare față de care respinge cererea apărătorului recurentei-pârâte, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile stipulate expres în art. 43 Cod proc.civilă.

La solicitarea instanței, apărătorul ales al recurentei-pârâte și intimata-reclamantă --, având pe rând cuvântul, declară că nu au cereri de formulat, solicitând judecarea cauzei.

Curtea ia act că nu s-au formulat cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, iar pe fond respingerea acțiunii reclamantei, fără cheltuieli de judecată. Prin concluziile sale orale, susține, în esență, că instanța de fond a apreciat greșit probele administrate în cauză cu martori, interogatoriu și expertiză de specialitate

Intimata-reclamantă --, având personal cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de pârâtă, ca nefondat.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei P sub nr-, reclamanta a chemat in judecata pe parata, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna obligarea acesteia sa desfiinteze plantatia de de vie si pomi fructiferi aflata pe gardul despartitor al proprietatilor partilor si foarte aproape de acesta, precum si la plata daunelor cominatorii de 100 lei pe fiecare zi de intarziere, de la data ramanerii definitive a hotararii pana la data desfiintarii plantatiilor, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii reclamanta a menționat că prin decizia nr. 1525 din 10.09.1991 a Tribunalului Prahova, a fost modificata sentinta civila nr. 4415/1991 pronuntata de Judecatoria P si s-a dispus iesirea din indiviziune a partilor cu privire la terenul situat in P,-, conform variantei II din raportul de expertiza.

În acest mod parata a primit lotul situat in spate, care include un drum de acces pe lângă proprietatea reclamantei, iar pe acest drum parata a plantat de vie si pomi fructiferi pe gardul reclamantei si in imediata apropiere.

În continuare a arătat reclamanta ca, din aceasta cauza, gardul a putrezit in mare măsura, umbra crengilor ce depășesc hotarul nu-i permite cultivarea terenului proprietatea sa,iar toamna pe terenul său cad frunzele copacilor respectivi.

In drept, actiunea a fost intemeiata pe disp. art. 607 si urm. civ. si art. 1081 civ.

În baza art.115 Cod procedură civilă parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea acțiunii,arătând ca afirmația reclamantei in sensul ca lotul primit de ea include un drum de acces este neadevărată, întrucât proprietățile partilor sunt delimitate printr-un gard despartitor.In ceea ce privește de vie a precizat că plantarea acesteia s-a făcut conform normelor in vigoare la momentul sădirii ei.

După administrarea probatoriilor Judecatoria Pap ronuntat sentinta civila nr. 3711 din 15.04.2008 prin care a admis actiunea și a omologat raportul de expertiza efectuat in specialitatea imbunatatiri funciare de catre expertul, obligând parata să desființeze plantatiile de de vie si pomi fructiferi aflate pe terenul proprietatea acesteia, pe aliniamentul 6-7-2, conform lucrării efectuate.

Prin aceeași hotărâre a fost obligată parata la plata daunelor cominatorii in cuantum de 100 lei pe zi de intarziere de la data ramanerii definitve a hotararii si pana la desfiintarea plantatiilor.

Pentru a dispune astfel prima instanta a retinut ca potrivit disp. art. 607 civ. proprietarul vecin are obligatia de a nu planta arbori care cresc inalti la mai putin de 2 metru de linia despartitoare a proprietatilor si nici sa infiinteze alte plantatii sau garduri vii la mai putin de o jumatate de metru,iar aceasta prevedere constituie o limita legala a exercitarii dreptului de proprietate care se coreleaza cu dispozitiile art. 480 civ. reprezentand un element al raporturilor de buna vecinatate.In cazul in care proprietarul vecin nu respectă obligatia legala, celalalt proprietar poate cere desfiintarea plantatiilor.

Judecătoria Ploieștia apreciat că din moment ce parata a plantat de vie la distanta mai de gardul despartitor, asa cum a rezultat din raportul de expertiza intocmit in cauza de expert, iar declaratiile martorilor confirmăcă aceste plantații nu existau in momentul in care a fost construit gardul in anul 1993, in temeiul art. 607 -608 cod civil se impune obligarea paratei la desfiintarea lor pe aliniamentul 6-7-2, conform raportului de expertiza omologat, cu plata de daune cominatorii de 100 lei pe zi de intarziere.

Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel pârâta pe considerentul că solutia pronuntata de instanta de fond este gresita intrucat nu e vorba de un drum de acces, ci de o delimitare a proprietatii, printr-un gard despartitor care nu apartine intimatei, iar crengile nu depășesc gardul pentru a face umbra pe terenul acesteia.

A învederat apelanta că ambii martori sprijina destul de vag afirmatiile intimatei referitoare la pretinsele prejudicii, cauzate de de vie si de pomi, aceste persoane fiind "interesate" in " ajutorarea" intimatei.

Totodată s-a menționat că a existat acceptul fiecarei parti pentru efectuarea, de catre cealalta parte a unor plantatii de pomi si de vie, astfel ca in cauza nu sunt aplicabile dispozitiile art. 607.civ. care se refera la plantatiile realizate fara acordul vecinului.În acest sens s-a precizat că plantațiile s-au făcut prin conventie, părțile fiind surori, care au mostenit actualele proprietati de la și la rândul său intimata a plantat pomi si de vie pe gardul despartitor.

Pe cale de consecință s-a solicitat, in principal admiterea apelului si schimbarea in tot a hotararii, in sensul respingerii actiunii ca nefondata, iar in subsidiar, s-a solicitat audierea martorilor propusi de apelanta, pentru edificarea instantei asupra situatiilor mai sus expuse.

Intimata-reclamanta a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

In motivarea intampinarii aceasta a arătat ca in mod legal si intemeiat instanta de fond a facut aplicarea dispozitiilor art. 607 Cod civil, fotografiile depuse de ea relevând exact situatia acestor plantatii.

Prin decizia civilă nr. 143/23.02.2009, Tribunalul Prahovaa respins apelul ca nefondat, dispunând obligarea apelantei la 500 lei cheltuieli de judecata catre intimata.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, în baza deciziei civile nr. 1525/10.09.1992 pronunțată de Tribunalul Prahovas -a dispus partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctului, potrivit variantei I din raportul de expertiză, ocazie cu care părțile din prezenta cauză au primit în proprietate loturile învecinate.

Având în vedere probele administrate în cauză, din care rezultă că pe terenul apelantei-pârâte se află plantați, la o distanță de 0,2-0,4, 15 butuci -de-vie, doi vișini și o de, tribunalul a considerat că în mod legal instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 607 Cod civil, dispunând obligarea pârâtei la desființarea acestora.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, în cuprinsul căruia a învederat că soluția pronunțată este eronată, întrucât nu sunt aplicabile disp.art.607 Cod civil, care fac referire la situația în care plantațiile au fost realizate fără acordul vecinului.

Sub acest aspect, s-a arătat că, din probele administrate a rezultat acceptul fiecăreia dintre părți pentru realizarea de către partea adversă a unor plantații de pomi și -de-vie, iar acțiunea promovată de reclamantă are un scop șicanatoriu.

În continuare, s-a menționat că instanța avea obligația, în virtutea rolului activ, de a examina cererea intimatei ca pe o servitute.

Având în vedere că s-a făcut dovada convenției părților în legătură cu realizarea unor plantații de-a lungul gardului despărțitor, s-a solicitat în baza art. 304 pct.9 Cod proc.civilă admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei, iar pe fond respingerea acțiunii.

Întrucât la data de 14 mai 2009 a decedat intimata, s-a dispus introducerea în cauză a ilor acesteia, -- și.

Examinând hotărârea atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate, dar și a dispozițiilor legale incidente în prezenta speță, Curtea reține următoarele:

Reclamanta ( în prezent decedată) a investit instanța cu o cerere prin care solicita obligarea pârâtei să desființeze plantația de -de-vie și pomi fructiferi aflată pe gardul despărțitor al proprietăților acestora, întemeindu-și în drept cererea pe disp.art.607 Cod civil.

Susținerile recurentei în sensul că textul legal menționat anterior nu ar fi incident în speță, întrucât a existat o convenție tacită a părților cu privire la realizarea acestei plantații, urmează a fi înlăturate pentru argumentele care vor fi expuse în continuare:

Din interpretarea prevederilor art. 607 Cod civil, indicat ca temei de drept al prezentului demers judiciar, rezultă că arborii înalți se sădesc la distanța stabilită prin regulamente particulare sau după obiceiul locului, iar în lipsa acestora la o distanță de doi metri de hotarul celor două proprietăți, în timp ce pentru celelalte plantații și garduri vii, distanța va fi de o J de metru.

Cert este că, în ipoteza în care se realizează astfel de plantații fără a se respecta distanțele legale, proprietarul vecin(așa cum este cazul de față) poate cere să se dispună scoaterea acestora, fără să fie necesar să facă dovada existenței unui prejudiciu, deoarece în asemenea cazuri funcționează o prezumție legală în acest sens.

În speță, nu s-a făcut dovada, în sensul art. 1169 Cod civil, a unei convenții tacite, prin care reclamanta ar fi consimțit, în mod implicit să suporte inconvenientele care rezultă din nerespectarea distanței legale, pârâta în prezent având plantați 15 butuci de -de-vie, 2 vișini și o de la o distanță de 0,2-0,4. față de gard (fila 55 dosar fond- expertiza ).

Faptul că la rândul său și reclamanta a plantat doi pomi și -de-vie la o distanță mai mică de doi metri față de gardul despărțitor al proprietății, nu înseamnă că aceasta ar fi achiesat la realizarea plantațiilor de către pârâtă sub distanța de 2. situație în care nu se poate reține că nu s-ar aplica prevederile art. 607 Cod civil.

Totodată, se impune a se face precizarea că instanța de fond, făcând o corectă caracterizare a acțiunii, în virtutea rolului activ, a procedat la soluționarea acesteia în cadrul legal corespunzător pretențiilor formulate, având în vedere natura dreptului și scopul urmărit prin exercitarea cererii de chemare în judecată, situație în care criticile formulate sub acest aspect sunt neîntemeiate.

În raport de considerentele expuse anterior, Curtea apreciază că nu sunt incidente prevederile art. 304 pct.9 Cod proc.civiă, invocate de recurentă în susținerea căii de atac, motiv pentru care în baza art. 312 alin.1 Cod proc.civilă va respinge ca nefondat recursul formulat, menținând ca legală decizia atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta,

domiciliată în Municipiul P,- A, jud.P împotriva deciziei civile nr.143/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și, ambii domiciliați în Municipiul P,- A, jud.P, în calitate de i ai defunctei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 9 noiembrie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina

--- - - - -- -

Grefier,

Red.VG

tehnored.CC

5 ex/17.11.2009

nr- Judecătoria Ploiești

nr- Tribunalul Prahova

, -

operator de date cu caracter personal

notificare nr. 3120/2006

Președinte:Andra Corina Botez
Judecători:Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 864/2009. Curtea de Apel Ploiesti