Obligație de a face. Decizia 908/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.908/2008-R
Ședința publică din 29 mai 2008
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
- - - - JUDECĂTOR 3: Lazăr
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind judecarea soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorii, -toți domiciliați în, nr.23,județul B, domiciliat în,nr.49, județul B- ultimii trei- în calitate de fii, moștenitorii ai contestatoarei, în contradictoriu cu intimații, ambii cu domiciliul în nr. 21 județul B, împotriva deciziei civile nr. 898/2007-R din 18 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr-,
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă pentru contestatorii, - toți personal, reprezentantul lor, av. în baza împuternicirilor avocațiale nr. 124 din 8.11.2007 și din 28 mai 2008, ambele emise de Baroul Bihor - Cabinet individual și pentru intimații și, ambii lipsă, reprezentantul lor, avocat G, în baza împuternicirii avocațiale nr.96 din 7.02.2008, eliberată de Baroul Bihor -Cabinet de Avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, contestație în anulare este legal timbrată cu suma de 10 lei, achitată prin chitanța seria - nr.22-1-69/22.01.2008 și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, după care:
La întrebarea instanței, și - declară că își însușesc calea de atac promovată de către mama lor, defuncta, solicită a se lua act de acest aspect.
Reprezentantul contestatorilor învederează instanței că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra contestației în anulare.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentantul contestatorilor susține contestația în anulare și în temeiul dispozițiilor art.318 Cod procedură civilă, solicită admiterea ei așa cum a fost formulată și motivata în scris, desființarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să fie respinsă acțiunea, cu cheltuieli de judecată, cu atât mai mult cu cât, un judecător din completul de judecată din recurs, a avut o opinie separată. În esență solicită a se constata că, instanța de recurs a omis să cerceteze motivele de recurs referitoare la faptul că hotărârea cuprinde motive contradictorii, este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, neținând cont de dovezile administrate, dovezi ce erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, neținând cont de faptul că, recurenții au făcut dovada că au dobândit în proprietate imobilul în litigiu încă din anul 1966, aceștia cumpărând imobilul de la vânzătoarea. Mai mult, până în anul 1999, când s-a pronunțat sentința civilă nr.929 și 1969/2001 a Judecătoriei Beiuș, contestatorii au folosit acest teren, îndeplinind condițiile cerute de art.1847 și 1860 Cod civil, folosindu-l peste 30 de ani, instanța de recurs neținând cont nici de depozițiile martorilor și.
Reprezentantul intimaților solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței depuse la dosar. În concluzie solicită a se constata că nu sunt îndeplinite cerințele art.317 și 318 Cod procedură civilă, de retractare a unei hotărâri.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra contestației în anulare de față, instanța constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.898/R din 18 septembrie 2007, Curtea de APEL ORADEAa respins ca nefondat recursul civil declarat de pârâții și în contradictoriu cu intimații reclamanți și, împotriva deciziei civile nr. 734 din 20 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a menținut-o în întregime.
Au fost obligate părțile recurente să plătească părții intimate suma de 700 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța astfel, instanța de recurs a reținut că, imobilele cu nr. top. 183, 184, 185 și 186 au fost înscrise inițial în CF. nr.192 (fila 40 - fond), imobile asupra cărora, recurenții au dobândit dreptul de proprietate, cu titlu de cumpărare, în anul 1966, asupra cotei de 5/80 parte, ca bun comun.
La data de 24 martie 1995, în baza titlului de proprietate nr.326/17 noiembrie 1994, emis de Comisia Județeană B pentru aplicarea Legii nr.18/1991, parcelele cu nr.top.185 și 186 au fost aduse din CF. nr.192 și transcrise în CF. nr.378, întabulându-se dreptul de proprietate, cu titlu de reconstituire în favoarea numitului.
Ulterior, la data de 12 iunie 1995, în baza contractului de întreținere autentificat sub nr.3732 din 12.06.1995 de către fostul notariat de Stat Local - B, asupra imobilelor cu nr.top.185 și 186 din CF. nr.378, în natură casă, curte și grădină în intravilan, în suprafață totală de 1737. s-a întabulat dreptul de proprietate al intimaților și, asupra cotei de 1/1 parte, și dreptul de uzufruct viager în favoarea numiților și (filele 25 și 28 recurs).
S-a mai reținut că între părți s-au mai purtat și alte litigii, astfel, prin sentința civilă nr.929/24 mai 1999 Judecătoriei Beiuș, rămasă irevocabilă, a fost admisă acțiunea acelorași reclamanți împotriva pârâților și, în sensul obligării acestora din urmă să le lase în deplină posesie și proprietate suprafața de 244. din parcela cu nr.top.185 și suprafața de 60. din parcela cu nr.top. 186 din CF. nr.378.
De asemenea, prin sentința civilă nr. 1969/2001 a Judecătoriei Beiuș, confirmată prin decizia civilă nr.263/2002 a Tribunalului Bihor, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții și împotriva mai multor pârâți, printre care și intimații reclamanți din prezenta cauză, litigiu având ca obiect alipire - dezlipire terenuri, stabilirea dreptului de proprietate, anularea titlului de proprietate, încheiere de întabulare în CF. nr.378 -.
Din considerentele deciziei civile nr.263/2002 reiese că, instanța a apreciat că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 1860 cod civil și nici cele ale art. 27 și 28 din Decretul 115/1938, invocate de reclamanții pentru dobândirea dreptului de proprietate cu titlu de uzucapiune, asupra terenului care depășește suprafața cumpărată în 1966 și folosită de către aceștia.
Din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de inginer expert, rezultă că în spatele casei pârâților - recurenți, există două construcții anexe, amplasate în proporție de 96,15 % pe terenul intimaților - reclamanți, construcții cu o stare tehnică foarte slabă, amplasate incorect chiar și față de planul de situație întocmit de - B în 1974.
Potrivit acelorași concluzii, s-a reținut că geamul de la casa pârâților este amplasat cu vedere înspre curtea reclamanților și totodată, nu există burlane montate pentru preluarea apelor pluviale.
La acest raport de expertiză s-au formulat obiecțiuni doar de către reclamanții - intimați, răspunsul la aceste obiecțiuni regăsindu-se la filele 33 -36 în dosarul instanței de apel.
Față de considerentele expuse mai sus, instanța de recurs a respins ca nefondat recursul civil de față, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă a obligat recurenții la 700 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimaților, reprezentând onorariu avocațial în recurs.
În opinie minoritară,s-a apreciat că se impunea respingerea acțiunii reclamanților, în sensul de a se menține sentința de fond, reținând că, acțiunea este nefondată deoarece numerele topografice din litigiu 186 și 185 sunt înscrise în două funciare CF. 192 și CF. 378, în favoarea reclamanților dar și a pârâților în cotă parte.
Astfel, până la lămurirea acestui aspect, în sensul de a se stabili cine este proprietarul imobilelor din litigiu printr-o eventuală acțiune în rectificare de carte funciară, s-a reținut, cu opinie separată că nu poate fi admisă o acțiune în obligația de a face, cum este acțiunea de față în care, esențial la dezlegarea pricinii este tocmai chestiunea identificării proprietarului imobilelor.
Împotriva acestei decizii, au formulat contestație în anulare, timbrată cu suma de 10 lei, achitată prin chitanța seria - nr.22-1-69/22.01.2008 și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, recurenții și -decedată pe parcursul procesului și continuată de succesorii acesteia, solicitând admiterea acesteia, desființarea deciziei și respingerea acțiunii.
Prin motivele depuse la dosar, s-a invocat că instanța a omis a cerceta motivele de casare prevăzute de art.304 pct.7,9,10 Cod procedură civilă, decizia cuprinde motive contradictorii, lipsite de temei legal, hotărârea fiind dată cu aplicarea greșită a legii, fără a se ține cont că se impunea stabilirea proprietarului imobilelor în litigiu, astfel cum reiese din opinia separată.
Nu s-a ținut cont de dovezile administrate, hotărâtoare pentru soluționarea cauzei, că au dovedit modul în care au dobândit imobilul în1966 prin cumpărare de la și îl folosesc continuu, public, pașnic, aspect ce reiese și din sentința civilă nr.399/2000 a Judecătoriei Beiuș. Până la pronunțarea sentinței civile nr.929/1999 și 1969/2001 a Judecătoriei Beiuș, au folosit terenul îndeplinind condițiile art.1847 -1860 Cod civil, fiind tulburați după 33 ani.
Instanțele nu au ținut cont de declarațiile martorilor din care reiese că suprafața de teren cumpărată în 1966 este aceiași cu cea pe care o folosesc, terenul fiind delimitat de gardul construit în 1966, aspect confirmat de experți. top.186,185 sunt înscrise în ambele de carte funciară în favoarea contestatorilor și a intimaților în cotă de parte, astfel că, se impunea anterior promovării litigiului să se stabilească cine este proprietarul, conform opiniei separate, putând fin promovată doar după rectificarea de CF.
În drept s-au invocat dispozițiile art.318 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimații au solicitat respingerea contestației în anulare, invocând că este formulată doar din motiv de șicanare, neexistând motive ce să atragă admiterea acesteia.
Examinând decizia contestată, prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, instanța constată următoarele:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, iar motivele pentru care părțile pot uza de aceasta, sunt strict și limitativ prevăzute de art.317-318 Cod procedură civilă. Conform art.318 Cod procedură civilă, invocat de către contestatori ca fiind temei juridic al cererii, hotărârile instanțelor de recurs, pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l doar în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.
Analizând considerentele deciziei contestate, se reține faptul că, instanța de recurs a analizat fiecare aspect invocat prin motivele de recurs, faptul că cele consemnate, concluziile nu corespund cu susținerile părților, respectiv în sensul art.318 Cod procedură civilă, o greșeală materială sau o omisiune a analizării motivelor de modificare sau casare.
Modul în care au fost analizate probele administrate sunt aspecte ce țin de judecarea cauzei, nu pot fi calificate ca greșeli materiale ce să atragă incidența dispozițiilor legale invocate, iar faptul că un membru al completului de judecată a făcut opinie separată la soluția pronunțată și contestată, nu schimbă aspectele reliefate.
Raportat la cele expuse, nefiind incidente dispozițiile art.318 Cod procedură civilă, instanța urmează a respinge ca nefondată contestația în anulare, menținând în întregime decizia contestată, ca fiind legală și temeinică.
În baza art.274 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a contestatorilor, instanța îi va obliga să le plătească intimaților suma de 1000 RON cheltuieli de judecată în această fază procesuală, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondată contestația în anulare declarată de contestatorii și - decedată și continuată de moștenitorii acesteia:, -toți domiciliați în, nr.23,județul B, domiciliat în,nr.49, județul, în contradictoriu cu intimații, ambii cu domiciliul în nr. 21 județul B, împotriva deciziei civile nr. 898/2007-R din 18 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, pe care o menține în întregime.
Obligă partea contestatoare, să plătească părților intimate și suma de 1000 RON cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 29 mai 2008 .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:2.06.2008
Jud.fond recurs / /R Fl.
dact.
data:11.06.2008
2 ex.
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Moșincat Eugenia, Lazăr
